Judecatoarea Florentina Vasilateanu, de la Tribunalul Bucuresti, cea care a pronuntat condamnari „rasunatoare” in cel de-al doilea dosar al fratilor Camataru, a redactat o sentinta incredibila din punct de vedere al impartialitatii de care trebuie sa dea dovada un judecator, dar si nelegala, pentru ca Vasilateanu a decis condamnarea unora dintre inculpatii din grupul fratilor Camataru – trimisi in judecata pentru constituire de grup infractional organizat - folosindu-se de probe care fusesera declarate ilegale prin decizii definitive. Mai mult, Vasilateanu le-a aplicat inculpatilor pedepse pentru constituirea de grup infractional organizat mai mari decat limita maxima de pedeapsa prevazuta pentru infractiunile scop, desi, conform Codului de Procedura Penala, nu avea aceasta posibilitate si chiar i-a condamnat pentru constituire de grup infractional cu toate ca fusesera achitati definitiv pentru infractiunile scop. Judecatoarea Vasilateanu a aplicat pedepse cu inchisoare pentru constituire de grup infractional, imputandu-le unor inculpati infractiuni pentru care acestia fusesera definitiv achitati. Judecatoarea Vasilateanu i-a condamnat pe Ion si Vasile Balint la cate 13, respectiv 15 ani de inchisoare, pentru constituire de grup infractional organizat. Sentinta data de Florentina Vasilateanu a fost cenzurata de Curtea de Apel Bucuresti, judecatorii Lia Savonea si Daniel Gradinaru (foto) criticand dur lipsa aparentei de impartialitate a judecatoarei Vasilateanu.

Lumeajustitiei.ro solicita Inspectiei Judiciare a CSM sa se sesizeze in acest caz extrem de grav, in care o judecatoarea de la Tribunalul Bucuresti a ajuns sa spuna ca jurisprudenta CEDO este o „sicana” si ca inculpatii au fete de infractori.

Vasilateanu: „In Romania, recurgerea la jurisdictia bazata pe CEDO tinde sa devina un mijloc de sicana la adresa organelor judiciare”

Acesta a fost raspunsul judecatoarei Vasilateanu, de la Tribunalul Bucuresti, retinut in sentinta acesteia, la cauzele CEDO invocate de aparatorii inculpatilor din dosar. Cu alte cuvinte, organele judiciare sunt sicanate de inculpatul care depune toate diligentele in a se apara. Si ca sa fie sigura ca inculpatii au inteles ce ii asteapta, judecatoarea Vasilateanu le-a spus, voalat, ca au fete de infractori, ca sunt perversi, egoisti, rai, lacomi si prosti. Chiar daca pare incredibil, judecatoarea Vasilateanu a utilizat toate aceste epitete in sentinta judecatoreasca. „Exista unii oameni dintre inculpatii cercetati in prezenta cauza de o perversitate, egoism, rautate si lacomie fara margini”, „maniera concreta de desfasurare a activitatii infractionale este un aspect care contureaza fizionomia unora dintre infractori”. Cu privire la cat de intelectul unuia dintre inculpati, judecatoarea Vasilateanu, cu de la sine apreciere, fara niciun raport al vreunui expert, a decretat ca inculpatul este o „persoana cu intelect limitat”. Dar argumentele „juridice” de mai sus, cuprinse in sentinta judecatoarei Vasilateanu, nu s-au incheiat. In ceea ce o priveste pe una dintre inculpate, Vasilateanu a retinut ca:„rautatea si aroganta inculpatei depasesc limitele normale”. Judecatoarea nu a catadicsit sa explice „limitele normale”, la fel cum nu s-a chinuit nici sa mentioneze care este legatura acestor caracterizari cu anii de puscarie la care i-a condamnat pe inculpati.

Nepasare sau subordonare? Judecatoarea Vasilateanu a refuzat expertizarea interceptarilor pentru ca apararile sunt „incercari penibile de a abate atentia de la subiect”

In 17 decembrie 2008, cei 32 de inculpati din dosarul cu nr. 7307/2/2009, cap de lista fiind Ion si Vasile Balint, i-au cerut judecatoarei Florentina Vasilateanu sa dispuna efectuarea unei expertize a suportilor de stocare a convorbirilor transcrise in dosar. Vasilateanu a respins cererea inculpatilor, pe motiv ca„e inutila, deoarece rezulta din cuprinsul actelor dosarului ca s-au respectat toate garantiile procesuale”. Curtea de Apel Bucuresti - care a si redus pedepsele mai multor inculpati, printre care si ale celor doi frati Camataru, de la 13 ani la 6 ani, pentru Ion Balint si de la 15 la 13 ani pentru Vasile Balint - a cenzurat aceasta motivare, aratand logic ca, „deoarece se contesta chiar realitatea unor pasaje din transcrieri” instanta nu poate stabili „din cuprinsul actelor dosarului” autenticitatea interceptarilor, fiind necesar un examen tehnic comparativ (suporti-convorbiri-transcrieri). Judecatoarea Vasilateanu a tratat cu spatele mai multe solicitari ale avocatilor inculpatilor, cu privire la admiterea de probe in aparare. Iata cum si-a motivat judecatoarea Vasilateanu refuzul: „apararile formulate in cauza sunt incercari penibile de a abate atentia de la subiect” iar "in Romania, recurgerea la jurisdictia bazata pe CEDO tinde sa devina un mijloc de sicana la adresa organelor judiciare”.

Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat sentinta pentru nelegalitate

Prin decizia penala nr. 123/A, data in 11 aprilie 2011, judecatorii Curtii de Apel Bucuresti Lia Savonea si Daniel Gradinaru au criticat dur atat aprecierile pur subiective ale judecatoarei Vasilateanu cu privire la inculpatii din dosar, dar si nelegalitatea sentintei pentru mai multe aspecte. Instanta de apel a decis ca: „Hotararea instantei de fond este, in buna parte, nelegala, intr-o alta netemeinica, doar in privinta a 7 din cei 32 de apelanti fiind facuta o corecta aplicare a dispozitiilor legale. (...) Curtea retine ca instanta de fond a facut o gresita interpretare si aplicare a legii, cu consecinta aplicarii de pedepse in afara limitelor prevazute de lege (cazul inculpatului BI); o gresita apreciere a probelor administrate in faza de urmarire penala si in faza cercetarii judecatoresti, cu consecinta retinerii unor situatii de fapt eronate ce a avut urmare condamnarea gresita a inculpatului CAC, stabilirea unor pedepse gresit individualizate, iar in privinta multora dintre masurile dispuse lipsind motivarea”. Curtea a mentionat ca argumentele pentru constatarea nelegalitatii sunt: „folosirea (n.n.-de instanta de fond) ca argumente hotaratoare pentru solutia de condamnare in cazul infractiunii de crima organizata a unor fapte pentru care instantele (Curtea de Apel Bucuresti prin decizia penala nr. 53/A/7 februarie 2007, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 769/4 martie 2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie) i-au achitat definitiv pe unii dintre inculpati;reluarea, in sustinerea infractiunii de crima organizata, a unor depozitii si discutii telefonice apreciate in mod definitiv irelevante si insuficiente pentru a conduce la condamnarea unora dintre inculpati si considerand valabile probe cu privire la care, prin aceleasi hotarari, s-a stabilit cu valoare de lucru judecat ca sunt probe nelegal administrate;condamnarea pentru aceeasi fapta a unuia dintre inculpati (DA) de doua ori, atat pentru infractiunea de proxenetism cat si pentru cea de trafic de persoane desi Decizia pronuntata in interesul legii nr. 16/2007 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, obligatorie pentru instante, exclude acest procedeu pe situatia de fapt data”. De asemenea, Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca instanta de fond s-a folosit, pentru pronuntarea sentintei, de inregistrari care fusesera inlaturate din probatoriu prin decizie definitiva pentru ca, desi interceptarile au fost realizate in baza Legii sigurantei nationale, autorizatiile au fost emise de procuror, in pofida dispozitiilor legale, iar autorizatiile de interceptare nu au fost depuse la dosar. „Controlul judecatoresc nu trebuie sa se rezume la verificarea existentei tuturor autorizatiilor, in materialitatea lor, ci trebuie sa aiba in vedere si conditiile in care acestea au fost emise si prelungite.

Curtea aminteste ca inainte de a aprecia asupra valorii unei probe, instanta trebuie sa cenzureze, sub aspectul legalitatii, mijoacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, cata vreme (...) mijloacele de proba obtinute in mod nelegal (cazul interceptarilor obtinute in baza autorizatiilor emise de procuror chiar si dupa modificarile aduse in materie prin Legea nr. 281/2003) nu pot fi folosite in procesul penal. Drept urmare, in conditiile in care la dosar nu exista autorizatiile mentionate in procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice,instantele se gasesc in imposibilitatea de a cenzura legalitatea administrarii acestor mijloce de proba, partile nu-si pot exercita dreptul la aparare in mod corespunzator, astfel ca vor fi inlaturate din ansamblul probatoriului, ca o garantei a dreptului la un proces echitabil, stabilit de art.6 din C.E.D.O”.

Vasilateanu a condamnat un inculpat pentru constituire de grup infractional organizat, desi acesta fusese achitat pentru infractiunile scop

Fratii Camataru au fost trimisi in judecata in 2005, pentru multe infactiuni cu violenta. In 2009, dupa ce dosarul acestora fusese deja solutionat, fratii Camataru, impreuna cu alti 30 de inculpati, au fost din nou trimisi in judecata, pentru constituirea de grup infractional organizat, in scopul savarsirii infractiunilor din primul dosar. La judecarea in fond a dosarului de constituire a unui grup organizat, judecatoarea Florentina Vasilateanu le-a aplicat inculpatilor pedepse mai mari pentru constituire decat cele pe care le primisera pentru infractiunile scop. Curtea de Apel Bucuresti, ca instanta de apel a apreciat ca si din acest punct de vedere sentinta data de Vasilateanu este nelegala. Mai mult, in cazul unuia dintre inculpati, considerat lider al grupului, pentru a pronunta condamnarea pentru constituire de grup infractional, Vasilateanu a luat in calcul doua infractiuni retinute in sarcina inculpatului in primul dosar, dar pentru care acesta a fost achitat. Fara sa tina cont de achitarea din dosarul anterior, Vasilateanu a retinut si toate probele care au dus in primul dosar la achitare. Numai ca in acest caz, gratie interpretarii date de Vasilateanu, inculpatul a fost condamnat pentru constituire de grup infractional organizat.

(Va urma)