6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

JUDECATOR FACUT CU DENUNT MINCINOS – ICCJ explica achitarea definitiva a oamenilor de afaceri trimisi in judecata de DNA pentru un asa-zis trafic de influenta la judecatorul Mircea Puscas: „Prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata... Denunturile nu sunt mijloace de proba... Declaratiile martorului, cercetat in arest preventiv, sunt contradictorii si nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate... Contradictiile n-au fost inlaturate de celelalte probe” (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

4 August 2022 15:10
Vizualizari: 4981

Directia Nationala Anticoruptie a incercat sa forteze condamnarea unui magistrat doar pe baza unui denunt. Si nu orice fel de denunt, ci unul facut de un inculpat arestat, disperat sa-si usureze situatia.



Este principala idee retinuta de catre magistratele Rodica Cosma, Anca Madalina Alexandrescu si Laura Mihaela Soane de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizia nr. 142/2022 din dosarul nr. 1043/33/2013*, in care i-au achitat definitiv pe oamenii de afaceri Petru Cocian-Iepan, Mihai Halas si Mihaita Teleptean in dosarul in care procurorul Marius Iancu – fost sef al DNA Oradea (vezi facsimil) – i-a trimis in judecata pentru un asa-zis trafic la influenta la judecatorul Mircea Puscas (foto centru) de la Curtea de Apel Oradea. Amintim ca la ICCJ au fost judecati doar afaceristii, parchetul nedeclarand apel fata de sentinta judecatorului Lucian Mihaita Marian de la Curtea de Apel Cluj privind achitarea lui Puscas (detalii in linkurile de la final). De asemenea, mentionam ca majoritatea achitarilor dispuse de CA Cluj si mentinute de ICCJ a fost pronuntata pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala).

Revenind la motivarea ICCJ, trebuie sa spunem ca judecatoarele Cosma, Alexandrescu si Soane au retinut faptul ca DNA a distorsionat spusele martorului-denuntator (Nicolae Codrescu, aflat in arest preventiv intr-un dosar de contrabanda cu tigari, alaturi de Cocian-Iepan, Halas si Teleptean), astfel incat sa rezulte ca el s-ar fi referit la o suma de bani destinata judecatorului Mircea Puscas. In realitate, acei bani reprezentau o datorie pe care Codrescu o avea la niste ucraineni, nicidecum mita pentru Puscas, subliniaza Inalta Curte.

De altfel, instanta suprema remarca faptul ca declaratiile lui Nicolae Codrescu sunt contradictorii, acesta nemaisustinandu-si, in faza de judecata, denuntul formulat cand era arestat. Iar declaratiile celorlalti afaceristi (Petru Cocian, Mihai Halas si Mihaita Teleptean) nu reprezinta altceva decat reluarea celor auzite de la Codrescu, nicidecum marturii directe, puncteaza instanta suprema.

In cauza au fost audiati numerosi alti martori in faza de judecata, dar niciunul dintre ei nu a declarat in fata instantei ceva care sa se coroboreze cu denuntul lui Codrescu, mai arata cele trei judecatoare supreme.

 



SRI a facut acte de urmarire penala


In acord cu magistratul Lucian Marian de la CA Cluj, judecatoarele supreme Rodica Cosma, Anca Alexandrescu si Laura Soane constata ca Serviciul Roman de Informatii nu s-a limitat la a oferi Directiei Nationale Anticoruptie strict suport tehnic (asa cum a pretins SRI), ci serviciul secret a efectuat acte de urmarire penala – lucru ce pur si simplu a „contaminat” probele. Este exact termenul folosit de catre ambele instante:

Inalta Curte isi insuseste argumentele retinute in incheierea din data de 03.07.2020 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori (...) prin care s-a stabilit ca participarea Serviciului Roman de Informatii, in prezenta cauza, a fost mai profunda decat a rezultat din adresele emise de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea (...), in conditiile in care contributia Serviciului Roman de Informatii nu s-a limitat la asigurarea suportului tehnic, ci s-a concretizat in efectuarea unor acte de urmarire penala, date in competenta exclusiva a organelor de urmarire penala.

In acest sens, in mod corect s-a retinut ca, pentru punerea in executare a mandatelor de interceptare a convorbirilor, Serviciul Roman de Informatii a interceptat semnalul, a stocat informatia rezultata din inregistrarea convorbirilor si a intocmit notele de redare, contribuind decisiv la obtinerea mijloacelor de proba, astfel ca organele de urmarire penala nu au avut control nici asupra procedeului probator si nici asupra mijloacelor de proba rezultate.

Mai mult, implicarea Serviciului Roman de Informatii in efectuarea actelor de urmarire penala nu a fost intamplatoare, fiind fundamentata pe mentiunea cuprinsa in cererile formulate de procuror, de emitere a mandatelor de interceptare, anume ca „autorizatia va fi pusa in executare de catre Serviciul Roman de Informatii”.

Concluzia, corecta, de altfel, a fost sustinuta si de imprejurarea ca politistul judiciar care a semnat procesele-verbale de redare a convorbirilor, la o distanta temporala considerabila de la data presupuselor convorbiri, a reusit sa redea, pe zi, un numar impresionant si neverosimil de pagini, deloc intamplator, identice cu transcrierile facute de ofiterii din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Intr-un atare context, in mod corect s-a stabilit, de catre Curtea de Apel Cluj, ca probele au fost contaminate, nefiind obtinute in cadrul unei urmariri penale in intelesul Codului de procedura penala din 1969, ceea ce a condus la constatarea incidentei nulitatii absolute, in conditiile Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr.302/2017 si la inlaturarea, atat din materialul probator, cat si de la dosar, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor si comunicatiilor, respectiv a oricarui tip de comunicare de la distanta si a suportilor optici.

Avand in vedere probele la care s-a facut referire anterior, corelate cu faptul ca o hotarare de condamnare trebuie sa fie fundamentata pe probe certe, sigure, fara echivoc, Inalta Curte apreciaza ca, in cauza, exista un dubiu suficient de puternic, care opereaza in favoarea inculpatilor Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita, astfel incat solutia de achitare dispusa de instanta de fond se impune a fi mentinuta”.

De altfel, amintim ca DNA s-a laudat ea insasi cu sprijinul primit de la SRI in comunicatul in care a anuntat trimiterea in judecata a lotului Puscas.


DNA are si aici un mort


Nu incheiem fara sa amintim ca alt inculpat din cauza – Ioan Adrian Mihai, aparat de catre avocatul Alexandru Lele (foto dreapta) – a murit in martie 2021, la numai 50 de ani, chiar inainte de sentinta judecatorului Lucian Marian de la Curtea de Apel Cluj.

De asemenea, mentionam ca afaceristul Petru Cocian-Iepan a fost reprezentat de avocatii Eugen Iordachescu (foto stanga) si Ioana Bonda.


Iata principalul pasaj din motivarea ICCJ:


Inalta Curte, examinand apelurile declarate in cauza, conform art.420 Cod procedura penala, constata urmatoarele:

A. Cu titlu de premisa, Inalta Curte retine ca infractiunea de trafic de influenta, prevazuta de art.291 Cod penal, consta in pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

In cazul infractiunii de trafic de influenta, elementul material consta in actiunea de traficare a influentei, care se poate realiza in urmatoarele variante alternative: pretinderea de la o persoana interesata a unei sume de bani sau a unui alt folos, pentru a interveni pe langa un functionar public asupra caruia subiectul are sau lasa sa se creada ca are influenta; primirea de la o persoana interesata, in acelasi scop, a unei sume de bani sau a altor foloase; acceptarea de promisiuni facute, in scopul mentionat, de persoana interesata.

Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta, se cer a fi indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) subiectul activ – care poate fi orice persoana – sa aiba influenta ori sa lase sa se creada ca are influenta asupra functionarului public care exercita o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele enumerate in art.175 alin.2 Cod penal sau in cadrul unei persoane juridice.

A avea influenta asupra unui functionar public inseamna a avea trecere, a se bucura, in mod real, de increderea acestuia, a fi, in mod real, in bune relatii cu el.

Din aceasta perspectiva, esential este ca influenta faptuitorului sa fi constituit, pentru persoana interesata, motivul determinant al tranzactiei.

b) subiectul activ sa promita interventia sa pe langa functionarul public;

c) actiunea ce constituie elementul material al infractiunii sa fie realizata mai inainte ca functionarul sau persoana pe langa care s-a promis ca se va interveni sa fi indeplinit actul ce constituie obiectul interventiei.

In cazul pretinderii, initiativa apartine traficatului, care solicita un anumit folos pentru traficarea influentei pe care o are sau pretinde ca o are asupra unui functionar.

Infractiunea de trafic de influenta poate fi retinuta in situatia in care pretinderea este aluziva, dar neechivoca, fiind suficient ca ea sa fie inteligibila, deci susceptibila de a fi inteleasa de cel caruia i se adreseaza.

Infractiunea de cumparare de influenta este prevazuta de art.292 Cod penal si consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

Latura obiectiva a infractiunii de cumparare de influenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) actul de executare consta intr-o actiune de promitere, oferire sau dare de bani ori daruri sau alte foloase;

Toate aceste modalitati se pot realiza direct sau prin intermediul unei alte persoane.

b) promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se faca fata de o persoana care are influenta sau pretinde ca are influenta pe langa un functionar;

c) cauza promiterii, oferirii sau darii este cumpararea influentei;

Influenta este cumparata pentru a-l determina pe traficant sa-l „convinga”, prin exercitarea influentei, pe functionar, sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

d) actul de executare trebuie sa fie comis inainte sau concomitent cu realizarea actului pentru a carui indeplinire s-a cumparat influenta.

B. Potrivit dispozitiilor art.4 alin.1 Cod procedura penala, orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva, iar potrivit alineatului 2 al aceluiasi articol, dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului.

Ca principiu fundamental al procesului penal, prezumtia de nevinovatie determina structura procesului penal, acesta operand atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca. Potrivit acestei prezumtii, nicio persoana nu poate fi trasa la raspundere penala, decat pe baza de probe, gasindu- si functionalitatea in toate momentele instructiei penale, dar si in cursul judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. In virtutea acestui principiu, autoritatile judiciare au obligatia de a porni de la prezumtia de nevinovatie, sarcina probatiunii trecand de la organul de cercetare penala la instanta de judecata.

Ratiunea acestei prezumtii se bazeaza pe faptul ca nu toate acuzatiile sunt adevarate, deoarece o acuzatie poate fi eronata, bazata pe coincidente de imprejurari care starnesc banuieli serioase, dar dupa o examinare atenta a acestora, constructia acuzarii este inlaturata.

Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie, ca principiu distinct al procesului penal, organele judiciare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele coordonate: vinovatia se stabileste in cadrul unui proces, cu respectarea garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu inseamna si stabilirea vinovatiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; pana la adoptarea unei hotarari de condamnare, definitiva, inculpatul are statutul de persoana nevinovata; hotararea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in caz de indoiala, instanta este obligata sa pronunte achitarea.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului cuprinde numeroase dispozitii de principiu relativ la prezumtia de nevinovatie, in dispozitiile art.6 alin.2 statuandu-se ca „orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita”. Principiul european al prezumtiei de nevinovatie stabileste ca sarcina probei incumba acuzarii, iar indoiala profita intotdeauna acuzatului”, care poate adopta, in timpul procedurii, si o atitudine de pasivitate, prin invocarea dreptului la tacere.

In prezenta cauza, Inalta Curte apreciaza ca prezumtia de nevinovatie nu a fost inlaturata, astfel incat solutia de achitare dispusa de instanta de fond este legala.

C.1. Din actele cauzei rezulta ca, prin rechizitoriul nr.59/P/2012 din data de 22 august 2013 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai, Mihai Ioan Adrian, Teleptean Mihaita si Puscas Mircea, pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:

- Cocian-Iepan Petru, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art.257 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, la data de 2 iunie 2012, a pretins de la denuntatorul Codrescu Nicolae suma de 20.000 euro, lasandu-l sa creada ca are influenta asupra unui judecator de la Curtea de Apel Oradea, judecator pe care-l va determina sa pronunte, in dosarul penal nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, o solutie favorabila.

Pentru acelasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de dare de mita, prevazuta de art.255 Cod penal din 1969 rap. la art.6 si art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul lunii septembrie 2012, a promis indirect inculpatului Puscas Mircea – judecator la Curtea de Apel Oradea

ca, prin intermediul inculpatului Teleptean Mihaita, va cumpara de la cumnatul inculpatului Puscas Mircea – numitul Ciarnau Victor – un autoturism marca BMW, cu o suma mai mare decat pretul real al autoturismului, pentru ca magistratul sa pronunte o solutie favorabila in dosarul nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, in care inculpatul Cocian - Iepan Petru avea calitatea de apelant inculpat.

De asemenea, in sarcina aceluiasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de cumparare de influenta, prevazuta de art.292 Cod penal, constand in aceea ca, in cursul anului 2012, a fost de acord sa-i dea inculpatului Teleptean Mihaita suma de 20.000 euro, pretinsa de acesta, pentru a-si exercita o influenta reala asupra inculpatului Puscas Mircea, astfel incat acesta sa pronunte o solutie favorabila in dosarul nr.4287/83/2009.

- Halas Mihai, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art.257 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, la data de 2 iunie 2012, a pretins de la denuntatorul Codrescu Nicolae suma de 20.000 euro, lasandu-l sa creada ca are influenta asupra unui judecator de la Curtea de Apel Oradea, pe care il va determina sa pronunte in dosarul penal nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, o solutie favorabila.

Pentru acelasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de dare de mita, prevazuta de art.255 Cod penal din 1969 rap. la art.6 si art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul lunii septembrie 2012, a promis indirect inculpatului Puscas Mircea – judecator la Curtea de Apel Oradea

ca, prin intermediul inculpatului Teleptean Mihaita, va cumpara de la cumnatul magistratului – numitul Ciarnau Victor – un autoturism marca BMW, cu o suma mai mare decat pretul real, pentru ca acesta sa pronunte o solutie favorabila in dosarul penal nr.428/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, in care inculpatul Halas Mihai avea calitatea de apelant inculpat.

De asemenea, in sarcina aceluiasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de cumparare de influenta, prevazuta de art. 6/1 alin.1 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul anului 2012, a fost de acord sa-i dea inculpatului Teleptean Mihaita suma de 20.000 euro, pretinsa de acesta, pentru a-si exercita o influenta reala asupra inculpatului Puscas Mircea – judecator la Curtea de Apel Oradea, astfel incat acesta sa pronunte o solutie favorabila in dosarul penal nr.4287/83/2009.

- Mihai Ioan Adrian, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la trafic de influenta, prevazuta de art.48 Cod penal rap. la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in deplina cunostinta de cauza, l-a ajutat pe inculpatul Teleptean Mihaita, primind din suma de 40.000 euro, pretinsa de acesta de la inculpatii Cocian-Iepan Petru si Halas Mihai, suma de 10.000 euro, in cursul lunii septembrie 2012, de la inculpatul Halas Mihai, pe care ulterior i-a restituit-o, cunoscand ca banii sunt destinati pentru exercitarea unei influente reale asupra inculpatului Puscas Mircea – judecator la Curtea de Apel Oradea, astfel incat acesta sa pronunte o solutie favorabila in dosarul penal nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, inculpatul Puscas Mircea facand parte din completul de judecata investit cu solutionarea apelului mentionat.

- Teleptean Mihaita, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art.257 Cod penal din 1969 rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul anului 2012, a pretins de la inculpatii Cocian - Iepan Petru si Halas Mihai suma de cate 20.000 euro (in total 40.000 euro), pentru a-si exercita o influenta reala asupra inculpatului Puscas Mircea, in vederea determinarii acestuia sa pronunte o solutie favorabila celor doi, in dosarul penal nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea, in care aveau calitatea de inculpati apelanti.

Pentru acelasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, prevazuta de art.26 Cod penal rap. la art.255 Cod penal din 1969, art.6 si art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul lunii septembrie 2012, cu intentie, i-a ajutat pe inculpatii Cocian - Iepan Petru si Halas Mihai, actionand ca un intermediar intre acestia si inculpatul Puscas Mircea, cunoscand ca au fost de acord sa cumpere un autoturism de la cumnatul magistratului, la un pret mai mare decat cel real, pentru a obtine o solutie favorabila in dosarul nr.4287/83/2009.

De asemenea, in sarcina aceluiasi inculpat, parchetul a retinut savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita, prevazuta de art.26 Cod penal din 1969 rap. la art.254 alin.1 si 2 Cod penal din 1969, art.6 si art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul lunii septembrie 2012, cu intentie, l-a ajutat pe inculpatul Puscas Mircea, actionand ca un intermediar intre acesta si inculpatii Cocian - Iepan Petru si Halas Mihai, cunoscand ca magistratul a pretins de la cei doi inculpati sa cumpere, prin intermediul sau, de la cumnatul magistratului, numitul Ciarnau Victor, un autoturism marca BMW, la un pret mai mare decat pretul real al masinii, in scopul pronuntarii unei solutii favorabile in dosarul penal nr.4287/83/2009.

- Puscas Mircea, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta de art.254 alin.1 si 2 Cod penal din 1969 rap. la art.6 si art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, constand in aceea ca, in cursul lunii septembrie 2012, a pretins de la inculpatii Cocian - Iepan Petru si Halas Mihai, indirect, prin intermediul inculpatului Teleptean Mihaita, sa cumpere de la cumnatul sau, Ciarnau Ioan Victor, un autoturism marca BMW, cu o suma mai mare decat pretul real al masinii, pentru a pronunta o solutie favorabila in dosarul penal nr.4287/83/2009, aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea.

2. Prin sentinta penala atacata s-a dispus achitarea inculpatilor Cocian - Iepan Petru, Halas Mihai, Teleptean Mihaita si Puscas Mircea, pentru toate infractiunile descrise in rechizitoriu, iar parchetul a exercitat calea de atac a apelului, doar in ceea ce-i priveste pe inculpatii Cocian - Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita si numai cu privire la infractiunile de trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta.

In atare conditii, avand in vedere dispozitiile art.417 Cod procedura penala – instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel – analiza probatiunii se va realiza, exclusiv, din perspectiva infractiunilor de trafic de influenta si cumparare de influenta, retinute in sarcina inculpatilor Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita.

3. Cercetarile, in prezenta cauza, au avut la baza denuntul formulat de martorul Codrescu Nicolae la data de 01.06.2012 (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, filele 39-40), in conditiile art.290 alin.1 Cod procedura penala.

Potrivit textului, denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

In raport cu dispozitiile legale enuntate anterior, Inalta Curte nu poate primi argumentele invocate de parchet, in sensul ca denunturile inculpatilor Cocian-Iepan Petru si Halas Mihai se coroboreaza cu cel al martorului Codrescu Nicolae, in conditiile in care acestea nu sunt mijloace de proba, ci, potrivit legii, reprezinta un mod de sesizare a organelor judiciare.

Analizand declaratiile martorului Codrescu Nicolae, Inalta Curte constata, pe de o parte, ca acestea sunt contradictorii, iar pe de alta parte, ca nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate.

Din declaratia martorului Codrescu Nicolae, data la 27.11.2012 in dosarul de urmarire penala nr.59/P/2012 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea (vol.I, filele 344-347), rezulta ca acesta era cercetat, in stare de arest preventiv, impreuna cu inculpatii Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si altii, pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda si aderare la un grup infractional organizat.

Acesta a aratat ca: „(...) inculpatul Cocian Petru ne-a informat ca sunt sanse sa fim pusi in libertate in schimbul unei sume de bani. A mai precizat ca, prin intermediul unei cunostinte „Dani” din Bucuresti, care prin intermediul unei alte cunostinte, poate influenta hotararea Curtii de Apel Oradea legata de punerea noastra in libertate. Retin ca a precizat si suma pentru care urma sa se dispuna punerea in libertate, mai precis 50.000 euro, asta insemnand 10.000 euro pentru fiecare dintre cei cercetati in dosar, 50.000 euro care trebuiau sa ajunga la judecator si 5.000 euro pentru avocatul sau. Intrucat nu dispuneam de aceasta suma, am ramas intelesi ca-i voi achita suma de 10.000 euro la o data ulterioara, dupa punerea in libertate. (...)

Cu privire la suma de 50.000 euro, despre care Cocian Petru a facut vorbire, cunosc, tot din spusele acestuia, ca ar fi fost virata intr-un cont, insa nu cunosc amanunte.

In prima instanta, in toamna anului 2011, toti cei care am fost cercetati in dosarul de contrabanda am fost condamnati. (...) Din discutii a rezultat ca nu prin intermediul avocatilor se va rezolva o solutie favorabila, ci prin intermediul unor alte persoane, despre care nu au facut vorbire. (...)

In esenta, discutia s-a axat pe sumele de bani pe care mi le-au pretins mie, dar si pe cele pe care ei le vor da, si ei fiind in aceeasi situatie (...)”.

Desi in cuprinsul acestei declaratii martorul Codrescu Nicolae face trimitere doar la „informarea” facuta de inculpatul Cocian-Iepan Petru, in finalul acesteia arata ca: „(...) Nu stiu daca influenta de care s-au prevalat Cocian - Iepan Petru si Halas Mihai in 2.06.2012, cand mi-au pretins suma de 20.000 euro, este una reala si nu stiu nici daca s-a intervenit sau nu la vreun judecator al Curtii de Apel Oradea, pentru obtinerea unei solutii favorabile”.

In declaratia data de martorul Codrescu Nicolae la 11.05.2016, la Curtea de Apel Cluj (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, filele 128-129), acesta a aratat urmatoarele: „(...) In dosarul de contrabanda, atat eu, cat si ceilalti inculpati, am fost arestati preventiv timp de 4 luni.

Dupa ce ieseam de la instanta mergeam la un suc, la o cafea, iar domnul procuror mi-a sugerat sa particip la intalniri cu Cocian, mai mult ca sa discutam daca dam bani cuiva, insa nu s-a pus problema sa dam bani la judecator. (...)

Eu il sunam pe inculpatul Cocian si stabileam intalniri in zilele urmatoare. (...)

Inculpatul Cocian mi-a spus sa ii dau 20.000 - 30.000 euro, fara a specifica ca acesti bani urmau sa ajunga la un judecator sau la o alta persoana, cu scopul de a-mi reduce pedeapsa. Nu mi-a spus ce se va face cu acesti bani.

Eu am dedus ca daca ii dau banii, ori ma scapa de pedeapsa, ori as lua teapa, deoarece inculpatul Cocian putea duce acesti bani la ucraineni, in contul datoriei. Eu aveam datorii la ucraineni, in valoare de aproximativ 30.000 euro, raportat la contrabanda cu tigari. (...) Nu aveam de unde sa dau acei bani inculpatului Cocian.

Discutia a ramas in acest punct si ne-am prezentat toti la Inalta Curte de

Casatie si Justitie, unde am primit toti condamnarile. (...)

In cursul discutiilor cu Cocian, acesta nu mi-a specificat la cine vor ajunge banii. (...) Insa s-a discutat despre obtinerea unor solutii favorabile, respectiv 2-3 ani inchisoare cu suspendare, fara sa pot preciza daca la aceasta discutie a participat si inculpatul Halas. (...) Nu, nu mi-a cerut bani Halas (...)”.

Ulterior, in declaratia data la 05.03.2019 la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala (dosar nr.1043/33/2013, vol.IV, fila 82), inculpatul Codrescu Nicolae a sustinut ca „(...) banii care mi-au fost ceruti de catre Cocian nu aveau legatura cu afacerile judiciare pe care le aveam. Nu imi amintesc nimic in legatura cu scopul sumei de 10.000 euro solicitate de inculpatul Cocian. (...)”

In fine, in declaratia data la 22.01.2021, la Curtea de Apel Cluj, in al doilea ciclu procesual (dosar nr.1043/33/2013* al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.II, filele 198-199), martorul releva aceleasi aspecte in ceea ce priveste situatia sa juridica – fiind cercetat pentru infractiunea de contrabanda, alaturi de alti inculpati, printre care si inculpatii Cocian-Iepan Petru si Halas Mihai.

Totodata, a aratat ca: „(...) am fost nevoit sa joc diverse roluri. (...). Am acceptat sa ma duc sa vorbesc cu inculpatul Cocian si sa fie inregistrate discutiile cu inculpatii Cocian si Halas.

Noi discutam despre sume de bani, dar eram datori ucrainenilor cu peste 30.000 euro, ce rezultau din presupusa activitate de contrabanda pentru care eram trimisi in judecata. (...) Nu am discutat niciodata despre sume de bani pe care sa le dam in scopul reducerii pedepselor aplicate de catre Tribunalul Satu Mare (...)”.

Prin incheierea din data de 16.12.2021, Inalta Curte a incuviintat proba testimoniala constand in audierea martorului denuntator Codrescu Nicolae, insa acesta nu a putut fi audiat, imprjurare in care au fost aplicate dispozitiile art.420 Cod procedura penala, raportat la art.383 Cod procedura penala.

Respectand obligatia de prudenta, in analiza declaratiilor martorului denuntator Codrescu Nicolae – cercetat, el insusi, in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda si constituire a unui grup infractional organizat –, Inalta Curte constata contradictiile evidente din declaratiile succesive date de acesta.

Astfel, initial, martorul se refera la o suma totala de 50.000 euro, fiecare inculpat urmand a da cate 10.000 euro (declaratia din 27.11.2012), dupa care arata ca inculpatul Cocian-Iepan Petru i-a solicitat 20.000 - 30.000 euro (declaratiile din 11.05.2016 si 22.01.2021).

In cuprinsul aceleiasi declaratii (din 27.11.2012), martorul Codrescu Nicolae arata, la final, ca i s-a pretins suma de 20.000 euro.

Totodata, martorul denuntator sustine ca rezolvarea situatiei juridice, intr- un mod favorabil, urma a fi realizata prin intermediul unei persoane „Dani” din Bucuresti, care, prin intermediul unei alte cunostinte, putea obtine judecarea inculpatilor in stare de libertate.

In declaratiile ulterioare, insa, aceste persoane nu mai sunt mentionate. Dimpotriva, martorul Codrescu Nicolae afirma, in mod repetat, ca nu s-a discutat despre sume de bani care sa ajunga la un magistrat, cu scopul de a-l pune in libertate sau de a-i reduce pedeapsa.

In privinta inculpatului Halas Mihai, asa cum s-a aratat anterior, doar la finalul primei declaratii martorul denuntator arata ca acesta, impreuna cu inculpatul Cocian-Iepan Petru, i-au pretins suma de 20.000 euro si nu stie daca aveau sau nu vreo influenta asupra unui judecator din cadrul Curtii de Apel Oradea.

Contradictiile evidente asupra imprejurarilor esentiale ale cauzei nu au fost inlaturate de celelalte probe administrate in cauza, ci, dimpotriva, dubiul s-a mentinut.

Astfel, inculpatul Cocian-Iepan Petru, in prima sa declaratie, din data de 28.11.2012 (d.u.p. nr.59/P/2012, vol.I, fila 110) – in aceeasi zi a formulat si denuntul (d.u.p. nr.59/P/2012, vol.I, fila 41) – a aratat ca nu a pretins vreo suma de bani de la denuntatorul Codrescu Nicolae, ci doar a purtat discutii cu privire la angajarea unui aparator, onorariul acestuia fiind de „10.000 de persoana”.

Cu acelasi prilej, a afirmat ca pe inculpatul Teleptean Mihaita il cunoaste din copilarie, se intalneau deseori, dar nu au discutat despre dosarul aflat pe rolul Curtii de Apel Oradea.

Imprejurari similare sunt relevate de inculpatul Cocian-Iepan Petru si in cea de-a doua declaratie, data in aceeasi zi (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, filele 111-113). Acesta a aratat ca: „(...) in vara anului 2012 m-am intalnit cu Codrescu Nicolae si Halas Mihai, cu care am discutat despre dosarul in care am fost trimisi in judecata, precum si despre dosarul aflat in instanta. Este adevarat ca am purtat discutii legate inclusiv de sumele de bani pe care ar trebui sa le dam avocatilor din Bucuresti, in speta unui avocat care mi-a fost prezentat de varul meu Bledea Dani si care a solicitat, cu titlu de onorariu, suma de 10.000 euro de persoana, pentru a ne reprezenta la Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand dosarul va ajunge la aceasta instanta. (...) In aceste conditii, eu i-am spus lui Codrescu Nicolae ca va trebui sa- si pregateasca suma de aproximativ 10.000 euro, pentru a fi reprezentat la Bucuresti. (...) Nu corespunde adevarului faptul ca i-am spus lui Codrescu Nicolae ca dosarul urmeaza sa fie solutionat favorabil, inca de la Curtea de Apel Oradea si nici nu i-am dat de inteles ca pot interveni in influentarea magistratilor care judeca dosarul la Curtea de Apel Oradea sau care vor judeca la Bucuresti. (...) Am purtat discutii cu acestia (Mihai Ioan Adrian si Teleptean Mihaita) despre dosarul in care sunt cercetat, insa niciodata nu am discutat cu ei despre o eventuala interventie pe care ar putea ei sa o faca la vreun membru din completul de judecata investit cu solutionarea apelului. (...).

Teleptean Mihaita nu mi-a spus ca l-ar cunoaste pe un judecator din complet si nici ca poate interveni la acesta pentru a obtine o solutie favorabila. Teleptean Mihaita nu mi-a solicitat, niciodata, vreo suma de bani, pentru o eventuala interventie la un judecator (...)”.

Analizand procesul-verbal din data de 19.06.2013 (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, fila 624), prin care i s-a prezentat materialul de urmarire penala, se constata ca inculpatul Cocian-Iepan Petru si-a retras autodenuntul depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Satu Mare in data de 28.11.2012 „(...) cu precizarea ca nu imi mentin declaratiile date ulterior denuntului”.

Desi existau contradictii evidente intre declaratiile martorului denuntator Codrescu Nicolae, precum si intre acestea si declaratiile inculpatului Cocian- Iepan Petru, organele de urmarire penala nu au clarificat situatia de fapt, din perspectiva pretinderii, respectiv a primirii unei sume de bani, in scopul exercitarii influentei asupra magistratilor din cadrul Curtii de Apel Oradea, investiti cu solutionarea dosarului penal nr.4287/83/2009.

Analizand declaratiile inculpatului Cocian-Iepan Petru, date in cursul judecatii, Inalta Curte constata ca acestea nu conduc la retinerea infractiunilor de trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta.

Astfel, in declaratia din 15.04.2016, data la Curtea de Apel Cluj (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.II, filele 160-166 si fila 199), inculpatul Cocian - Iepan Petru a aratat urmatoarele: „(...) Referitor la infractiunea de trafic de influenta, am purtat discutii cu numitul Codrescu Nicolae, in sensul ca il pot ajuta sa obtina o condamnare favorabila in dosarul penal nr.4287/83/2009 al Tribunalului Satu Mare, care a ajuns pe rolul Curtii de Apel Oradea. (...)

Am facut aceste afirmatii in prezenta lui Codrescu deoarece acesta a ramas dator cu suma de 30.000 euro, catre cetatenii ucraineni, cu care am facut tranzactiile referitoare la infractiunea de contrabanda.

Nu este adevarat ca acesti bani i-as fi spus lui Codrescu ca urmau sa ajunga la o persoana din Bucuresti, respectiv aceasta era o inventie de-a mea. Aceasta persoana, in realitate, nu exista.

Nu este adevarat ca am purtat discutii cu Codrescu, referitor la vreun magistrat de la Curtea de Apel Oradea (...).

Eu am cerut cei 30.000 euro de la Codrescu, pentru a-i inmana cetatenilor ucraineni (...).

(...) Nu am discutat niciodata cu inculpatul Teleptean, nici daca cunoaste pe cineva la Curtea de Apel (Oradea) si nici de vreo posibila interventie.

Mentionez ca inculpatul Teleptean nu mi-a cerut niciodata vreo suma de bani, in scopul intervenirii la magistrati (...)”.

Imprejurari similare sunt prezentate de inculpatul Cocian - Iepan Petru si in declaratia din 12.03.2021, data la Curtea de Apel Cluj (dosar nr.1043/33/2013* al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, filele 2-3).

Inalta Curte constata, de asemenea, ca si declaratiile inculpatului Halas Mihai sunt contradictorii, imprejurarile esentiale fiind prezentate diferit in declaratiile date in faza de urmarire penala, respectiv in cursul cercetarii judecatoresti.

Astfel, in declaratia din 28.11.2012 (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, filele 127-128), inculpatul Halas Mihai a aratat urmatoarele:

(...) in primavara anului 2012, Cocian Petru mi-a spus ca el a discutat cu o cunostinta de-a lui, care avea influenta asupra unui judecator la Curtea de Apel Oradea (...). Stiu ca acesta s-a intalnit de mai multe ori in Oradea cu o persoana cu prenumele Mihai, cu care a purtat mai multe discutii, despre al caror continut nu pot sa declar. Stiu de la Cocian ca acest Mihai il cunostea pe judecator.

Am fost de acord ca Mihai sa ma ajute si pe mine, in sensul de a discuta cu judecatorul caruia urma sa-i inmaneze, din partea mea, suma de 20.000 euro la finalizarea procesului.

(...) Cu Codrescu Nicolae m-am intalnit de mai multe ori in cursul anului

2012 (...). Nu i-am pretins niciodata vreo suma de bani si nici nu i-am promis rezolvarea situatiei lui juridice(...)”.

Ulterior, in declaratia din data de 28.11.2012, orele 15:15 - 15:40 (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, filele 129-130), inculpatul Halas Mihai a sustinut ca: „(...) discutia s-a lansat pentru a-l induce in eroare pe Codrescu, pentru a ne recupera datoria. Tot ce s-a discutat a fost o neseriozitate din partea noastra (...)”.

A mentinut insa relatarile anterioare, in sensul ca inculpatul Teleptean Mihaita s-a oferit sa-i ajute, pentru a obtine o solutie favorabila la Curtea de Apel Oradea.

A aratat, de asemenea, ca: „(...) legatura cu Teleptean Mihaita nu o tineam direct, ci prin intermediul lui Papitu (...). De altfel, am si ajuns sa-i dau acestuia suma de 10.000 euro, pentru a-i da lui Teleptean Mihaita si el, la randul lui, judecatorului (...)”.

In cursul cercetarii judecatoresti, in declaratia data la 08.06.2016 (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj Sectia Penala si de Minori, vol.IV, filele 12-13), inculpatul Halas Mihai a aratat: „...nu am vorbit cu nimeni despre bani, ca sa dau la cineva, respectiv la un judecator, totul a fost o cacealma, deoarece eram arestati toti in dosarul de contrabanda (...).

Nu i-am cerut niciodata martorului Codrescu sa imi dea bani, pentru a da la cineva mai departe, ca sa-mi rezolv dosarul penal.

Daca ii ceream lui Codrescu bani, le ceream si fratilor Dienes, care si acestia erau inculpati in dosarul cu contrabanda (...)”.

De asemenea, in declaratia din 12 martie 2021, data la Curtea de Apel Cluj (dosar nr.1043/33/2013* al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, fila 6), inculpatul Halas Mihai a aratat ca: „(...) niciodata nu s-a pus problema sa dam bani, iar pe Teleptean nici macar nu l-am cunoscut. (...) Nici nu stiu ce inseamna sa cumperi influenta (...)”.

Inculpatul Teleptean Mihaita a confirmat, in declaratia din 13.12.2012, orele 13:45 - 15:30, data in faza de urmarire penala (dosar de urmarire penala nr.59/P/2012, vol.I, filele 181-183), ca l-a cunoscut pe numitul „Mircea”, despre care stia ca este magistrat, dar ca „(...) nu am discutat niciodata cu el despre afacerile judiciare ale celor doi inculpati, Cocian si Halas”.

In declaratia din 15.04.2016, data la Curtea de Apel Cluj (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.II, filele

171-173), inculpatul Teleptean Mihaita a aratat urmatoarele: „(...) In anul 2009, m-a contactat telefonic inculpatul Mihai, daca nu stiu un avocat in Oradea, pentru a-l reprezenta pe unchiul sotiei sale, Cocian Petru, deoarece avea probleme cu justitia. I-am spus ca o sa ma interesez si sa vina la Oradea, cu sotia inculpatului Cocian, fapt care s-a si intamplat, tot in anul 2009. Astfel, ne- am deplasat toti trei la biroul domnului avocat Banciu, pe care atunci l-am intalnit prima oara si sotia lui Cocian Petru i-a relatat acestuia ce probleme are sotul ei (...).

(...) Cu ocazia acestor deplasari la instanta, ma intalneam cu cei trei inculpati, dar nu in incinta instantei, pentru a discuta probleme de lucru sau imi aduceau pachete cu mancare traditionala de la mama mea (...)”.

Contradictiile din declaratiile martorului denuntator, la care s-a facut trimitere anterior, precum si contradictiile dintre acestea si declaratiile inculpatilor Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita, nu au fost inlaturate nici prin administrarea celorlalte probe.

Din aceasta perspectiva, Inalta Curte, analizand declaratiile martorilor Rosca Vasile (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, fila 120), Patca Camelia-Viorica (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, fila 122), Ciarnau Ioan- Victor (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, filele 125-126), Trifu Ioan-Stefan (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, fila 131), Sferle Danut- Marius (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, filele 133-134), Solak Petru Mircea (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.IV, fila 2), Petrugan Ioan (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.IV, fila 4), Stanescu Valentin (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.IV, fila 7), Doseanu Razvan-Viorel (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.IV, fila

9), Eler Csaba-Robert (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.IV, fila 11), Bledea Danut (dosar nr.1043/33/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, vol.II, filele 104-105), Barbus Florin-George (dosar nr.1043/33/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, vol.II, filele 164-165), Ianta Liviu (dosar nr.1043/33/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, vol.II, filele 166-167), Hodosan Gheorghe-Lucian (dosar nr.1043/33/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, vol.III, filele 139-140), constata ca acestea privesc alte imprejurari de fapt, care exced infractiunilor de trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta.

In ceea ce priveste constatarea nulitatii absolute a probelor obtinute din exploatarea mijloacelor de supraveghere tehnica, Inalta Curte isi insuseste argumentele retinute in incheierea din data de 03.07.2020 a Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, pronuntata in dosarul nr.1043/33/2013*, prin care s-a stabilit ca participarea Serviciului Roman de Informatii, in prezenta cauza, a fost mai profunda decat a rezultat din adresele emise de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea la data de 3 mai 2016 (dosar nr.1043/33/2013 al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori, vol.III, fila 19) si la data de 5 iunie 2018 (dosar nr.1043/33/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, vol.III, fila 99), in conditiile in care contributia Serviciului Roman de Informatii nu s-a limitat la asigurarea suportului tehnic, ci s-a concretizat in efectuarea unor acte de urmarire penala, date in competenta exclusiva a organelor de urmarire penala.

In acest sens, in mod corect s-a retinut ca, pentru punerea in executare a mandatelor de interceptare a convorbirilor, Serviciul Roman de Informatii a interceptat semnalul, a stocat informatia rezultata din inregistrarea convorbirilor si a intocmit notele de redare, contribuind decisiv la obtinerea mijloacelor de proba, astfel ca organele de urmarire penala nu au avut control nici asupra procedeului probator si nici asupra mijloacelor de proba rezultate.

Mai mult, implicarea Serviciului Roman de Informatii in efectuarea actelor de urmarire penala nu a fost intamplatoare, fiind fundamentata pe mentiunea cuprinsa in cererile formulate de procuror, de emitere a mandatelor de interceptare, anume ca „autorizatia va fi pusa in executare de catre Serviciul Roman de Informatii”.

Concluzia, corecta, de altfel, a fost sustinuta si de imprejurarea ca politistul judiciar care a semnat procesele-verbale de redare a convorbirilor, la o distanta temporala considerabila de la data presupuselor convorbiri, a reusit sa redea, pe zi, un numar impresionant si neverosimil de pagini, deloc intamplator, identice cu transcrierile facute de ofiterii din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Intr-un atare context, in mod corect s-a stabilit, de catre Curtea de Apel Cluj, ca probele au fost contaminate, nefiind obtinute in cadrul unei urmariri penale in intelesul Codului de procedura penala din 1969, ceea ce a condus la constatarea incidentei nulitatii absolute, in conditiile Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr.302/2017 si la inlaturarea, atat din materialul probator, cat si de la dosar, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor si comunicatiilor, respectiv a oricarui tip de comunicare de la distanta si a suportilor optici.

Avand in vedere probele la care s-a facut referire anterior, corelate cu faptul ca o hotarare de condamnare trebuie sa fie fundamentata pe probe certe, sigure, fara echivoc, Inalta Curte apreciaza ca, in cauza, exista un dubiu suficient de puternic, care opereaza in favoarea inculpatilor Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita, astfel incat solutia de achitare dispusa de instanta de fond se impune a fi mentinuta.

Cu privire la apelul declarat de apelanta Mihai Lenuta, in calitate de sotie a inculpatului Mihai Ioan Adrian (decedat), Inalta Curte retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art.396 alin.1 Cod procedura penala, instanta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului penal, iar potrivit alineatului 6 al aceluiasi articol, incetarea procesului penal se pronunta in cazurile prevazute la art.16 alin.1 lit.e - j Cod procedura penala.

In alineatul 7 se prevede ca: „daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art.18 si se constata, ca urmare a continuarii procesului, ca sunt incidente cazurile prevazute la art.16 alin.1 lit.a-d, instanta de judecata pronunta achitarea”.

Continuarea procesului penal, la cererea suspectului sau inculpatului, poate fi solicitata in caz de amnistie, de prescriptie, de retragere a plangerii prealabile, de existenta a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori in cazul renuntarii la urmarirea penala (art.18 Cod procedura penala).

In ceea ce priveste persoanele indreptatite sa solicite continuarea procesului penal, textul enuntat anterior se refera, in mod expres, la suspect si inculpat, adica la persoanele care au dobandit aceasta calitate, in conditiile art.305 alin.3 Cod procedura penala sau ale art.309 alin.1 Cod procedura penala.

Dispozitiile legale sunt de stricta interpretare si, ca atare, nicio persoana care nu a avut, pe parcursul procesului penal, vreuna dintre aceste calitati, nu poate solicita continuarea procesului.

Dispozitiile art.16 Cod procedura penala, la care face referire apararea, reglementeaza cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale, dar acestea trebuie corelate cu prevederile art.18 Cod procedura penala, respectiv cu cele ale art.396 alin.1, 6 si 7 Cod procedura penala, care, analizate in ansamblul lor, exclud ipoteza pronuntarii unei solutii de achitare, in situatia in care, in cursul judecatii, intervine decesul inculpatului.

In ceea ce priveste apelul declarat de aparatorul inculpatului Mihai Ioan Adrian (decedat), avocat Lele Alexandru, Inalta Curte retine, in raport cu dispozitiile art.409 alin.2 Cod procedura penala, ca avocatul poate exercita calea de atac a apelului, dar acesta trebuie insusit de inculpat.

In conditiile in care, in prezenta cauza, a intervenit decesul inculpatului, in cursul judecatii, calea de atac exercitata a devenit inadmisibila.

Avand in vedere considerentele expuse, Inalta Curte, in baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedura penala, va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj, privind pe inculpatii Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita, precum si de numita Mihai Lenuta impotriva sentintei penale nr.71 din 9 aprilie 2021 si a incheierii din data de 3 iulie 2020, pronuntate in dosarul nr.1043/33/2013* al Curtii de Apel Cluj – Sectia Penala si de Minori.

In temeiul dispozitiilor art.421 alin.1 pct.1 lit.a teza a II-a Cod procedura penala, va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de avocat Lele Alexandru, pentru inculpatul decedat Mihai Ioan Adrian, impotriva aceleiasi hotarari.

In baza art.275 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelului declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj vor ramane in sarcina statului.

In baza art.275 alin.2 Cod procedura penala, va obliga apelanta Mihai Lenuta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

In temeiul art.275 alin.6 Cod procedura penala, onorariile cuvenite aparatorilor desemnati din oficiu pentru apelantul inculpat Mihai Ioan Adrian (decedat) si pentru intimatii inculpati Cocian-Iepan Petru, Halas Mihai si Teleptean Mihaita, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in cuantum de cate 217 lei, vor ramane in sarcina statului.


* Cititi aici intreaga decizie ICCJ

* Cititi aici sentinta CA Cluj

* Cititi aici detalii despre procurorii de sedinta din dosar

* Cititi aici istoria completa a cazului, insotita de comunicatul DNA si minuta sentintei de condamnare pe care ICCJ a casat-o

Comentarii

# Unul din multele cazuri date 4 August 2022 17:24 +313

Exista multe cazuri in care un denuntator, ca sa scape de pedeapsa sau ca sa scape de o eventuala acuzatie pentru o infractiune comisa, da vina pe altcineva mai ales daca stia ca in felul acesta multumea si niste organe. Vezi si cazul de la Sibiu unde denuntatoarea este dovedita cu probe ca fiind nu doar mincinoasa dar incalcand legea contabilitatii prin neinregistrarea unor chetuieli dar nu doar ca nu se face nimic impotriva ei ci este chiar numita, ca multumre, mare sefa intr-o unitate militarizata. Nu se vrea o evidenta completa a oamenilor bagati la puscarie pe baza de denunturi mincinoase sau a celor trimisi nevinovati in judecata sau a celor "doar " cercetati de procuraturi cate 10 ani astfel incat sa le fie distrusa definitiv cariera si reputatia si sanatatea si chiar si familia ca daca s-ar vrea, justitia ar fi facut-o.

# Ana date 4 August 2022 17:26 +141

Doamne , oare chiar incepe sa se schimbe ceva in justitia asta a noastra? Oare procurorul e procuror si judecatorul e cel care decide in baza probelor si a legii si s-a terminat cu fabricarea dosarelor si cu motivarile copiate din dosarele procurorilor?Am ajuns sa ne bucuram si sa ne miram pt lucruri care in alte tari sunt normalitati.

# Unu, altu date 4 August 2022 20:28 +582

A aflat judecatorul cum l au facut? Da! E acum ...judecator-telefon-moldova-baietii intelectuali-mercedes-romania-procurarasii viteji si denuntatorul intr un sac negru pe marginea drumului-dreptate. Daca nu sa ne scuteasca de schilalaieli prin presa. Si mai vomit ina o data daca aud cedo si csm-plm.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva