In prezent, procedura concilierii judiciare directe nu este reglementata, aceasta fiind una dintre etapele prin care s-ar putea debloca activitatea instantelor. Un nou proiect de lege care are drept initiatori parlamentari din PNL are drept tinta constituirea Tribunalelor de contencios social, cu valorificarea resurselor umane si materiale deja existente, astfel ca nu va fi nevoie de resurse financiare si bugetare noi. Acest proiect, daca ar fi adoptat de Parlament, ar duce la scaderea numarului de cauze de condamnare a Romaniei la CEDO pentru procese care au depasit termenul rezonabil de solutionare.

Proiectul de lege prevede infiintarea, organizarea si functionarea instantelor sociale, specializate in solutionarea litigiilor de munca si securitate sociala, care sa aplice o procedura speciala a acestor cauze de contencios administrativ. „Instantele sociale sunt Tribunalele de contencios social si Sectiile de contencios social din cadrul curtilor de apel, ca instante fara personalitate juridica”, se arata in proiectul de lege. Aceasta ar urma sa functioneze in cadrul fiecarui tribunal judetean si al municipiului Bucuresti, cu statut de sectie specializata a acestor tribunale, iar initiatorii arata ca doar asa s-ar putea realiza o componenta constanta si o practica unitara care nu se poate face, la ora actuala, prin complete sau sectii specializate ”volatile si instabile”.

In expunerea de motive privind promovarea contenciosului social este punctata activitatea instantelor care”a intrat in blocaj pe fondul cresterii cu peste 500 la suta a numarului cauzelor in anii 2010-2011 fata de anul 2009”.„Instantele au inceput sa acorde primul termen de judecata la 2 ani de la inregistrarea cererii, iar celelalte termene la 3-6 luni, astfel incat judecarea cauzelor de contencios social vor dura peste 5 ani, ceea ce este inacceptabil pentru societatea si justitiabilii din Romania”, se arata in aceasta expunere de motive.

Initiatorii sustin ca ”in prezent, reforma jurisdictiei sociale (a muncii si securitatii sociale) este blocata, din cauza intarzierii transformarii asistentilor judiciari in inalti consilieri de justitie, numai aceasta din urma institutie fiind singura menita sa asigure desfasurarea optima si cu celeritate a activitatii de judecata in aceasta materie cu un specific deosebit. Se constata o degradare accentuata si alarmanta a eficientei si prestigiului instantelor din jurisdictia sociale, in conditiile in care justitiabilii asista contrariati la marginalizarea si desconsiderarea asistentilor sociali, de la care justitiabilii sociali asteptau un rol efectiv deliberativ si de asigurare a pacii sociale. Completarea cadrului actual poate avea loc numai printr-o lege organica, promovata in procedura de urgenta, avand in vedere practica recenta a Curtii Constitutionale care a declarat neconstitutionale reglementarile aduse in domeniu prin ordonante de urgenta ale Guvernului.

In expunerea de motive pentru sustinerea proiectului de lege prin care se urmareste crearea de tribunale ale muncii, se arata si cauzele ce au dus la organizarea deficitara a institutiei asistentilor judiciari, si anume:

• s-a omis reglementarea expresa a independentei si inamovibilitatii acestora pe durata unui mandat de cel putin 10 ani, numirea acestora de Presedintele Romaniei si controlul disciplinar exercitat de Consiliul Superior al Magistraturii. Datorita acestor grave omisiuni, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat admisibila o actiune impotriva Romaniei, incriminandu-se tocmai aceste omisiuni ale legiuitorului roman, deci, se impune completarea de urgenta a cadrului legal

• s-a adoptat odenumire gresitaa institutiei (cea de „asistent” judiciar) si s-a stabilit doar un rol „consultativ” al acestora. Datorita acestor deficiente de reglementare, in prezent, acestia au devenit simpli figuranti facultativi in proces, ceea ce este contrar vointei legiuitorului si rolului real in deliberari a judecatori sociali din dreptul comparat. Se impune astfel redenumirea institutiei „asistentilor judiciari” in „inalti consilieri de justitie”, care sa aiba un rol efectiv si eficient in proces, conform specializarii lor juridice superioare si a experientei din domeniu,prin: vot deliberativ, rol activ in proces, exercitarea atributiilor de conciliere a partilor si obligatia de a participa la munca de motivare a hotararilor.

Aceasta masura va impulsiona semnificativ operativitatea si celeritatea instantelor (degrevand semnificativ activitatea judecatorilor de cariera magistrati), inlaturand nemultumirile tot mai mari ale justitiabililor si aducand, in sfarsit, increderea acestora in actul de justitie. Potrivit art. 126 alin. 5 din Constitutie, inalti consilieri de justitie nu fac parte din corpul magistratilor, dar sunt inalti specialisti in domeniul dreptului (situatia este similara cu judecatorii Curtii Constitutionale, care nici ei nu fac parte din corpul magistratilor, ci sunt specialisti in domeniu). Astfel se ajunge la cresterea calitatii actului de justitie si la o specializare reala a instantei in domeniul dreptului social, deziderat care in prezent este ignorat in totalitate si imposibil de realizat datorita lipsei judecatorilor de cariera specializati si cu experienta indelungata in materie, a lipsei de atractie a acestora fata de acest domeniu, dublata de o migratiune a acestora in diversele complete ale instantelor;

- este posibila acordarea votului deliberativ, deoarece aceasta masura va fi insotita obligatoriu de reglementarea expresa a garantiilor de independenta in activitatea de judecata cerute imperativ de Curtea Europeana a Drepturilor Omului ( a independenteisi inamovibilitatii acestora pe durata unui mandat de cel putin 10 ani, numirea facuta de Presedintele Romaniei, nu de un reprezentant al Guvernului, si controlul disciplinar exercitat de Consiliul Superior al Magistraturii). Pe de alta parte, completul de judecata din ultima instanta fiind format din 2 judecatori de cariera (magistrati) si 2 inalti consilieri de justitie, judecatorii magistrati nu vor putea fi invinsi la vot de reprezentantii societatii civile, deoarece in caz de divergenta va intra in complet tot un judecator de cariera. Astfel puterea judecatoreasca ramane suverana si independenta, dar coexista si avantajul faptului ca si societatea civila poate avea o pozitie deliberativa si decizionala eficienta si demna, exprimata prin specialisti cu experienta in materie, cu stabilitate certa in activitatea dedicata numai domeniului dreptului social.

* Cititi aici proiectul de lege privitor la infiintarea tribunalelor muncii