Incredibil ce hotarare judecatoareasca s-a putut pronunta la Curtea de Apel Pitesti! Si definitiva! Un judecator care a depus juramantul acum 8 ani – deci cu minima vechime in magistratura – si-a permis sa constate ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie nu mai exista, ca efect a unor hotarari pronuntate de niste organisme internationale care nu pot tine loc de lege. Vorbim despre Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18.05.2021 in care s-a retinut ca modalitatea in care functioneaza SIIJ nu incalca normele europene si ca poate functiona in continuare, pe care insa judecatorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a inteles sa o invoce intr-o speta interpretand decizia CJUE fix pe dos.

Costin Andrei Stancu, judecatorul care s-a inchipuit legiuitor

Concret, judecatorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti a decis in dosarul 722/46/2021 ce avea ca obiect "contestatie durata proces", invocand Hotararea CJUE, ca SIIJ nu prezinta garantii ca poate sa isi desfasoare activitatea fara imixtiunea politica si nici ca poate asigura respectarea dreptului la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil (art 47 Carta drepturilor fundamentale a UE) si a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare (art 48 Carta drepturilor fundamentale a UE).

Care este parchetul care in mintea judecatorului Stancu poate prelua competenta SIIJ?

Mai mult, acelasi judecator a dispus ca procurorul de caz sa isi decline competenta de solutionare a cauzei, iar la stabilirea competentei sa excluda dispozitiile art. 88 indice 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Adica sa excluda, atentie, fix articolul de lege in care se prevede infiintarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si sa trimita dosarul unui alt parchet care are avea competenta sa instrumenteze dosarul. Care o fi oare parchetul care in mintea judecatorului de la Curtea de Apel Pitesti ar avea competenta sa instrumenteze dosarele facute de SIIJ?

Solutia judecatorului Stancu de la Curtea de Apel Pitesti este cu atat mai halucinanta cu cat aceasta obliga la neaplicarea unor dispozitii legale in vigoare, desi magistratul nu a fost investit cu desfiintarea SIIJ. Acest atribut revine exclusiv Parlamentului Romaniei al carui rol pare ca a fost luat de judecatorul Costin Andrei Stancu, care in loc sa aplice legea, a decis sa o rescrie.

Ca in sistem au existat si exista magistrati activisti care prin intermediul unei asociatii profesionale au solicitat desfiintarea SIIJ este una, dar sa apara si un judecator de scaun care sa pronunte o solutie in care sa scrie negru pe alb ca Sectia mult urata este desfiintata de drept, si sa ordone procurorului de caz sa isi decline competenta pe dosarul cu care a fost investit pentru ca SIIJ nu mai exista, consideram ca reprezinta un atentat la adresa puterii legislative – Parlamentul Romaniei, singurul for din aceasta tara care poate legifera. Asta intrucat SIIJ a fost infiintata prin lege si nu poate fi desfiintata altfel decat tot prin lege.

Redam in continuare minuta solutiei pronuntate de judecatorul Costin Andrei Stancu in dosarul nr. 722/46/2021 la Curtea de Apel Pitesti:

"In baza art. 2 si art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 si Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) din 18.05.2021 constata ca Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si nu este insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din articolele 47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In baza art. 4886 din Cpp admite contestatia formulata Asociatia Proprietarilor Pagubiti Oarja 2000 si stabileste termenul in care procurorul sa rezolve cauza la data 18.01.2022. In baza art. 2 si art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 si Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) din 18.05.2021 urmeaza ca procurorul sa-si decline competenta de solutionare a cauzei, iar la stabilirea competentei vor fi excluse dispozitiile art. 88 1 din Legea 304/2004. In baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica din data de 07.06.2021.
Document: Incheiere - masuri preventive (faza de UP) 3/2021 07.06.2021"

Parlamentul si CSM au datoria sa intervina de indata

Lumea Justitiei solicita interventia urgenta a Parlamentului Romaniei si a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se lua atitudine ferma si urgenta impotriva unei asemenea situatii care risca sa arunce in aer sistemul judiciar. Consideram ca daca justitia romana nu mai tine cont de legile in vigoare si da solutii in care solicita sa se faca abstractie de legile in vigoare, atunci activitatea de judecata nu mai poate avea niciun rost si se poate pune lacatul pe justitie. Este de nepermis, din punctul nostru de vedere, ca un magistrat sa dispuna de la sine neaplicarea unei legi in vigoare, motivand decizia printr-o hotararea pronuntata de CJUE care nu are nici caracter de lege.

Cel mai probabil, pornind de la aceasta decizie unitatile #rezist vor trambita prin presa hotararea judecatoaresca drept o mare realizare. Din pacate insa aceasta solutie reprezinta, din punctul nostru de vedere, semnalul clar ca de acum inainte oricine poate sa isi faca propria lege, fara a mai conta separatia puterilor in stat si rolul fiecarei puteri in organizarea si functionarea statului.

Iata ce prevede articolul 88 indice 1 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara de care judecatorul Costin Andrei Stancu a dispus sa nu se mai tina cont desi legea este in continuare in vigoare si prevederile sunt aplicabile:

"(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de persoanele prevazute la alin. (1), sunt cercetate si alte persoane.

(3) In cazul infractiunilor savarsite de judecatorii si procurorii militari, dispozitiile art. 56 alin. (4) dinLegea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, nu suntaplicabile.

(4) Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este condusa de un procuror-sef sectie, ajutat de un procuror-sef adjunct, numiti in functie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prezenteilegi.

(5) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza conflictelede competenta aparute intre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie si celelalte structuri sau unitatidin cadrul Ministerului Public.

(6)**) Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la "procurorul ierarhicsuperior" in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prinacesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia".

Judecatorul Costin Andrei Stancu s-a opus modificarii Legilor Justitiei

Deloc de neglijat in contextul solutiei date, este faptul ca judecatorul Costin Andrei Stancu s-a numarat printre magistratii care au semnat memoriul Forumului Judecatorilor din 2017 in care au solicitat Ministerului Justitiei sa retraga proiectul de modificare a Legilor Justitiei, justificand ca modificarile incalca MCV-ul si nu reprezinta dorinta magistratilor. Mai exact, Stancu a fost al cincilea semnatar al memoriului FJR care s-a opus categoric modificarii Legilor Justitiei in care culmea, a fost introdusa si organizarea si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie pe care astazi, 7 iunie 2021, acelasi judecator Stancu a "desfiintat-o" printr-o decizie judecatoreasca (click aici pentru a citi).