1 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

JUDECATORII NU POT NESOCOTI DECIZIA CCR PE PRESCRIPTIE – Instantele nu pot lasa neaplicata decizia CCR privind disparitia prescriptiei speciale, nici macar cu invocarea CJUE. Avocata Silvia Uscov: „CJUE nu poate face nimic. Ar afecta neretroactivitatea... Lamuririle-s in Hotararea Taricco II, pronuntata dupa ce CC din Italia era pregatita sa declare neconstitutionalitatea legii de ratificare a Tratatului Lisabona. CJUE declarase sa nu se mai aplice prescriptia la faptele contra intereselor UE”

Scris de: V.B. | pdf | print

29 May 2022 14:36
Vizualizari: 4199

Naravul unor judecatori de a ignora Curtea Constitutionala, invocand hotararea din 21 decembrie 2021 pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, nu va mai fi posibil odata cu pronuntarea deciziei CCR din 26 mai 2022 privind prescriptia (click aici si aici pentru a citi). Motivul este unul simplu: CJUE insasi are jurisprudenta in acelasi sens cu jurisprudenta CCR, a subliniat avocata Silvia Uscov (foto) vineri, 27 mai 2022.



Este vorba despre Hotararea Taricco II din 5 decembrie 2017, prin care CJUE a stabilit ca in cazul in care cursul prescriptiei s-ar intrerupe cu fiecare act procedural intocmit de procuror, dar necomunicat suspectului sau inculpatului, o asemenea situatie ar incalca principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor, continute atat in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (la articolul 7), cat si in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (la articolul 49), a detaliat Uscov.


Inainte de a va lasa sa cititi postarea de pe Facebook a Silviei Uscov, prezentam cele doua pasaje din tratatele internationale invocate mai sus:


I. art. 7 din Conventia EDO:


Nicio pedeapsa fara lege

1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu constituia o infractiune, potrivit dreptului national si international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decat aceea care era aplicabila in momentul savarsirii infractiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecarii si pedepsirii unei persoane vinovate de o actiune sau de o omisiune care, in momentul savarsirii sale, era considerata infractiune potrivit principiilor generale de drept recunoscute de natiunile civilizate”;


II. art. 49 din Carta:


Principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor

(1) Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau omisiune care, in momentul savarsirii, nu constituia infractiune potrivit dreptului intern sau dreptului international. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsa mai mare decat cea aplicabila la momentul savarsirii infractiunii. In cazul in care, ulterior savarsirii infractiunii, legea prevede o pedeapsa mai usoara, se aplica aceasta din urma.

(2) Prezentul articol nu aduce atingere judecarii si pedepsirii unei persoane care s-a facut vinovata de o actiune sau omisiune care, in momentul savarsirii, era incriminata pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea natiunilor.

(3) Pedepsele nu trebuie sa fie disproportionate fata de infractiune”.



Prezentam explicatia completa a avocatei Silvia Uscov:


Decizia CCR nr. 297/2018 a fost publicata in M. Of. la data de 25.06.2018.

Curtea Constitutionala a stabilit, in jurisprudenta sa, ca termenele care privesc desfasurarea raporturilor constitutionale dintre autoritatile publice, in masura in care nu se prevede altfel in mod expres, nu se calculeaza pe zile libere, acestea fiind termene de drept public, calculate pe zile calendaristice, fiind incluse in termen atat ziua in care el incepe sa curga, cat si ziua in care se implineste (a se vedea Decizia nr. 233 din 20 decembrie 1999 si Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010)

Conform art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei, „dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept”.

45 de zile de la data publicarii Deciziei CCR nr. 297/2018 s-au implinit la data de 08.08.2018.

Decizia CCR nr. 297/2018 spune in dispozitiv faptul ca „solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea „oricarui act de procedura in cauza”, din cuprinsul dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, este neconstitutionala”.

De asemenea, in considerente (nu in dispozitiv), da indrumari Parlamentului pentru legiferarea in cele 45 de zile, respectiv: „34. (...) Curtea constata ca solutia legislativa anterioara, prevazuta la art.123 alin.1 din Codul penal din 1969, indeplinea conditiile de previzibilitate impuse prin dispozitiile constitutionale analizate in prezenta cauza, intrucat prevedea intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale doar prin indeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, in cauza in care persoana vizata avea calitatea de invinuit sau inculpat”.

Doar ca CCR nu poate fi legiuitor pozitiv, astfel incat sa complineasca pasivitatea Parlamentului. Altfel, ar intra in sfera competentei constitutionale a acestuia. Prin urmare, desi a dat indrumari in paragraful 34, acest lucru nu inseamna ca instantele judecatoresti puteau inlocui solutia legislativa neconstitutionala direct cu cea mentionata in paragraful 34.

Prin Decizia nr. 25/11.11.2019, ICCJ a respins ca inadmisibil RIL-ul promovat de PG al PICCJ si a retinut in considerente urmatoarele:

Pe de alta parte, s-a retinut ca a sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie in procedura reglementata de art. 475 din Codul de procedura penala, in vederea clarificarii unei dispozitii constatate, in parte, neconstitutionala, pe motivul inexistentei unei modificari legislative corespunzatoare in termenul de 45 de zile inseamna a ignora limitele prerogativelor instantei supreme, consacrate de art. 126 alin. (3) din Constitutie. In exercitarea competentei sale constitutionale, Inalta Curte poate asigura doar interpretarea si aplicarea unitara a unei norme juridice de catre instantele judecatoresti, nicidecum modificarea sau completarea acelei norme juridice, cele din urma constituind atribute exclusive ale legiuitorului — primar or delegat (Decizia nr. 24 din 8 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 869 din 20 noiembrie 2015; Decizia nr. 1 din 8 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 16 aprilie 2018, ambele ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala)”.

Prin urmare, ICCJ recunoaste faptul ca, a interpreta ca art. 155 alin. 1 Cod penal in sensul aratat in parag. 34 din Decizia CCR nr. 297/2018 echivaleaza cu incalcarea competentei constitutionale a legiuitorului.

Adica se exprima in sensul precizat in comunicatul CCR, respectiv ca „textul de lege ramas in vigoare – „cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea” – este un text incomplet si, prin urmare, inaplicabil”.

Regimul prescriptiei este unul de drept material substantial (a se vedea Decizia CCR 511/12.12.2013) si, astfel, este legat de principiul legalitatii infractiunilor si pedepselor, care impune cerintele privind previzibilitatea, precizia si neretroactivitatea. In cazul incalcarii acestor cerinte, avem o incalcare a art. 7 CEDO.

Daca va intrebati ce poate face CJUE pentru a salva dosarele in care a intervenit prescriptia generala, avem lamuririle prevazute in Hotararea CJUE din 05.12.2017 (Taricco II):

54 Din Explicatiile cu privire la Carta drepturilor fundamentale (JO 2007, C 303, p. 17) reiese ca, potrivit articolului 52 alineatul (3) din carta, dreptul garantat la articolul 49 din aceasta (n.r. principiile legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor) are acelasi inteles si acelasi domeniu de aplicare ca si dreptul garantat prin CEDO.

57 In al treilea rand, principiul neretroactivitatii legii penale se opune in special ca o instanta sa poata, in cursul unei proceduri penale, fie sa sanctioneze penal un comportament care nu este interzis de o norma nationala adoptata inainte de savarsirea infractiunii imputate, fie sa agraveze regimul raspunderii penale a celor care au facut obiectul unei astfel de proceduri (a se vedea prin analogie Hotararea din 8 noiembrie 2016, Ognyanov, C-554/14, EU:C:2016:835, punctele 62-64, precum si jurisprudenta citata).

58 In aceasta privinta, astfel cum s-a constatat la punctul 45 din prezenta hotarare, cerintele privind previzibilitatea, precizia si neretroactivitatea, inerente principiului legalitatii infractiunilor si pedepselor, se aplica, in ordinea juridica italiana, si regimului de prescriptie pentru infractiuni in materie de TVA”.

Deci CJUE nu poate face nimic, pentru ca ar afecta principiul neretroactivitatii (nu ca nu ar fi incercat, pentru ca hotararea de mai sus este pronuntata dupa ce Curtea Constitutionala din Italia era pregatita sa declare neconstitutionalitatea legii de ratificare a Tratatului de la Lisabona dupa ce CJUE declarase printr-o hotarare anterioara sa nu se mai aplice regimul prescriptiei pentru infractiunile ce afecteaza interesele financiare ale UE).

Comentarii

# Geo date 29 May 2022 15:30 +75

Predictibilitatea soluției judiciare ca principiu CEDO si al UE impune ca cetateanul sa cunoasca toate elementele juridice de natura penala ce ii guverneaza comportamentul la data realizarii infractiunii si numai acelea sa ii fie aplicate, cu exceptia unor norme penale mai favorabile adoptate ulterior. Si hotararile CJEU - daca determina o modificare penala de substanta nefavorabila nu pot fi aplicate cetatenilor UE decat pentru infractiunile care au fost realizate dupa adoptatea acelei hotarari CJEU. Datorita acestui principiu Regulamentul privind instituirea Parchetului European, da dreptul Parchetului European sa investigheze infractiuni facute numai dupa adoptarii regulamentului. Tarico II spune de fapt ca Tarico I poate fi considerata numai pentru infractiunile facute dupa 9.2015 data adoptarii Tarico I (care este oricum situatia nationala exceptionala). Ca si cum ai depasi azi viteza legala stiind ca poate vei lua amenda, si maine altcineva spune ca de fapt ai facut infractiune.

# Tipa date 29 May 2022 16:45 +30

Imprescriptibilitatea pt infractiunile ce vizează afectarea intereselor financiare ale UE.Si după cum bine știți și directiva cu efect vertical este obligatorie pt autoritățile publice,instanțe de judecată chiar daca nu exista o prevedere în dreptul intern care sa transpună directiva. Judecătorul in cauzele ce vizează fraude europene tine cont de decizia CCR ,NU SE PREVALEAZA DE ARTICOLUL DECLARAT NECONSTITUTIONAL CI APLICA DIRECT DIRECTICA UE. E SIMPLU.

# cris date 29 May 2022 18:58 +4

pentru comentariul expertei "Tipa" ....."Imprescriptibilitatea pt infractiunile"... . Vezi art. 12 din Directiva PIF. Termenul de prescriere acceptabil este 5 ani.

# cris date 29 May 2022 19:12 +1

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017L1371&from=EN DIRECTIVA (UE) 2017/1371 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal Articolul 12 Termenele de prescripție pentru infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (2) În cazul infracțiunilor menționate la articolele 3, 4 și 5 care sunt pasibile de o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare, statele membre iau măsurile necesare pentru a permite investigarea, urmărirea penală, judecarea și pronunțarea unor hotărâri judecătorești pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la săvârșirea infracțiunii respective. (3) Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot stabili un termen de prescripție mai redus de cinci ani, dar de minimum trei ani, cu condiția să garanteze că termenul poate fi întrerupt sau suspendat în cazul unor acte...

# LucianConstantinescu date 29 May 2022 21:10 +4

Judecatorii de la Prahova NU VOR SĂ RESPECTE DECIZIILE CCR! Secția Judecători a CSM să se pregătească pentru un val de plîngeri!

# Geo date 29 May 2022 21:43 +7

" CI APLICA DIRECT DIRECTICA UE. E SIMPLU."... Directivele nu se pot aplica direct, doar regulamentele si deciziile. Directivele stabilesc un standard minim acceptabil, lasand statele membre libertatea de a stabili mijloacele de realizare. https://ec.europa.eu/info/law/law-making-process/applying-eu-law_ro Oricum toti isi pot dau cu parerea....

# Directiva date 29 May 2022 22:12 +4

Directiva prevede ca e suficient un termen de prescriptie de 5 ani. La noi e 8/10 ani. Generala. De asemenea, dreptul UE poate fi invocat direct de cetatean in favoarea statului, nu de stat in defavoarea cetateanului. E simplu

# imprescriptibilitate din comentariu date 30 May 2022 09:09 +3

Decizia 2022 a CJEU privind Romania spune exact contrariu.... deoarece faptele s-ar putea prescrie, se poate ignora decizia CCR privind completele de judecata, ca sa se finalizeze judecarea inainte de prescriere. Si in baza ei s au luat decizii judecatoresti definitive. "Poate dati in judecata CJEU ca au impus solutia gresita si nerespectarea sistemului juridic national".. Aplicarea hotararii CJEU de ignorare a unei decizii CCR este un indicator al esecului statului, al sistemului judiciar care este in situatia impotenta de a rezolva una din problemele sale prin structura juridica existenta. Este necesar sa se incalce reguli si principii, tocmai ceea ce sistemul juridic apara. De aceea, daca este necesara o astfel de aplicabilitate inseamna ca exista o situatie nationala de exceptie, dovedita si acceptata de sistemul judiciar. Nu e ceva cu care sa te poti mandri. De aceea cred ca ICJ – CSM trebuie sa fie responsabili de gestionarea si corectarea unei astfel de situatii nationale.

# Tipa date 30 May 2022 17:50 0

Pt cris Sintagma folosita la art 12 alin 2 din directiva este " de cel puțin 5 ani" NU de cel mult 5 ani.... Adică pt " experta" cris perioada fara limita maxima. Alin 3 se citește în cheia alin 2 adică a sintagmei folosita de legiuitorul comunitar. Legiuitorul comunitar este că și al nostru....sunt acte normative comunitare ce nu se pot aplica pt că printr-o o frază anulează tot actul...idioti sunt și la ei... Deci experta/ expertul cris ...prescripția despre care faci vorbire este imprescriptibilitate. Că sa fie termen de prescriptie in accepțiunea sugerată de tine sintagma trebuia să sune așa: " de cel mult 5 ani " NU de cel puțin 5 ani. Pt cunoscători în ale dreptului natura juridică a instituției de drept/ actului juridic etc este data de conținut nu de titulatura. PLACUTA SUEDEZA fraudatorilor... Pt geo Directivele au un efect orizontal sau vertical.Am master în drept european. Atât parchetele cât și instanțele sunt ținute de aplicarea direct a directivei.

# Tipa date 30 May 2022 18:07 -1

Și pt " experții" cris întreruperea cursului prescripției și imprescriptibilitatea ( de cel puțin Nu de cel mult) sunt 2 noțiuni distincte. CCR a statuat cu privire la cauzele de întrerupere a prescripției ce nu erau individualizate. Judecătorii și procurorii in cazul fraudelor europene etc nu încalcă nicio decizie CCR pt că nu este incidenta spetelor .Aplica directiva .

# Tipa date 30 May 2022 18:25 -1

Și în doctrină și în jurisprudența CJUE este statuat efectul direct al directivei atunci când statul membru nu a transpus directiva în termenul prevăzut.

# Alexiaelena date 30 May 2022 19:47 0

Geo sper că nu ești jurist pt că după raționamentul tau juridic cu predictibilitatea rezultă că infractorul săvârșea sau nu activitatea infracțională funcție de instituția competenta . Îți contrazici analiza: " elementele juridice de natura penala ce ii guverneaza comportamentul la data realizarii infractiunii " nu echivalează cu instituția ce- l trimite la Rahova. Daca trebuie sa cunoască elementele juridice de natura penala ce ii guvernează comportamentul atunci nu trebuie sa cunoască instituția ce- l anchetează. Competenta aparține EPPO LUXEMBURG....

# Geo date 30 May 2022 21:59 +2

ai dreptate... doar citez cate ceva....din CEDO de exemplu.... https://www.echr.coe.int/Documents/Research_report_quality_law_requirements_criminal_law_Art_7_ENG.PDF "Offences and penalties must be both accessible and foreseeable in order to prevent any arbitrariness by the domestic courts...." "foreseeable" cam da bataie de cap pe alocuri... pentru orice argumente contrare, ar fi util de prezentat si referinte legale..numar, data... ....nici pe mine nu trebuie sa ma creada cineva pe cuvant....

# Geo date 30 May 2022 22:25 +2

legat de EPPO...probabil spatiul este insuficient pentru a explica...insa nu are legatura cu institutia... si nici nu asta a fost continutul...dar fiecare da o alta interpretare dupa cum il avantajeaza----mesajul a fost... prin regulament s au creat noi elemente de politica penala semnificative ...si evident puteau fi aplicate doar infractiunilor facute dupa data adoptarii regulamentului...vezi pozitia Germaniei in procesul de consultare...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva