27 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

JUDECATORI CU PROCURORI IN SUFLET – Judecatorii Cristina Moisa si Vlad Neagoe de la Curtea de Apel Brasov au trimis o completare la CJUE in care cer ca procurorii sa poata formula recurs in casatie in cauzele solutionate definitiv cu incetarea procesului penal pe prescriptie, chiar daca termenul de declarare a fost implinit: "Singurul impediment l-ar constitui termenul prevazut de art. 435 CPP... Termenul caii de atac trebuie sa curga de la data pronuntarii hotararii CJUE" (Document)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

30 March 2023 15:46
Vizualizari: 8049

Extrem de periculoasa dorinta Curtii de Apel Brasov de a se pune de-a curmezisul chiar Deciziilor CCR si practicii deja existente in instante la nivel national privitor la aplicarea Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind interventia prescriptiei raspunderii penale, facand jocul procurorilor carora judecatorii brasoveni ajung sa le planga de mila ca sunt vaduviti de o cale extraordinara de atac. Dupa ce a cerut Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) sa solutioneze in procedura de urgenta cererea de pronuntare a unei hotarari prliminare formulata de Curtea de Apel Brasov vizand neaplicarea deciziilor CCR privind prescriptia intr-o cauza penala, CJUE acordand in acest sens termenul de 10 mai 2023 pentru solutionarea cererii, aceeasi Curte de Apel Brasov revine la CJUE cu o completare in care practic creioneaza modul in care ar trebui sa arate clarificarile CJUE.


 

Conform documentului in posesia caruia Lumea Justitiei a intrat, judecatorii Cristina Moisa si Vlad Neagoe de la Curtea de Apel Brasov au inaintat Curtii de Justitie a Uniunii Europene in data de 24 martie 2023 un "addenum" (completare) la cererea de pronuntare a hotarari prealbile inaintate la inceputul lunii martie 2023, prin care au cerut, nici mai mult, nici mai putin decat ca "in cazul recursurilor in casatie declarate fata de toate hotararile definitive pronuntate intre timp in cauze similare, instantele interne urmeaza sa aprecieze ca termenul caii de atac prevazut in norma interna trebuie sa curga de la data pronuntarii hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene".

Practic, judecatorii Curtii de Apel Brasov intr-o completare din punctul nostru de vedere aiuritoare, contrara legilor interne si normelor constitutionale, vor ca judecata in cauzele care au vizat prescriptia sa se faca in raport de ce decide CJUE, si nu de prevederile si termenele cuprinse in legile nationale, acest lucru fiind necesar zic cei doi judecatori brasoveni, pentru ca procurorii sa poata beneficia in continuare de dreptul de introducere a caii de atac a recursului in casatie, chiar si in cauzele in care instantele s-au pronuntat definitiv si irevocabil, iar termenul prevazut de Codul de procedura penala, de 30 de zile, a fost depasit.


Aberanta completare a cererii de pronuntare a hotararii prelabile in ce priveste dosarele vizand interventia prescriptiei raspunderii penale are totodata rolul de a afecta chiar hotararile definitive pronunate de instantele nationale, incepand cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, invocand in acest sens necesitate aplicarii dreptului Uniunii Europene, acreditandu-se ideea ca impunerea unui termen fix intr-o cale de atac ar putea sa nu fie compatibila cu "principiile echivalentei si efectivitatii".


Ce facem in situatia in care CJUE admite cererea Curtii de Apel Brasov? Rescriem Dreptul? Permitem ca instantele de buna credinta sa blocheze dosare doar de teama de a mai pronunta o solutie justa, conform normelor nationale, pentru a evita o rasmerita a judecatorilor # care refuza sa respecte drepturile prevazute si garantate prin Constitutie fiecarui cetatean?


Iata ce prevede Adresa de completare a Curtii de Apel Brasov la CJUE:


"In aceasta situatie, instanta de trimitere invedereaza necesitatea analizarii principiului echivalentei si principiului efectivitatii, prin raportare la hotararile ramase definitive, pronuntate in cauzele in care s-a aplicat dreptul intern, intr-o modalitate care nu corespunde interpretarii oferite ulterior prin raspunsurile la intrebarile preliminare, ceea ce are relevanta, prin prisma principiului egalitatii si nediscriminarii, asa cum s-a aratat mai sus, inclusiv in cauza principala de fata.

Astfel, cu privire la aceste hotarari definitive pronuntate intre timp in cauze similare contrar unor raspunsuri pozitive ulterioare la intrebarile preliminare adresate in cauza de fata, instanta de trimitere are in vedere jurisprudenta Curtii de Justitie, care aminteste importanta pe care o detine principiul autoritatii de lucru judecat atat in ordinea juridica a Uniunii, cat si in ordinile juridice nationale.

In acest sens, se retine, in principiu, ca pentru a garanta atat stabilitatea dreptului si a raporturilor juridice, cat si o buna administrare a justitiei, este necesar ca hotararile judecatoresti ramase definitive dupa epuizarea cailor de atac disponibile sau dupa expirarea termenelor de exercitare a acestor cai de atac sa nu mai poata fi contestate. Prin urmare, dreptul Uniunii nu impune instantei nationale sa inlature aplicarea normelor interne de procedura care confera autoritate de lucru judecat unei decizii judecatoresti, chiar daca aceasta ar permite indreptarea unei situatii nationale incompatibile cu acest drept. Astfel, s-a statuat ca dreptul Uniunii nu impune unui organ judiciar obligatia ca, pentru a tine seama de interpretarea unei dispozitii relevante a acestui drept adoptata de Curte, sa revina, din principiu, asupra deciziei sale care a dobandit autoritate de lucru judecat.

In schimb, in cazul in care normele de procedura interne aplicabile prevad posibilitatea ca instanta nationala sa revina, in anumite conditii, asupra unei hotarari care are autoritate de lucru judecat pentru a face ca situatia sa fie compatibila cu dreptul national, aceasta posibilitate trebuie sa prevaleze, in conformitate cu principiile echivalentei si efectivitatii, daca sunt intrunite conditiile mentionate, pentru a restabili conformitatea situatiei in discutie cu dreptul Uniunii.

Astfel, in conformitate cu principiul cooperarii loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) TUE, modalitatile procedurale aplicabile actiunilor care urmaresc sa asigure protectia drepturilor pe care dreptul Uniunii le confera justitiabililor nu trebuie sa fie mai putin favorabile decat cele aplicabile unor actiuni similare de natura interna (principiul echivalentei) si nu trebuie sa faca imposibila in practica sau excesiv de dificila exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridica a Uniunii (principiul efectivitatii).

Respectarea cerintelor mentionate trebuie analizata tinand seama de locul pe care il ocupa normele in cauza in ansamblul procedurii, de desfasurarea respectivei proceduri si de particularitatile acestor norme in fata diferitor instante nationale (Hotararea din 11 septembrie 2019, Oana Madalina Calin, C-676/17, ECLI:EU:C:2019:700, punctele 26-33).

In speta de fata, dreptul intern ofera o cale de atac, astfel cum va fi expusa in continuare, care permite sa se solicite reformarea hotararilor judecatoresti definitive pentru ipoteze care includ cazul prezent, in acord cu principiul autonomiei procedurale.

Prin urmare, este necesar sa se examineze daca o astfel de cale de atac, care prevede si un anumit termen pentru exercitarea ei, este compatibila cu principiile echivalentei si efectivitatii.

Cu privire la principiul echivalentei

Principiul echivalentei se opune ca un stat membru sa prevada pentru cererile vizand protectia drepturilor pe care dreptul Uniunii le confera justitiabililor modalitati procedurale mai putin favorabile decat cele aplicabile unor actiuni similare de natura interna (Hotararea din 11 septembrie 2019, Oana Madalina Calin, C-676/17, ECLI:EU:C:2019:700, punctul 34). In aceasta privinta, instanta de trimitere subliniaza, in baza propriei specializari in dreptul intern si in aplicarea principiului autonomiei procedurale, ca identifica in dreptul intern o singura cale de atac fata de hotararile ramase definitive, intre timp, prin incalcarea dreptului Uniunii astfel cum ar urma sa se raspunda la intrebarile preliminare cu referire la aplicarea prescriptiei raspunderii penale, si anume calea extraordinara de atac denumita Recursul in casatie, prevazuta in art. 433-451 din Codul de Procedura penala. Astfel, recursul in casatie prevede motive identice izvorate din dreptul intern pentru cazul prevazut in art. 438 alin. 1 pct. 8 din Codul de Procedura penala, respectiv cand „in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal”, in conditiile in care prescriptia raspunderii penale, antamata in prezenta procedura, este unul dintre principalele cazuri de incetare a procesului penal, prevazut in art. 16 alin. 1 lit. f) raportat la art. 396 alin. 6 din Codul de Procedura penala.

Cu toate acestea, instanta de trimitere subliniaza ca singurul impediment pentru introducerea recursurilor in casatie l-ar constitui termenul prevazut de art. 435 din Codul de Procedura penala, potrivit caruia recursul in casatie poate fi introdus de catre procuror sau de catre parti in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel. Or, la data pronuntarii hotararii Curtii de Justitie, termenul astfel calculat ar fi considerat implinit in marea majoritate a cauzelor, context in care s-ar antama principiul efectivitatii.

Cu privire la principiul efectivitatii

In ceea ce priveste principiul efectivitatii, trebuie amintit ca, potrivit unei jurisprudente constante, fiecare caz in care se ridica problema daca o dispozitie procedurala nationala face imposibila sau excesiv de dificila aplicarea dreptului Uniunii trebuie analizat tinand cont de locul pe care respectiva dispozitie il ocupa in cadrul procedurii in ansamblul sau, de modul in care se deruleaza si de particularitatile acesteia in fata diferitor instante nationale. Din aceasta perspectiva, trebuie luate in considerare, daca este cazul, protectia dreptului la aparare, principiul securitatii juridice si buna desfasurare a procedurii.

In ceea ce priveste, mai precis, termenele privind caile de atac, Curtea a statuat ca, in interesul securitatii juridice, stabilirea unor termene rezonabile, sub sanctiunea decaderii, este compatibila cu principiul efectivitatii.

Prin urmare, trebuie sa se verifice caracterul rezonabil al unui astfel de termen, la expirarea caruia un justitiabil nu mai poate formula o cerere de reformare a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate cu incalcarea dreptului Uniunii (Hotararea din 11 septembrie 2019, Oana Madalina Calin, C-676/17, ECLI:EU:C:2019:700, punctul 42-48, si jurisprudenta acolo citata).

In cauza, trebuie sa se constate ca un termen de 30 de zile pentru formularea unei astfel de cereri de reformare a unei hotarari judecatoresti definitive, nu este criticabil in sine.

Pe de alta parte, trebuie precizat ca termenul pentru formularea unei cereri de recurs in casatie, in discutie in litigiul principal, incepe sa curga de la data la care partilor le este comunicata respectiva hotarare judecatoreasca definitiva. Or, in conditiile in care textul legal s-ar aplica ca atare, termenul de recurs in casatie ar fi implinit in marea majoritate a cauzelor, de natura a determina respingerea acestei cai de atac ca tardiv formulata, ceea ce ar face imposibila reformarea hotararilor judecatoresti definitive pronuntate prin incalcarea dreptului european, aspect de natura sa impiedice aplicarea hotararii preliminare a Curtii de Justitie inclusiv in litigiul principal, din perspectiva principiilor egalitatii in drepturi si nediscriminarii, asa cum s-a subliniat mai sus.

Intr-o astfel de situatie, singura alternativa pe care o intrevede instanta de trimitere – sub rezerva altor precizari care ar reiesi din observatiile celorlalte parti, daca se vor considera necesare a fi cerute in cauza sub acest aspect - este aceea de a se preciza, in chiar hotararea preliminara a Curtii de Justitie, ca termenul de 30 de zile pentru recurs in casatie curge, in vederea respectarii principiilor echivalentei si efectivitatii, de la pronuntarea hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene, avand in vedere ca in perioada anterioara acest termen nici nu a putut sa curga, atata timp cat cazul de recurs in casatie, desi prevazut in dreptul intern pentru insasi motivul de drept respectiv, nu era configurat in sensul hotararii preliminare (un eventual recurs in casatie formulat in prezent ar fi vadit nefondat conform practicii interne care inceteaza procesele penale pentru ca faptele sunt prescrise), urmand, asadar, sa se aiba in vedere principiul de drept din traditia comuna a statelor membre, conform caruia actiunile nenascute nu sunt prescrise (actiones non natae non praescribuntur).

Nu este mai putin adevarat ca, asa cum a subliniat instanta de trimitere in cererea preliminara la punctele 30-33, se poate intrevedea inertia sistemului juridic intern in fata chestiunilor ivite in cazul unui raspuns afirmativ la intrebarile preliminare, in sensul invocarii in cauzele interne similare a unor astfel de impedimente pentru aplicarea dreptului european, in interpretarea ce va fi data de Curtea de Justitie, context in care precizarea in decizia preliminara a modalitatii de punere in aplicare a acesteia, pentru respectarea principiilor efectivitatii si echivalentei, in cadrul autonomiei procedurale interne, este nu numai binevenita, ci imperios necesara. In acest sens, instanta de trimitere subliniaza nu numai legalitatea, ci si fiabilitatea acestei cai de atac, avand in vedere ca, potrivit art. 436 alin. 1 din Codul de procedura penala, numai procurorul poate formula recurs in casatie pe latura penala in ipoteza legala de fata, context in care precizeaza ca pozitia procesuala publica constanta a Ministerului Public a fost in sensul respingerii cererilor de constatare a intervenirii prescriptiei (a se vedea pozitia procesuala din concluziile procurorului sustinute in procedura interna din hotararea prealabila nr. 67/2022, care este de referinta in materie, la adresa https://yvww.mpublic.ro/ro/content/concluzie-hp-din-datade-08092022, si hotararea prealabila pronuntata in cauza, la adresa: https://www.iccj.ro/2022/ll/29/decizia-nr-67-din-25-octombri-2022/).

In acest fel, instanta de trimitere considera ca se respecta pe deplin principiul securitatii juridice, urmand sa se asigurare prin aceasta solutie un just echilibru intre, pe de o parte, modalitatea de exercitare a drepturilor fundamentale ale acuzatiilor sub aspectul previzibilitatii situatiei lor juridice (perioada de timp de referinta privind practica judiciara contrara dreptului european fiind de doar cateva luni de zile, context in care calea de atac, pentru motivul gresitei incetari a procesului penal, precum constatarea prescriptiei raspunderii penale, a fost in toata aceasta perioada in fiinta, fiind cunoscuta de catre acuzati), si, pe de cealalta parte, posibilitatea valorificarii drepturilor fundamentale ale persoanelor vatamate si ocrotirea interesul public, inclusiv la nivel european, urmarit prin sanctionarea efectiva si disuasiva a infractiunilor (persoanele vatamate au dreptul la un proces echitabil, inclusiv sub aspectul accesului liber la justitie sau a unei anchete efective pentru ocrotirea anumitor drepturi fundamentale de natura a identifica si a sanctiona autorii infractiunilor a caror victime sunt, care ar fi astfel nesocotit prin constatarea prescriptiei raspunderii penale, in mod intempestiv si imprevizibil).

Asa fiind, instanta de trimitere a tinut sa faca aceste precizari tocmai tinand seama de specificul deosebit al situatiei de fata apartinand domeniului dreptului penal, context in care factorul timp are o importanta deosebita, de natura a face lipsita de utilitate o eventuala revenire a instantelor de trimitere cu o noua cerere de decizie preliminara, care nu ar putea oricum decat sa transforme in regula exceptia consacrata in jurisprudenta Curtii prin cauza Taricco 2 (Hotararea din 5 decembrie 2017, Marea Camera, M.A.S., M.B., C-42/17, ECLI:EU:C:2017:936).

De altfel, lipsa unei astfel de cai de atac efective, prin care sa se desfiinteze hotararile judecatoresti definitive pronuntate intre timp pana la hotararea preliminara, ar submina principiile echivalentei si efectivitatii, care si-ar pierde valenta lor practica si utila, cu consecinta riscului lasarii neaplicate a hotararii preliminare pronuntate in cauza de fata, dreptul european fiind pus in situatia faptului implinit (fait accompli).

In concluzie, instanta de trimitere apreciaza imperios necesar ca Curtea de Justitie, in ipoteza unui raspuns afirmativ la intrebarile preliminare adresate, ca retina in mod expres, in considerentele hotararii preliminare ce o va pronunta in prezenta cauza, ca, in baza principiului cooperarii loiale, in vederea respectarii principiului efectivitatii si echivalentei, in cadrul autonomiei procedurale interne, cu scopul asigurarii egalitatii de tratament si a nediscrimarii partilor din litigiul principal fata de ceilalti justitiabili aflatiin situatii similare, in cazul recursurilor in casatie declarate fata de toate hotararile definitive pronuntate intre timp in cauze similare, instantele interne urmeaza sa aprecieze ca termenul caii de atac prevazut in norma interna trebuie sa curga de la data pronuntarii hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene".

 

* Cititi aici completarea transmisa CJUE de judecatorii Curtii de Apel Brasov

Comentarii

# Monica date 30 March 2023 17:14 +9

Ca astia erau doi sekujudecatori nu se intreba nimeni. Neagoe aduce cafeaua si deschide usile, Moisa este cea care scrie tidulele, in mintea ei find fina cunoscatoare a meandrelor dreptului penal. Un fel de Cami Bogdan de Brasov. Foarte bine ca au indicat ca doresc si intoarcerea unor hotarari definitive si reincarcerarea celor eliberati. Pare o idee buna. Doar o fina cunoscatoare ca Moisa putea sa considere avantajos un atare demers, in contextul in care sesizarea ei vizeaza dosarul pendinte, CJUE nefiind competenta sa analizeze si alte dosare, carora nu le cunoaste contextul judiciar.

# Vlad date 30 March 2023 17:33 +1

Dar sa poata si omul de rand sa faca recurs in casatie in cazul in care NU s-a constatat prescriptia, in mod eronat... nimeni nimic??? De aceasta lacuna legislativa de ce nu comenteaza nimeni?

# Lorenzo de Medici date 30 March 2023 18:34 +16

Trei precizări pentru ”somitățile” în cauză: 1. Cererea lor nu are nimic de a face (legătura chestiunii), în majoritatea cazurilor, cu dreptul UE, drept cerință de admisibilitate a sesizării CJUE. Cel mult, se poate discuta acest aspect în cazul infracțiunilor contra intereselor financiare ale UE, dar și acolo în condițiile restrictive impuse de chiar CJUE. 2. Principiul echivalenței și efectivității se referă la ”justițiabilii”, care invocă, în fața instanțelor naționale, în favoarea lor, dreptul UE, or procurorul nu e ”justițiabil”, e ”autoritate judiciară”, la fel ca ”instanța de trimitere”, de unde și oribilul ”conflict de interese” al minunatei sesizări de hotărâre preliminară. 3. Cooperarea loială vizează statele membre, ele între ele și ele cu instituțiile UE, ca subiecte de drept internaținal public, nu direct UE și instanțele judecătorești naționale ale unui stat membru, deștepții pământului. Vai de capul vostru că sunteți așa și vai de capul nostru că vă avem așa.

# Jean Valjean date 30 March 2023 18:46 0

Deunde dreaku apar acestia? Au o scoala speciala... banuiesc.

# Viorel Apreotesei date 30 March 2023 19:06 0

Păi ce să te aștepți de la Nea Goe care a fost procuror înainte de a fi judecător…. Omul este mare” meseriaș”! A sărit niște etape în carieră și acum vrea să ne arăte ce rezultă atunci când arzi etapele obligatorii pt promovare. Mai vrea să -și dea și doctoratul în drept comunitar. Atunci să vedeți ce” meseriaș” va fi…Dotore Nea Goe

# Se impune o autosesizare a IJ cu excludere rezultat. date 30 March 2023 19:44 +3

In conditiile in care acesti doi magistrati dau dovada pe de o parte de lipsa de cultura juridica de natura sa ii exluda din magistratura si pe de alta parte de exercitarea functiei cu rea credinta ...ambele evidente...ce opreste IJ sa se autosesizeze? Este nevoie de inca 100 de hotarari imbecile juridic model Bogdan, TiktokVasilica sau Gulutzanu?? Va lipseste la sedinte prin CSM subiectele? Geme de lucrari pendinte IJ??? Are chermeze ministrul justitiei programate de luni pana duminica si nu are timp de lucru???

# Raymond Reddington date 30 March 2023 20:48 0

Pentru pensiile acestor procurori travestiti in judecatori plang unii pe aici ? Ideea e ca pe ei ii mana cineva de la spate. La CJUE e un blat deja facut, astia centreaza si aia dau cu capul. Acelasi gen de retea care a infestat si CEDO. Intrebarea e alta : Justitia Europeana e buna doar cand instiga la nerespectarea hotararilor CCR si ICCJ ??? Pai cand merg condamnatii si executa pedeapsa in Italia sau Grecia , de ce nu mai e buna Justitia Europeana ???? Ca oamenii nu "se sustrag". Ei executa pedeapsa in Europa , dupa alte reguli decat cele din Ro, dar tot EUROPENE ! Stabilite tot de Justitia Europeana, cea din Italia sau Grecia. Ce e drept, mult mai umana.

# dragos barna date 30 March 2023 22:23 +6

Oameni buni, nu prea urmariti ce se intimpla pe la CA Bv, unde larga majoritate a judecatorilor sectiei penale ( Mihaela Darabana, Razvan Dicu, Oana Stroiu, A.Serban-pensionat, Simona Taus,AC Mandu-pensionata) actioneaza similar in grup, respingandu-mi 6 contestatii in anulare vizand dos 114/64/2016, sprijinindu-se in cascada pe hotararea lui Neagoe( 76/64/18) care retine ca rezolvarea in apel a unui mijloc de proba ar echivala cu rezolvarea prescriptiei raspunderii penale. Toti judecatorii CA Bv in 6 contestatii la executare spun la fel, pentru a acoperi prostiile lui Lita si Moisa care m-au condamnat omitand a antama si rezolva prescriptia raspunderii penale in apel. Ok ,inteleg, se poate oricarui complet intimpla, dar , cand toti acesti ''judecatori'' te mentin nelegal in puscarie, apreciez ca formeaza o grupare infractionala judiciara la nivel de CA.

# Ioana M. date 31 March 2023 07:29 +1

Recurs in casatie pentru ca ani de zile, onor procurorii nu si-au indeplinit obligatiile de serviciu si au tinut dosarele prin sertare pana la prescriptie? E uimitor cum gandesc judecatorii, cand procurorii ar trebui trasi la raspundere, nu sa scada increderea in actul de justitie casand, cand vor, hotarari definitive.

# Enache Eugen date 31 March 2023 11:56 0

Inspecția judiciară sau un procuror adevărat nu se pot sesiza din oficiu? Un judecător curajos să ia poziție față de mârșăviile celor de la CA Brașov nu există? Ce justiție de rahat a ajuns să aibe țara asta.Niște judecători au ajuns să facă ceva pe Constituție și pe Curtea Supremă și nimeni nu-i trage la răspundere?

# santinela date 31 March 2023 12:08 0

Dupa ce ca tineti dosarele cu anii prin fisete-parchetarii- si apoi vin TUTELE si TUTII(ca astia doi) judecatori si valeuuu,scapa infractorii,a venit prescriptia peste noi.Ce sa facem ,ce sa facem,hop sa luam lumina (fiindca sintem neterminati) de la CJUE fiindca pe noi nu ne duce capul si consideram ca CCR este o institutie "degeaba".Pe purcoiul de bani pe care stati mi-ar fi rusine sa mai deschid gura,dar de unde rusine la obrazul gros ca talpa ?

# Vasile date 31 March 2023 14:01 +1

Cererea astora doi este un fel de shaorma cu de toate, au scris tot ce le-a trecut prin cap, poate pica ceva. Excelent. Eu ma intreb cine i-a evaluat profesional pe astia doi in trecut, ca, la ce ineptii scriu, m-as mira sa nu fi delirat similar si prin hotararile definitive pe care le-au pronuntat in trecut. Mai mult, eu m-as uita peste lucrarile de licenta a celor doi, garantat sunt plagiate, la fel si alea de masterat, daca au asa ceva. La UTB se vand lucrari de licenta la colt de strada. Doar nu-i suspectati pe astia doi ca au studiat drept pe bune? Butoane ale sekujustitiei, nulitati profesionale.

# Lupea Nicodim Eugen date 31 March 2023 15:56 +1

CERERE DE DESCHIDERE A PROCEDURII INNSOLVENTEI AJFP Sfantu Gheorghe LA CEREREA CONTRIBUABILULUI EUROPEAN CREDITOR LUPEA NICODIM EUGEN SI PLANGERE PENALA IMPOTRIVA ACESTORA DEBITORI 1 )Administratia Judeteana a Finantelor Publice .. SI 2) Curtea de Apel Brasov ca persoana juridica prin reprezentant legal cu sediulin str.Poienelor nr.7 B ,cod postal 500419 ,loc Brasov,jud.Brasov identificata prin CUI ,cont bancar prin reprezentant legal si in solidar administratorii.. si angajatii acestora inalti functionari publici/functionari publici cu diferite statute si ocupand diferite functii dupa cum urmeaza in solidar avand in vedere ca au fost informati cu privire la acest prejudiciu si au tacut si tac in continuare si fac BULLYING JURIDIC INSTITUTIONAL asupra SUBSEMNATULUI CONTRIBUABIL EUROPEAN DE NATIONALITATE ROMANA respectiv ; Mihaela Darabana , Razvan Cosmin Dicu ,Cristinel Costel Ghigheci ,Maria Iuliana Mihai, Vlad Naegoe,Marius Gabriel LIta,in completare vor fi detaliati si altii

# dragos barna date 1 April 2023 23:49 +2

poate poate, se va trezi si vreun procuror sa sr autosesizeze si vreun Inspector Judiciar caci din armata aceea de inspectori chiar toti sa fie cooptati? Oare chiar sa nu fie nici unul numai inspector?

# Anda date 6 April 2023 22:05 0

Ar trebui trimise sa judece pe la CJUE ce mai cauta in Romania?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.05.2024 – Dosar cu procurori DNA si judecatori, trimis la PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva