La Institutul pentru Politici Publice a fost prezentat vineri un studiu realizat de aceasta institutie impreuna cu Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) care releva ca peste 60% dintre actiunile inaintate in instanta in baza legii 544/2001 privind liberul acces la informatii publice sunt respinse de catre tribunalele din tara. Raportul evidentiaza o problema majora a sistemului judiciar romanesc, si nume ca in acest segment exista o practica juriciara neunitara, iar durata medie a unui proces pe Legea 544/2001 este de 7,4 luni si ca cele mai chemate in judecata sunt primariile. Mai mult, studiul arata ca in practica exista situatii evidente in care informatiile solicitate sunt de interes public, insa prima instanta, de cele mai multe ori, da castig de cauza autoritatii.

Studiul IPP realizat alaturi de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) reprezinta un bilant al activitatii instantelor din Romania in materia legii privind liberul acces la informatii de interes public. Documentarea IPP a avut drept tinta procesele din instantele din Romania, de la nivelul anilor 2009 si 2010, avand ca obiect aplicarea Legii nr. 544/2001, legea accesului la informatii de interes public. fiind analizate 876 de dosare, dintre care unele nu au fost inca finalizate. IPP a subliniat ca in practica, exista "situatii evidente in care informatiile solicitate sunt de interes public, insa prima instanta da castig de cauza autoritatii, de cele mai multe ori". Mai mult, "in numeroase cazuri, practica judiciara in materie este neunitara: cauze cu acelasi obiect sunt admise de unele instante in timp, ce altele le resping". Doar 38,5% din actiunile inaintate in materia Legii nr. 544/2001 sunt admise de Tribunale, restul fiind respinse, se arata in raportul IPP. Documentul mentioneaza ca multe dintre cererile respinse vizeaza informatii privind refacerea dreptului de proprietate, drepturi de mostenire, situatia unor minori, furnizarea de informati necesare anchetelor/articolelor de presa, dar si informatii care intra in sfera informatiilor de interes public, cum ar fi cheltuirea banului public pentru amenajarea unor locuri de joaca, numele , evenimentul, bugetul alocat, lista de colaboratori pentru fiecare eveniment si sumele de bani incasate din sponsorizari si destinatia acestora sau chestiuni legate de activitatea primariilor.

Unele procese deschise pe Legea 544 au durat si patru ani!
Dintre cererile respinse de prima instanta, in 17% dintre cazuri Curtea de Apel admite recursul (in totalitate sau in parte), se arata in raport. "In mod previzibil, cele mai multe recursuri sunt initiate de reclamant (70%), urmate de cele inaintate de institutia parata (26,7%). Sunt si situatii in care ambele parti fac recurs", arata studiul IPP. In materia numarului efectiv de cauze solutionate, raportul retine ca "in perioada cuprinsa intre 2006 si 2011 (la data finalizarii documentarii), cele mai multe dosare au fost solutionate de instante in anul 2009 - cu 60% mai multe decat in anul precedent. Situatia a urmat apoi un trend descrescator, in 2010 instantele solutionand cu 30% mai putine dosare in materia Legii nr. 544". In ceea ce priveste durata medie a unui proces pe legea nr. 544/2001, raportul arata ca aceasta este este de 7,4 luni, dar ca "exista si procese care au durat mai bine de 4 ani". Conform raportului, Curtea de Apel Bucuresti are pe rol cele mai multe procese in baza legii nr. 544/2001, acestea reprezentand aproximativ 1/3 din totalul proceselor inregistrate intr-un an la nivel national.

Primariile, cele mai secretoase!

Pe primul loc in topul institutiilor chemate sa raspunda pe Legea 544/2001 se afla Primariile. Aproape 37% din cauzele solutionate de instante au fost introduse impotriva acestor autoritati. Urmeaza Prefecturile, Consiliile judetene, Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Administratiei si Internelor. Potrivit datelor din raport, "cei care solicita cel mai frecvent informatii folosind legea accesului la informatii sunt cetatenii, intr-o proportie de 74%. In cele mai multe cazuri (peste 97%), in actiunile formulate in instanta nu sunt cerute cheltuieli de judecata. O explicatie in acest sens poate fi si aceea ca multe dintre aceste actiuni sunt formulate in nume propriu de petenti si nu prin avocat. Se constata ca atunci cand totusi petentii cer cheltuieli de judecata, instanta le aproba in cea mai mare parte, la cuantumul solicitat".
Institutul pentru Politici Publice va solicita Ministerului Public initierea unui recurs in interesul legii (RIL), pentru a contribui, astfel, in mod efectiv la efortul de unificare a practicii judiciare in acest domeniu.

Pivniceru: „Cetateanul trebuie sa stie numele judecatorului care-l judeca!”

Prezenta la conferinta, judecatoarea Mona Pivniceru (foto) membru CSM, a declarat ca in cadrul Consiliului se discuta despre modificarea regulamentelor de organizare a instantelor de judecata, astfel incat toate actele procedurale sa fie publice. "Avem un grup de lucru acum in cadrul CSM care se ocupa cu statuarea a tuturor actelor procedurale care trebuie date publicitatii. Adica trebuie transparentizata pana in absolut activitatea instantelor. Este inadmisibil sa i se dea unui cetatean completul C5 si sa nu stie care sunt judecatorii care vor instrumenta cauza in completul C5. Ne intereseaza numele judecatorului pentru ca cetateanul doreste sa stie daca acel judecator se inscrie in parametrii de integritate care ar trebui sa-i judece cauza (...) Noi ne-am gandit la nivelul CSM-ului sa adunam toate aceste chestiuni care privesc transparenta sistemului judiciar si sa le inseram in regulamentul de organizare si functionare al instantelor de asa maniera ca orice cetatean sau mass-media care se prezinta si doreste sa se informeze de o cauza care prezinta un interes public, sa aiba in mod transparent, fluent, normal - spunem noi - acces la aceste informatii. Toate actele procedurale si procesul trebuie sa fie absolut publice", a declarat Pivniceru.
In opinia magistratului, sedintele de judecata in procesele civile sa fie inregistrate audio, ca si in cazul proceselor penale, si ca toate actele din dosar dosar ar trebui sa fie publice, mai putin cele ce tin de viata privata a persoanei.
Potrivit Monei Pivniceru, legea privind accesul la informatii publice ar trebui sa prevada proceduri mai eficiente astfel incat sesizarile in instanta sa fie rezolvate intr-un timp rapid, astfel incat utilitatea informatiilor cerute sa nu se piarda odata cu timpul. "Cand vorbim de aceasta lege speciala, in opinia mea, ea ar trebui sa aiba o procedura mult mai rapida si simplificata. Daca obtii informatia la anul si la multi ani, e posibil sa nu te mai intereseze si sa nu mai fie utila. Sunt chestiuni urgente, de pe azi pe maine sau care trebuie solutionate in cel mai scurt timp. Ar trebui simplificata si facuta o procedura foarte rapida", a declarat Pivniceru. Prezenta la prezentarea studiului, Natalia Roman, presedinte al UNJR, a declarat ca autoritatile si institutiile din Romania nu au inca in reflex transparenta institutionala, nici chiar pentru cele din sistemul judiciar. ”Am fost nevoiti si noi, ca asociatie profesionala, sa apelam la acest instrument al legii 544 pentru a cere informatii publice de la Ministerul Justitiei si de la CSM", a declarat judecatoarea Natalia Roman, presedintele UNJR. Trebuie mentionat faptul ca acum, Natalia Roman s-a inscris in cursa pentru ocuparea unei functii de membru CSM. O alta opinie interesanta a fost cea a Cristinei Manda, avocat si fost secretar de stat la Ministerul Justitiei care a aratat ca in ce priveste transparenta, mai este inca mult de facut din partea institutiilor publice, ”incepand cu accesul liber la informatile privind proiectele europene dar si a contractelor de achizitii”.
Aplicatia online realizata de IPP, care cuprinde informatii detaliate despre jurisprudenta in materia legii privind liberul acces la informatii de interes public este disponibila la http://www.ipp.ro/jurisprudenta544/