Daca anul trecut Curtea de Apel Bacau ne-a atras atentia prin demersul judecatorului Ioan Petrescu de la aceeasi instanta de a obtine la CA Iasi, apoi la ICCJ desfiintarea pasajului din ordonanta militara care a tinut bisericile inchise in starea de urgenta, de data aceasta mentionam Curtea de Apel Bacau tot intr-un context religios, dar complet diferit de cel din 2020.

La 15 iulie 2021, judecatoarea Claudia Popescu de la CA Bacau a motivat sentinta nr. 74 din 25 iunie 2021, prin care a admis actiunea deputatului USR Iulian Bulai (foto) de anulare a amenzii de 5.000 de lei primite in 27 ianuarie 2021 din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Sanctiunea CNCD a venit dupa ce chiar in ziua de Craciun a anului 2019, USR-istul a scris pe Facebook binecunoscuta postare care a scandalizat opinia publica. Ne referim la mesajul unde Iisus Hristos era catalogat drept un copil „un copil provenit dintr-o familie foarte ciudata (...), aparut in lume fara ca parintii lui sa fi facut dragoste, cu o mama surogat si un tata care accepta paternitatea fara sa fi contribuit la ea”.

Iata mai intai postarea de pe Facebook a lui Bulai din 25 decembrie 2019:

„Un copil. Sarac si provenit dintr-o familie foarte ciudata. Un tata trecut de prima tinerete si o mama adolescenta. Aparut in lume fara ca parintii lui sa fi facut dragoste. Cu o mama surogat si un tata care accepta paternitatea fara sa fi contribuit la ea. Refuzat de comunitate. Nascut fara ca parintii sa fi fost casatoriti, doar logoditi. Nasterea lui arata extradordinarul dar si limitele societatii in care a aparut.

Acum 2000 de ani s-au intamplat cele scrise mai sus. Soarta lui este astazi impartasita de multi copii din Romania, dar care nu au avut alaturi parinti atat de iubitori. Avem peste 50.000 de copii in grija statului. Peste 3000 de copii anual dati spre adoptie. Mai mult de o treime din cei 3000 nu isi gasesc o familie. Anual aprox. 2000 de copii sunt declarati greu adoptabili-nimeni nu ii vrea in Romania. Peste 1000 de copii romani au fost traficati doar in UK pana in 2007. Recent, justitia romana nu a gasit niciun vinovat din cele cateva zeci/ sute care ar fi fost implicati in traficul a aproape 200 de copii din Tandarei. Acesta este cel mai mediatizat caz recent de trafic de fiinte umane din Romania, dar nicidecum singurul.

Asta arata multe comunitati esuate sau cvasi esuate in Romania. Comunitati esuate la fel de mult ca cea din Betleem de acum 2000 de ani. Esuate din lipsa de implicare a celor din jur.

In fata atator comunitati esuate, noi avem sansa de a umple locul pastorilor si magilor care au dat o mana de ajutor acum 2000 de ani. Intr-o Romanie cu multi baronasi si combinatori, politicienii onesti ar trebui sa fie pastorii si magii zilelor noastre care dau o mana de ajutor celor care au nevoie: comunitati esuate cu nevoie de solidaritate, generozitate si buna gestionare a bugetului local. In interesul parintilor si pruncilor.

Pentru mine si despre asta este Craciunul: implicare in comunitatea locala pentru cei mai vulnerabili si masuri de interventie din partea comunitatii dincolo de incapacitatile individului.

Craciun fericit tuturor!”

Redam si minuta sentintei nr. 74/2021 din dosarul nr. 123/32/2021:

„I. Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parat, ca nefondata.

II. Admite actiunea reclamantului. Anuleaza Hotararea nr. 106 din 27.01.2021 emisa de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bacau. Pronuntarea va fi pusa la dispozitia partilor, prin grefa instantei. Pronuntata in sedinta publica, azi, 25.06.2021”.

Lucrurile s-au miscat greu: CNCD a fost sesizat abia la 24 aprilie 2020, dar nu s-a obosit sa voteze sanctiunea decat in sedinta din 27 ianuarie 2021. Si nu in unanimitate, ci cu scorul de 6-3. Dintre cele sase optiuni, una a fost pentru aplicarea amenzii maxime de 10.000 de lei.

Jumatate din sentinta e copy-paste

Dupa cum veti vedea in documentul anexat la final, peste cinci pagini din motivarea sentintei o reprezinta copierea unor pasaje din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Legea cultelor, OG 137/2000 antidiscriminare si mai multe tratate internationale. In schimb, pasajele care contin argumentatia propriu-zisa a judecatoarei Claudia Popescu insumeaza mai putin de doua pagini.

Iar graba magistratei de a incheia atinge apogeul cand ea mentioneaza doua chestiuni fara sa explice legatura dintre ele si speta de fata:

- un anumit studiu intitulat „Protectia dreptului de libertate, religie si credinta” (fara a preciza autorii, in ipoteza in care acest studiu chiar exista);

- Decizia CCR nr. 62 din 18 ianuarie 2007, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionala acea parte din Legea nr. 278/2006 care dezincrimina infractiunile de insulta (art. 205 din vechiul Cod penal), calomnie (art. 206) si defaimarea tarii sau a natiunii (art. 236/1), eliminand in acelasi timp notiunea de „proba a veritatii” (art. 207).

Judecatoarea a incercat fara succes sa devina inspectoare judiciara

Nu incheiem materialul de fata inainte de a va aminti ca in 2014 Claudia Popescu (numita in functia de judecator definitiv la data de 1 septembrie 1983, iar in functia de judecator la Curtea de Apel Bacau la 20 decembrie 1995) a candidat la Inspectia Judiciara, insa a picat proba scrisa cu nota 4,22 din maximum 7. Nota de trecere era, bineinteles, 5. Din aceasta cauza, Popescu nu a mers mai departe la interviu, unde ar fi trebuit sa obtina minimum 20 dintre cele 30 de puncte ale acestei probe (click aici pentru a citi).

Redam nu doar fugarele argumente ale judecatoarei Popescu, ci si principalele idei din hotararea CNCD si apararea deputatului USR:

„In cazul de fata, reclamantul arata ca fapta pentru care a fost sanctionat reprezinta o exprimare a unei opinii cu continut religios in calitatea sa de crestin, care nu este indreptata impotriva niciunei persoane sau grup de persoane, nu incita la niciun fel de actiune impotriva cuiva, iar autoritatile si institutiile statului, inclusiv CNCD, nu pot avea atributia de a analiza sau sanctiona modul in care aceasta respecta sau nu perceptele religioase. CNCD nu se poate substitui unui tribunal religios, in conditiile in care cultele se bucura de autonomie recunoscuta constitutional (art. 29 din Constitutie), care implica solutionarea interna a unor astfel de situatii.

In consecinta, in opinia sa, aceasta chestiune a obiectului faptei analizate, practic fiind acuzat de CNCD de blasfemie, depaseste aspectele de netemeinicie a hotararii atacate. in sensul inexistentei unei fapte de discriminare. CNCD ar fi trebuit sa constate ca nu are atributia de a investiga in ce masura opiniile sale religioase sunt conforme sau nu perceptelor ecleziastice, cu atat mai putin de a concluziona ca "duc in derizoriu perceptele, dogmele religiei".

Mai mult, este de notorietate ca anumite aspecte teologice au avut si continua sa aiba interpretari diferite chiar in cadrul crestinismului, motiv pentru care exista numeroase biserici si culte crestine. Interpretarile pot fi uneori diametral opuse, si, in virtutea neutralitatii statului fata de toate religiile si cultele religioase, autoritatile si institutiile sale nu pot imbratisa o anumita interpretare fata de care sa fie analizate opiniile unor persoane sau ale unui grup de persoane si in ce masura duc in derizoriu o interpretare sau alta. In cazul sau concret, nu este rolul CNCD sa realizeze analize de natura teologica despre Isus Cristos si Fecioara Maria si sa le opuna opiniilor sale religioase, cat timp acestea din urma nu contin niciun element de incitare la ura sau violenta pe criterii religioase si nu sunt indreptate impotriva niciunui grup religios. Orice alta interpretare a atributiilor CNCD deschide calea interferentei statului in opinii privind doctrina religioasa si principiile credintei.

Mai apreciaza reclamantul ca hotararea atacata a fost adoptata cu incalcarea prevederilor art. 20 alin. 7 din O.G. nr. 37/2000, intrucat, potrivit acestor dispozitii legale imperative, hotararea Colegiului Director al CNCD se adopta in termen de 90 de zile de la data sesizarii. Or CNCD a fost sesizata in cauza la data de 24 aprilie 2020 si a adoptat decizia la 27 ianuarie 2021, cu depasirea semnificativa a termenului legal, care nu poate fi justificata nici macar de masura starii de urgenta, ce a incetat la 15 mai 2020.

In realitate, textul reprezinta exprimarea unei opinii proprii cu caracter religios, in contextul si intelesul pe care reclamantul il da Craciunului, astfel cum de altfel a si explicitat in mesajul postat ulterior. Or, potrivit art. 29 alin. 1 din Constitutie ”Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.". Libertatea de constiinta este, de asemenea, garantata de art. 9 din Conventia europeana a drepturilor omului. Or, in hotararea CNCD, nici macar nu este analizat aspectul libertatii sale de constiinta, desi este evident ca ceea ce a exprimat este o opinie de natura religioasa, iar efectul sanctiunii aplicate se refera la aceasta, nu la o simpla exprimare.

Mai mult, desi postuleaza impotriva evidentei ca fapta reclamantului, calificata simplist doar o forma a libertatii de exprimare, ar aduce atingere demnitatii crestinilor, CNCD nu procedeaza la nicio punere in balanta a celor doua drepturi pretins aflate in conflict, respectiv dreptul la demnitate si dreptul la libera exprimare, astfel cum se impunea, rezumandu-si analiza strict la dreptul la libera exprimare.

Or, o asemenea abordare contravine jurisprudentei CEDO in materie, atat din perspectiva dreptului la libera exprimare, reglementat de art. 10 din Conventie, cat si a dreptului la viata privata, care include si dreptul la demnitate, reglementat de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului. Potrivit CEDO, autoritatile nationale puse in fata unei decizii privind dreptul care trebuie protejat dintre cele doua sunt obligate sa analizeze ambele talere ale balantei. Aceasta obligatie se mentine si in cazurile ce implica afirmatii potential discriminatorii (a se vedea, de exemplu, hotararea Marii Camere a CEDO Aksu v Turcia, din 15 martie 2012).

Paratul a invocat exceptia procedurala a inadmisibilitatii actiunii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

Analizand prioritar exceptia procedurala, in temeiul art. 248 C.pr.civ., instanta retine urmatoarele:

In motivarea exceptiei, paratul a aratat ca:

Prin cererea de judecata formulata de catre actualii reclamanti, in contradictoriu cu paratul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, acestia au solicitat anularea Hotararii nr. 106/2021.

Asa cum rezulta din continutului Hotararii nr. 106/2021, prin petitia nr. 2398/24.04.2020, adresata spre competenta solutionare CNCD, petentul D____ C_____, in contradictoriu cu actualul reclamant, sa se constate ca acesta din urma a incalcat dispozitiile O.G. nr. 137/2000R.

Asadar, actul dedus judecatii a fost adoptat de catre entitatea parata in scopul solutionarii memoriului petentului indicat anterior, constatandu-se discriminarea pe care o reclamase, petentul detinand calitate litigioasa/procesuala activa in faza administrativ-jurisdictionala, adecvat dispozitiilor art. 20 din O.G. nr. 137/2000R, precum si a „Procedurii interne de solutionare a petitiilor si sesizarilor”.

Prin urmare, in cauza, cadrul procesual pasiv exhaustiv trebuie sa includa si persoanele care detineau calitate litigioasa activa in fata jurisdictiei administrative speciale a CNCD.

Exceptia procedurala urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:

Parata nu a solutionat doar o petitie, ci a emis un act administrativ, respectiv Hotararea nr. 106/21.01.2021, astfel ca sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei, paratul a aratat ca persoana care a formulat sesizarea este o victima a discriminarii si a solicitat introducerea sa in cauza.

Prin incheierea de sedinta din data de 10 iunie 2021, instanta a respins cererea de cu motivarea mai sus mentionata, si anume investirea instantei cu analiza legalitatii cererii.

Referitor la discriminarea retinuta in sarcina reclamantului, se constata urmatoarele:

Prin hotararea nr. 106/2021 s-a retinut ca aspectele sesizate constituie fapte de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) si art. 15 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata.

S-a dispus aplicarea amnezii contraventionale in valoare de 5.000 lei, in sarcina partii reclamate, potrivit art. 2 alin. (11) si art. 26 alin. (1) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, coroborat cu art. 8 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare (5 voturi pentru amenda in cuantum de 5.000 lei si 1 vot pentru 10.000 lei), o copie a hotararii urmand a fi comunicata petentilor.

Amenda se va achita in contul unic deschis la Trezoreria Statului destinat incasarii amenzilor contraventionale. Contravenientul poate trimite dovada platii amenzii catre CNCD in termen de 15 zile din momentul in care constituie de drept titlu executoriu, conform art. 20 alin. 10 al OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata.

Hotararea poate fi atacata in termenul legal de 15 zile potrivit OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, si Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ la instanta de contencios administrativ.

Membrii Colegiului director prezenti la sedinta de deliberari desfasurata in data de 27.01.2021 au fost: Asztalos Csaba Ferenc – membru, Diaconu Adrian – membru, Grama Horia – membru, Haller Istvan – membru, Jura Cristian – membru, Lazar Maria – membru, Mota Maria – membru, Olteanu Catalina – membru, Popa Claudia Sorina – membru.

S-a retinut de catre parata ca folosirea elementelor religioase, pe care se bazeaza crestinismul, folosirea unor analogii, trimiteri, comparatii cu expresiile / sintagma: mama-surogat, mama adolescenta, fara ca parintii lui sa fi facut dragoste, dintr-o familia foarte ciudata, tata care accepta paternitatea fara sa fi contribuit, duc in derizoriu perceptele, dogmele religiei, ducand in derizoriu chiar miracolul nasterii Mantuitorului. Textul aduce atingere demnitatii umane a crestinilor prin crearea unei atmosfere ostile, degradante si umilitoare la adresa acestora, statutul sau de parlamentar implicand o mai mare raspundere in exercitarea de exprimare.

Instanta, analizand actele dosarului, retine urmatoarele:

Un prim motiv de critica al reclamantului a fost acela al nerespectarii art. 20 din OUG nr. 137/2020.

Articolul din actul normativ mai sus mentionat prevede termenul de 90 de zile de solutionare de catre CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII a petitiei sau sesizarii formulate.

In speta, sesizarea a fost inregistrata la 24.04.2020, iar solutionarea acesteia s-a facut la 27.01.2021, cu depasirea termenului de 90 de zile.

Avandu-se in vedere ca O.G. nr. 137/2020 nu prevede o sanctiune in aceasta situatie, instanta va califica termenul ca fiind unul de recomandare si nu de decadere.

Pe fondul cauzei, asa cum rezulta din motivarea hotararii emise de parat, s-a mentionat mai multe hotarari CEDO, atat de opinia majoritara, cat si de cei ce au formulat opinii separate.

Discriminarea este o actiune care presupune un tratament diferit, nedrept fata de persoane, din cauza apartenentei lor la un grup social.

Exista mai multe forme de comportamente discriminatorii, dar toate au in comun faptul ca implica o anumita forma de excludere sau respingere.

Printre formele de discriminare se afla si discriminarea pe criteriul religiei, aceasta discriminare se concretizeaza, in esenta, prin evaluarea sau tratarea unei persoane sau a unui grup de persoane in mod diferit, datorita credintei lor.

Existenta unei discriminari indirecte presupune o discriminare ce nu este evidenta la prima vedere, dar prin diferite practici sau proceduri se ajunge la a dezavantaja oamenii ce impartasesc anumite convingeri, protejate insa de legea unui stat. (...)

(n.r. Urmeaza copy-paste din Constitutie, Conventia EDO si alte acte, apoi:)

Acesta fiind cadrul legislativ de baza, instanta urmeaza a analiza daca in prezenta cauza sunt indeplinite conditiile ce definesc discriminarea.

Din jurisprudenta CEDO invocata in opinia majoritara, rezulta ca in fiecare caz a existat O ACTIUNE CONCRETA a discriminarii si nu o manifestare a unei opinii.

Analiza opiniilor exprimate de reclamant presupune si stabilirea efectelor acestora, printre care si cele stabilite de parat – incitarea la ura pe criterii religioase sau lezarea demnitatii pe fond religios al credinciosilor crestini.

Avandu-se in vedere intreg textul postat de reclamant, nu exista niciun temei a considera ca a instigat la ura sau ca a fost un discurs politic; de asemenea, nu s-a produs un act de ingradire a libertatii religioase a vreunei persoane pentru ca statul, prin institutiile sale si legislatia existenta sa restranga, la randul sau, libera exprimare.

Demnitatea umana face parte din drepturile fundamentale confirmate prin Constitutia Romaniei, cat si Curtea de Justitie.

Totodata trebuie avut in vedere ca prin art. 30 din Constitutia Romaniei, cat si prin hotararile Curtii Europene de Justitie s-a statuat ca un aspect esential al unei societati democratice este si libertatea exprimarii si toleranta; in acest sens, prin opinia separata au fost mentionate exemple din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Anumite idei, critici sau satira cu privire la religia sau credinta unei persoane sau grup persoane creeaza o stare de nemultumire, dar ceea ce este esential este PRINCIPIUL PROPORTIONALITATII intre natura si gravitatea celor afirmate si dreptul la libera exprimare.

Asa cum s-a mentionat, sunt analizate in sensul celor mai sus mentionate si pronuntate hotarari civile exemplificate si in studiul Protectia dreptului de libertate, religie si credinta, si in Decizia CCR nr. 62/18.01.2007.

Pe cale de consecinta, instanta, in temeiul art. 248 C.pr.civ., va respinge ca nefondata exceptia procedurala invocata de parata si, in temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite actiunea si va anula Hotararea nr. 106 din 27.01.2021 emisa de paratul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII”.

* Cititi aici Hotararea CNCD 106/2021

* Cititi aici sentinta CA Bacau 74/2021