In ultima zi de campanie de la alegerile pentru viitorul Consilu Superior al Magistraturii, Lumea Justitiei publica un interviu realizat vineri, 17 iunie 2022, cu judecatoarea Adina Daria Lupea (foto) de la Curtea de Apel Cluj, candidata pentru noul CSM (click aici pentru a citi proiectul de candidatura). Cunoscuta in sistem de ani de zile ca fiind unul dintre magistratii care s-au luptat pentru interesele colegilor sai, dar si impotriva abuzurilor comise atat fata de judecatori si procurori, cat si fata de simplii cetateni, Lupea da asigurari ca nimic din toate acestea nu se va schimba in cazul in care va ajunge in CSM.

In interviul acordat Luju, Adina Daria Lupea vorbeste despre motivele care au determinat-o sa-si depuna candidatura, desi avea posibilitatea sa se pensioneze peste cateva luni, despre problemele semnalate de colegii sai tin tara cu ocazia intalnirilor pe care le-a avut la curtile de apel in timpul campaniei electorale, despre amenintarile inerente cu care magistratura se confrunta, dar si despre fenomenul fara precedent in care judecatorii au fost hartuiti cu fel de fel de sesizari disciplinare, uneori chiar din oficiu. De asemenea, Lupea le da asigurari colegilor sai ca, asa cum s-a intamplat si pana acum, nu va face parte din nicio zona de influenta din Justitie si nici nu va fi acaparata de vreo grupare.

Prezentam interviul realizat cu judecatoarea Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj, candidata pentru noul CSM:

Sunteti unul dintre cei mai “grei” candidati la alegerile pentru noul CSM. Ce v-a determinat sa va depuneti candidatura, mai ales ca aveati posibilitatea ca in curand sa iesiti la pensie?

Buna ziua dvs. si tuturor cititorilor dvs., inclusiv colegilor din tara despre care stiu ca va urmaresc constant inca de la debutul acestui site, in 2010 si va multumesc pentru oportunitatea pe care mi-ati oferit-o de a prezenta, iata, in ultima zi a acestei campanii, gandurile mele si ideile mele care au stat la baza deciziei mele de a candida pentru aceasta inalta demnitate in sistemul judiciar.

In primul rand, titulatura de unul dintre cei mai 'grei' candidati este una care ma onoreaza, venind din partea dvs., insa eu cred ca, dincolo de ratiunile pentru care m-ati denumit asa, toti candidatii am pornit in aceasta competitie cu sanse egale. Desigur ca poate eu am avut in ultimii ani o expunere mult mai mare in mass-media decat alti colegi de ai mei, contracandidati, poate am o oarecare notorietate in sistem, insa nu acesta a fost scopul meu, in interventiile mele de-a lungul timpului. Scopul meu a fost unul singur, acela de a semnala, cand am simtit ca trebuie sa fac acest lucru, derapajele din sistem, inechitatile, uneori abuzurile si, asa cum bine ati observat, nu am urmarit niciodata prin aceste pozitii sa imi creez o rampa de lansare inspre vreo functie, decizia mea de a candida survenind brusc, in cursul lunii martie a acestui an cand, asa cum bine ati punctat, ma gandeam sa ma pensionez in aceasta toamna.

M-am decis inopinat. Cum in aceasta toamna implinesc conditia de vechime de 25 de ani, ma gandeam la pensie, asa cum din pacate se gandesc foarte multi colegi care se apropie de acest prag. Insa au survenit anumite evenimente atat in plan personal, cat si profesional care m-au determinat sa iau decizia de a candida. Am asistat la cinci pensionari in cadrul Sectiei Penale din cadrul Curtii de Apel Cluj in decurs de 3-4 luni.

Nu mai mult de ziua de joi, 16 iunie, adica ieri, am participat la ultima sedinta de judecata in componenta completului din care fac parte din ianuarie, a.c. in nici 7 luni, cei doi colegi de complet pe care i-am avut in ultimii ani au decis amandoi sa aleaga pensionarea. Este un sentiment foarte intens, amestecat cu neputinta si frustrare, cand realizezi ca nu mai ai niciun argument sa convingi oameni cu experienta, judecatori foarte buni, sa mai ramana pe baricade, fara nicio motivatie. Cred ca acesta a fost unul dintre motivele importante care m-a mobilizat sa ma inscriu in aceasta competitie. Sa incerc sa opresc cumva acest exod, deja generalizat la nivel de tara. Este foarte trist sa vezi cum se depopuleaza practic sistemul, este un sentiment pe care, pana in urma cu un an, nu l-am mai trait niciodata.

Si mai trist este ca in ultimii ani cei indrituiti sa remedieze ceva, sa vina cu solutii, nu au prevazut aceasta chestiune, pierzandu-se in alte lupte care, cu tot respectul, nu ne apartin noua, judecatorilor, fie cu functii de conducere sau de executie.

Asa ca mi-am zis ca nu pot pleca fara a incerca sa fac ceva pentru profesia care m-a definit ca om, care m-a implinit, pe care o iubesc inca si pentru toti colegii mei.

Tocmai ce ati incheiat campania electorala la Curtile de apel din tara. Spuneti-ne cu ce ati ramas dupa aceasta campanie, care sunt principalele probleme cu care se confrunta colegii dvs si ce demersuri v-au cerut sa intreprindeti in caz ca veti fi aleasa in noul CSM?

Principalul lucru cu care am ramas din aceste intalniri a fost dorinta colegilor de refacere, de recreare a sentimentului de coeziune in cadrul corpului nostru profesional, unitate, coeziune care acum lipsesc cu desavarsire in actualul CSM. Toti colegii cu care m-am intalnit, fara nicio exceptie, isi doresc un viitor Consiliu unit. Fie ca au participat in numar mare sau mai redus la aceste intalniri cu candidatii, mesajul transmis unanim a fost acesta. Si anume ca s-au saturat de grupulete, de grupuri, de opinii divergente chiar si pe chestiuni minore. Desigur, cele mai stringente probleme raman cele ale lipsei de personal, supraincarcarea, problemele legate de promovarea in doua etape, care nu numai ca este greoaie, este si incarcata de o nota mare de subiectivism. Cum am mai spus, problemele sunt cam aceleasi peste tot, toti candidatii de la instantele superioare judecatoriilor le-am observat, discutat, insa provocarea cea mare ramane solutia acestora. Eu am incercat sa avansez cateva solutii, se regasesc si in proiectul meu, insa toate solutiile noastre, vorbesc de cele propuse de candidati, implica modificari legislative. Iar aici este, sa spun metaforic, 'calcaiul lui Ahile'. Noi ne putem propune, candidatii zic, multe obiective, insa cam intr-o proportie de 80-90% acestea depind exclusiv de legiuitor.

Iar de aici trebuie sa ne gandim sa construim alte punti, sa deschidem alte drumuri pana acum neincercate, si anume sa nu mai asistam pasivi la orice schimbare legislativa, fara sa ne implicam efectiv in discutii. Suntem una dintre cele trei puteri din stat. Desigur, noi avem si acea obligatie de rezerva, pe care sigur o respectam, insa eu nu sunt adepta comunicarii cu celelalte doua puteri doar la nivel de corespondenta, respectiv avize sau adrese.

Refugierea in turnul de fildes in care unii mai avem tendinta sa ne retragem, ca si cum am fi demiurgi, nu pare sa fi functionat defel. Asadar vad, astept de la viitorii membri CSM – ca voi fi si eu printre ei sau nu - o prezenta proactiva, inclusiv in comisiile juridice din parlament, atunci cand este vorba de initiative sau proiecte legislative care privesc magistratura. Desigur ca noua ne este strain mediul politic, dar cred ca nu am comite niciun pacat sau nicio abatere disciplinara daca ne-am face mai mult simtita prezenta, macar in procesele de legiferare care privesc sistemul judiciar.

Domnul profesor Ioan Deleanu, Dumnezeu sa il ierte, unul dintre parintii Constitutiei din 1991, asa ne-a invatat in facultate. Cele trei puteri din stat nu sunt, cum s-ar spune, de capul lor. Rolul lor este acela de a conlucra de pe pozitii egale, de a se consulta, de a gasi solutii. Mi se parea mecanismul ideal si cred inca si azi intr-un astfel de mecanism. si de aceea cred ca si noi ar trebui sa ne recastigam increderea in noi si sa actionam ca o adevarata putere in stat, CSM fiind garantul independentei justitiei.

Ce feedback ati avut din partea colegilor din tara fata de candidatura dvs?

Nu am elemente multe de comparatie si nici nu vreau sa ma supraevaluez. Tot ce va pot spune este ca am fost primita peste tot foarte bine, chiar unii domni presedinti sau vicepresedinti m-au coplesit cu atentia lor din momentul cand am ajuns in localitatea domniilor lor, ceea ce mi-a intarit convingerea ca politetea si cavalerismul nu au disparut inca de tot in aceasta lume.

Am avut parte de intalniri cu multi colegi, interactivi, ingrijorati, preocupati, curiosi, aplicati, am avut parte si de intalniri cu un public mai putin numeros, asa cum s-au confruntat si alti contracandidati insa vreau sa va spun ca inteleg pe deplin situatia. Dupa doua Consilii care au dezamagit in ultimii ani intreaga magistratura, este firesc ca oamenii sa isi piarda si speranta si interesul. Sper insa ca cei care m-au auzit si intalnit sa transmita mai departe in colectiv un feedback pozitiv, pentru ca eu peste tot asa am fost, pozitiva, sper cu simtul umorului, pentru ca viata si inclusiv magistratura nu este construita sa avem parte numai de incrancenari si dispute. Mai trebuie sa si radem, mai trebuie sa fim si oameni.

Asa sunt eu. Si nu ma pot schimba. Marturisesc ca au fost instante in care mi s-a spus ca am fost cel mai sincer si mai accesibil candidat, care a avut cea mai relaxata si relaxanta prezentare (eu am pornit mereu de la premisa ca proiectul meu transmis tuturor Curtilor de apel din data de 13 mai a.c. a fost citit sau macar parcurs). Am incercat sa comprim cat mai mult prezentarea proiectului pentru a lasa loc de intrebari, sugestii, critici, idei si sincer va spun ca in cinci saptamani de campanie ideile din proiectul meu nu numai ca s-au imbogatit sau/si modificat, dar chiar am adunat experiente si multe idei noi. Ma simt acum la finalul campaniei ca si cum as fi in stare sa mai parcurg inca o data, de doua ori, aceleasi drumuri pentru ca, dincolo de oboseala inerenta, efectiv am simtit ca ma imbogatesc cu fiecare instanta vizitata.

Multumesc din nou, pe aceasta cale, tuturor colegilor din tara care si-au rupt din timpul lor, unii chiar suspendand sedinte de judecata, ca sa ma cunoasca, sa ma asculte, ii asigur ca fiecare zambet sau incurajare primita de la ei m-au incarcat pozitiv, mi-au netezit drumul spre viitoarea intalnire si ii asigur ca, dincolo de orice fel de rezultat, eu voi ramane acelasi om recunoscator sortii si divinitatii ca mi-a dat aceasta oportunitate de a ii cunoaste.

Care a fost cea mai dificila intalnire pe care ati avut-o cu colegii de la Curtile de apel?

Niciuna nu a fost dificila. Desigur ca evenimentele din 2017-2018 ne-au divizat, din pacate, chestiunea cu SIIJ a fost una sensibila ani de zile, am primit 'avertismente' ca ar fi anumite instante unde voi fi intampinata ostil, pentru ca pozitionarea mea publica a fost ani de zile una pro SIIJ si impotriva revenirii competentei pe infractiunile comise de magistrati la DNA. Nu mi-am schimbat optica, as proceda la fel si acum si tocmai pentru ca sunt de ani buni de zile un om care isi asuma ceea ce scrie si spune, pozitiile pe care le-am avut, nu mi-a fost teama de acest gen de intrebari. Chiar le asteptam, dar nu au fost, cel putin la mine. Nu am fost intrebata nicaieri de acest aspect. Eu cred ca acest lucru este dovada faptului ca magistratura s-a maturizat, nu mai este acum nevoie de lamurirea acestor aspecte, multi am inteles ca prea mult patos dauneaza, ca mai stringente au devenit problemele generate de pensionari si schemele incomplete de personal, precum si incarcatura tot mai mare de dosare.

Toti colegii de la toate instantele pe care le-am parcurs mi-au dovedit ca poate exista intre noi toti, o cale de comunicare. Cum am spus, in toate intalnirile mele am facut loc intrebarilor, raspunsurilor, cred ca am dovedit ca pot fi un om de echipa si ca nu pot si nu voi ajunge in situatia de a nu comunica cu orice membru ales din viitorul CSM. Chiar mi s-a pus la un moment dat intrebarea: 'Si daca totusi nu veti gasi o cale de comunicare, ce veti face?' Am raspuns ca asa ceva nu exista. Ne punem toti la masa, discutam, cautam solutii, ca doar nu degeaba am judecat zeci de ani in completuri colegiale ca sa nu fim in stare sa ajungem la o solutie, macar majoritara si rezonabila.

Ce garantii le oferiti ca va veti respecta proiectul de candidatura, in cazul in care veti fi aleasa membru CSM? Ati vazut doar ca sunt unii membri ai actualului CSM care au uitat de promisiuni dupa ce s-au vazut in functie.

Eu, in pofida idealismului pe care nu ezit sa mi-l manifest, sunt inainte de toate un om pragmatic. Poate latura mea de judecator in penal m-a format asa. Cred ca as fi un politician jalnic. Eu nu pot promite ceea ce nu cred ca pot realiza, iar acest lucru probabil este un mare minus. Am spus in toate intalnirile unde am avut ocazia ca tot ce ne propunem noi, candidatii, depinde foarte mult de celelalte puteri, ca avem toti obiective care implica modificari legislative, ca este usor sa spui sau sa scrii, dar mai greu sa si faci.

Nu mi-am propus in proiect obiective nerealizabile sau pentru care nu as putea lupta, pentru ca nu imi place sa mint. De aceea si pledez pentru o mai mare implicare a Consiliului in mecanismul de elaborare si concepere a actelor normative in domeniul justitiei, pentru ratiuni pe care le-am explicitat anterior.

Nu pot oferi alte garantii in afara de persoana mea. Cum am spus in intalniri, nu e nimeni Mafalda, nu avem un glob de cristal unde sa ghicim solutiile, nu depinde totul de un singur om, va fi nevoie de o munca de echipa in viitorul CSM. Iar eu cred, cu convingere, ca daca viitoarea sectie de judecatori din CSM va fi unita, capabila sa transmita un mesaj comun, unanim, vom avea mai multa credibilitate in ochii celorlalte doua puteri. Una este sa vina doi-trei membri ai sectiei cu un mesaj, alta e sa vina intreaga sectie de judecatori din cadrul CSM. Asa as vedea eu viitorul. Sa fim o forta, sa ne aparam statutul, sa ne reprezentam colegii care ne-au ales si sa nu dezamagim.

In mediul juridic circula fel de fel de informatii cum ca deja viitorii membri ai CSM ar fi fost decisi, si ca in noul Consiliu nu vor ajunge decat oameni preferati de unii dintre actualii membri. Ati auzit si dvs de aceste lucruri? Credeti ca sunt reale?

Nu neg ca nu as fi auzit. Ba din contra, am auzit si ca exista favoriti, sustinuti de anumiti presedinti de instante. Totul la nivel de zvon. Eu personal nu am simtit asa ceva. Cum am spus si in alt interviu, cred ca totusi noi, judecatorii, magistratii nu putem fi astfel manipulati, pentru ca, pana la urma, esti singur in cabina de vot. Si nu iti cere nimeni poza cu buletinul de vot.

Nu suntem toti oamenii presedintelui, in ipoteza putin probabila ca s-ar intampla astfel de lucuri. Eu am incredere in colegii mei, ca vor vota cu inima deschisa, cu constiinta curata, conform convingerilor lor. Nici nu pot sa imi explic de ce unii dintre actualii membri CSM ar dori sa aiba vreun control asupra celor viitori, asa cum spuneti dvs. ca s-ar zvoni. Pana una alta, istoria ne-a invatat ca orice membru CSM, odata ajuns acolo, se poate schimba, se metamorfozeaza. Uita prietenii, dezvolta unii niste sentimente negative de te miri de unde, asa ca nu cred ca vreun actual membru CSM isi poate imagina ca va putea controla viitorul CSM. Si nici nu inteleg de ce ar avea o astfel de ambitie sau pentru ce.

Ca sa va raspund franc, nu cred in astfel de zvonuri. Fiecare avem sansa noastra si sansa noastra sta in mainile si votul colegilor nostri. Toata viata mea, mai ales fiind judecator in penal, m-am ferit de scenarii imaginare si am refuzat sa devin paranoica. in mod cat se poate de cert, nu voi deveni acum.

Cum comentati activitatea actualului CSM, extrem de controversat, plin de scandaluri, scindat si acuzat de actiuni de represiune impotriva judecatorilor care indraznesc sa critice institutia sau ce se intampla in sistem?

Inainte sa imi puneti o asemenea intrebare, ar trebui sa ne intrebam daca un raspuns sincer la aceasta nu ar atrage dupa sine o noua sesizare disciplinara, asa cum am fost obisnuiti in ultimii ani cei care am criticat sistemul.

Insa o sa risc un raspuns. Ingrijoratoare in ultimii ani. Am spus in toate intalnirile la care am participat pana acum ca, in aproape un sfert de veac de magistratura, nu m-am simtit mai pusa la zid decit in ultimii doi ani, cand sesizarile impotriva judecatorilor (inclusiv din oficiu) s-au inmultit de o maniera cel putin ingrijoratoare.

Sub spectrul obligatiei de rezerva, clamata acum de un presedinte al CSM care in trecut se exprima in mod liber si necenzurat in grupuri de yahoo ale magistratilor, am fost pusi la zid multi dintre noi. Eu aici vorbesc deja de principii, am trecut demult de faza in care as fi aparat pe cineva individual. Pentru ca eu pretind ca sunt un om obiectiv, dupa aproape un sfert de veac de magistratura, imi permit sa spun ca s-a ajuns in ultimii ani la o tendinta de limitare excesiva a dreptului la libera exprimare a magistratului. Tocmai ce ne-a definit atatia ani, tocmai ce a stat la baza unor schimbari majore in sistem, se intoarce impotriva celor care inca mai vorbesc. in peste 24 de ani de profesie nu am remarcat un regres mai mare.

Tocmai vazand ce se intampla, inca din faza de proiect, mi-am propus sa incerc sa reglementez aceasta problema, prin organizarea unor intalniri pe practica unitara intre IJ, SCAF din cadrul ICCJ si Sectia de judecatori din CSM, pentru ca mi se pare inadmisibila orientarea de acum, cand aproape nicio solutie a Sectiei de judecatori in materie disciplinara nu este mentinuta la ICCJ. Gasiti aceste idei in proiectul meu de candidatura, idei pe care le-am promovat la fiecare intalnire din tara. Fiind vorba de cariera noastra, mi se pare firesc sa avem o jurisprudenta previzibila si o stabilitate, macar pe acest plan iar acest lucru, din fericire, este unul care depinde exclusiv de vointa viitorilor membri CSM.

Nu poate decat sa ma bucure ca, pe parcursul campaniei, ideea mea a fost preluata si de alti contracandidati fiindca asa am certitudinea ca a fost una buna iar ideea va merge mai departe.

Ce ati schimba astfel incat viitorul CSM sa nu ajunga precum actualul CSM?

Interactiunea umana, intalnirile cu colegii din teritoriu, lipsa convocarii la discutii cu asociatile profesionale, toate acestea au lipsit, si nu numai actualului Consiliu, ci si celui precedent. De aceea asistam acum la o blazare, lehamite as putea spune din partea colegilor. Acest lucru trebuie spus raspicat, pentru ca este o realitate.

Eu am avansat cateva idei in acest sens in proiectul de candidatura, constienta fiind ca, in ultimii 12 ani cel putin, membrii CSM au pierdut legatura cu noi. Daca veti arunca o privire in proiectele tuturor candidatilor de acum veti constata ca toti ne propunem acest lucru, pentru ca este clar ca aceasta legatura, conexiune, a lipsit de multi ani. Din punctul meu de vedere, am propus intalniri semestriale cu alegatorii nostri, indiferent pe ce paliere candidam si la care nivel de jurisdictie. Ramane sa vad, daca voi fi aleasa, in ce masura colegii mei vor avea acelasi obiectiv iar daca nu il vor avea sau nu vor mai fi dispusi sa il urmeze, sunt dispusa sa merg si singura printre colegi, pentru ca stiu cata frustrare s-a acumulat in aceasta directie.

In prezent, legea interzice cumularea functiei de judecator sau procuror cu cea de membru CSM, avand in vedere ca membrii CSM au activitate permanenta. Daca nu vom reusi sa schimbam acest lucru, suntem macar datori sa mergem in sanul colectivelor care ne-au votat. Desi eu cred ca acest lucru trebuie schimbat, pentru ca despartirea de colegi, de dosare, de instanta, de problemele juridice timp de 6 ani te schimba si iti da in final o perspectiva deformata, adica efectiv nu mai stii cu ce probleme se confrunta cei din sistem si ai tendinta sa te retragi intr-un turn de fildes de unde nu mai poti vedea lucrurile obiectiv. Iar eu sub nicio forma nu mi-as dori sa fiu un astfel de membru, pentru ca asta ar insemna sa tradez increderea celor care m-au ales.

Si de ce ar trebui sa va creada ca veti reprezenta interesele tuturor, indiferent de opinii?

La o anumita instanta am fost intrebata ce calitati si defecte am si de ce ar trebui sa ma voteze. A fost singura intrebare de acest gen in toata campania si am apreciat-o. Colegul care mi-a adresat-o mi-a spus, dupa intalnire, ca a fost singura lui intrebare pentru toti candidatii si ca eu i-am raspuns cel mai sincer. Initial, l-am intrebat cate calitati si cate defecte, ca sa stiu unde sa ma opresc. La defecte am enumerat, printre altele, si faptul ca sunt uneori prea naiva si prea toleranta.

Sunt genul de om care nu refuza nimanui a doua sansa, detest minciuna, tradarea si duplicitatea iar in ultimii ani am fost un soi de lup singuratic, care nu a aderat niciodata la nicio tabara, si au fost destule in sistem, mai ales in ultimii ani. Am preferat si am ales sa fiu eu. Am o experienta de aproape 25 de ani in magistratura, in toata cariera mea am avut trei divergente de opinii in completul meu de judecata iar toate s-au solutionat potrivit opiniei mele. Trei divergente in 18 ani, de cand judec in complete colegiale, inseamna practic nimic. Stiu a ceda, stiu a ierta, stiu a face concesii, insa pana la limita compromisului, pentru ca sunt chestiuni peste care nu as putea trece si cred ca pozitiile mele publice din ultimii ani au dovedit acest lucru.

Indiferent de evenimentele la care am asistat toti in ultimii ani, am continuat sa fiu implicata pe cont propriu in problemele sistemului, nu m-au lasat indiferenta derapajele la adresa noastra din orice zona au provenit (sistem, politic, parchete, presa, inspectie judiciara, CSM), pentru ca pot fi si un om de echipa, daca si echipa este una care isi doreste succesul, un om onest care nu numai ca stie de atatia ani problemele din sistem, dar a si avut curajul sa le expuna public, indiferent de repercusiuni.

Incurajez exprimarea in spatiul public a magistratilor, asa cum am raspuns unei intrebari din campanie, nu sunt impotriva dreptului de a protesta al acestora. Aceasta deoarece, de-a lungul carierei mele, am fost direct implicata atat in protestele din 2009, cat si in revocarile a doi membri CSM in 2013, deci am fost cum s-ar spune, un judecator militant, cu toate riscurile pe care mi le-a asumat. Nu as sanctiona, in calitate de membru CSM, nicio manifestare publica a unui coleg, desigur daca aceasta respecta limitele decentei si nu se suprapune peste vreun curent, miscare sau ideologie politica. Chiar si atunci as fi foarte atenta.

Motivele pentru care in anii 2017-2018 am facut parte din minoritatea care nu agrea protestele magistratilor de la acea vreme sunt foarte simple. Eu am simtit ca este vorba de o manipulare a noastra, ca sistem, din partea unor factori politici iar aici trebuie sa fim extrem de atenti, sa nu se confunde mesajul nostru ca magistrati cu o ideologie politica, oricare ar fi aceea. Sunt constienta ca foarte multi colegi au participat din convingere la acele proteste, insa eu nu am dorit ca vocea mea sau persoana mea sa fie asociata acelui context. Pana la urma este o optiune personala, pe care am respectat-o, insa trebuie sa luptam inclusiv pentru dreptul de a nu fi de acord cu altii.

Intre timp insa, asa cum am mai spus, lucrurile s-au mai asezat in sistem, am stat si eu de vorba cu colegi de ai mei care au fost de 'cealalta parte a baricadei' si am inteles, si ei si eu, ca sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decat cele care ne-ar putea desparti.

Ce asigurari le dati celor care se tem ca, odata ajunsa in CSM si dvs, la fel ca si altii, veti intra sub influenta unor actuali membri CSM? Ca veti fi acaparata.

In primul rand, nu inteleg o astfel de temere. Probabil aveti mai multe informatii decat am eu, insa nu cred ca exista o astfel de zona de influenta. Cum am spus si anterior, nu sunt adepta scenariilor inchipuite. Cine ma cunoaste cu adevarat stie ca nu sunt, nu am fost si nu voi fi niciodata omul care sa actionez in zone de influenta, dupa capul sau mintea altora si nici nu pot fi 'acaparata' decat de idei constructive.

Ca sa va raspund direct, cum am mai facut-o, asigurarea este persoana mea, ceea ce am fost si sunt de atatia ani in acest sistem, unde de multe ori am incercat sa razbat singura. Daca am reusit atatia ani sa stau numai pe picioarele mele, nu cred ca este vreo sansa sa ma mai schimb acum.

Una dintre cele mai noi discutii din sistem este cea privind posibilitatea ca politicul sa aduca schimbari pensiilor de serviciu sau varstei de pensionare. Daca veti ajunge membru CSM, cum veti lupta pentru a impiedica asemenea masuri care evident nu sunt pe placul colegilor dvs?

Putinele drepturi pe care le avem, in oglinda cu toate restrictiile de-a lungul profesiei, trebuie prezervate. Daca vom ceda macar putin din aceste drepturi, pe fondul unor nemultumiri ale societatii sau ale unor interese politice, riscam sa pierdem aproape tot. O concesie din partea noastra va atrage restrangerea altor drepturi si tot asa.

In primul rand, trebuie sa iesim din paradigma aceasta, ca am avea salarii sau pensii 'nesimtite' iar aici ma intorc din nou la ideea ca trebuie sa facem in asa fel ca lumea sa inteleaga rolul si rostul magistratilor intr-o societate care se doreste democratica. Suntem a treia putere in stat pana la urma sau, cum as spune eu, una dintre cele trei puteri pentru ca nu cred ca vreuna este superioara alteia. Este rolul CSM, printr-o prezenta mai activa in social media, sa explice acest lucru. Nu putem avea o societate sanatoasa si un viitor fara o reala independenta a sistemului judiciar, inclusiv pe componenta financiara. Sigur, respectul trebuie castigat iar in ultimii ani, din diverse motive, sistemul de justitie a fost atacat si decredibilizat in mod constant.

Desi noi repetam in spatiul public ca toata activitatea noastra este marcata de interdictii si incompatibilitati, ca nu putem avea alta sursa de venit decat cea din indemnizatia de magistrat, voit sau nu, acest aspect este minimalizat. In mediul online exista o serie de afirmatii mincinoase de genul ca am avea indemnizatii de 30.000 de lei pe luna. Desigur ca intr-o societate unde venitul mediu net este undeva sub 4000 de lei tendinta de a arata cu degetul spre magistrati este mare, insa iar se omite din vedere responsabilitatea uriasa a unui judecator, incompatibilitatile si interdictiile. Cred ca suntem singura tara din UE care are aceasta problema, cat are un judecator indemnizatia sau pensia? O tara care se respecta isi respecta judecatorii, pentru ca ei sunt ultimul bastion in fata abuzurilor, in fata nedreptatilor si au nevoie de un minim confort financiar pentru a isi putea exercita in conditii optime profesia. In plus, exista deja multe categorii profesionale din sectorul bugetar care au venituri mai mari decat magistratii, insa 'lupa' ramane tot pe noi, pentru ca asta 'place' publicului larg.

Aceleasi argumente sunt valabile si pentru pensii, care nu sunt nici speciale, nici 'nesimtite', sunt pensii de serviciu, reglementate prin lege, care vin sa ofere o compensatie pentru zecile de ani in care un magistrat este privat de o multime de chestiuni, este supus unor restrictii (inclusiv pe plan personal, acesta trebuie sa isi aleaga cu grija anturajul, prietenii etc.), isi sacrifica de multe ori viata personala sau familiala si, repet, un stat care nu isi respecta justitia nu poate pretinde respect la randul sau.

Va multumin pentru timpul acordat si va dorim succes in alegeri!

Va multumesc si eu pentru aceasta oportunitate si va doresc mult succes in activitatile viitoare, pentru ca trebuie sa stiti si stiu ca stiti, societatea si noi magistratii suntem cu ochii pe LUJU.