15 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

KOVESI SI-A FURAT ACHITAREA VIETII – Iata fabuloasa sentinta de achitare pe „fapta nu exista” a lui Gabriel Oprea. Ex-ministrul de Interne a desfiintat rechizitoriul semnat personal de Laura Kovesi, care a vrut sa-l decapeze pe cel in sufrageria caruia a petrecut: „Prezenta victimei in dispozitivul de insotire a inculpatului, independent de caracterul legal sau nelegal al masurii, nu e conditie necesara si suficienta pentru deces, determinat de semnalizarea defectuoasa a lucrarilor la carosabil”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

6 March 2023 20:35
Vizualizari: 5655

Fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto centru-dreapta) a incasat achitarea vietii ei in dosarul in care a incercat sa-l decapeze pe ex-ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea (foto centru-stanga), in sufrageria caruia a petrecut impreuna cu alti membri ai „statului paralel”.



Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea sentintei nr. 241/2023 din dosarul nr. 33627/3/2018, prin care judecatorul Sorin Vasile Ivanciuc de la Tribunalul Bucuresti l-a achitat pe Oprea pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala) pentru fapta de ucidere din culpa pentru care l-a trimis in judecata procurorul Ioan Amariei, rechizitoriul nr. 905/P/2015 fiind confirmat personal de Laura Kovesi (vezi facsimil). Mentionam ca Gabriel Oprea a fost aparat de catre avocatul Dan Lupascu.

Asa cum veti citi mai jos, judecatorul Ivanciuc explica faptul ca pentru ucidere din culpa este necesara existenta unei relatii de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si moartea victimei. Or, in acest caz nu poate fi vorba despre asa ceva, in conditiile in care viteza maxima cu care a circulat motociclistul inainte de accident (84 km/h) se incadra in limitele permise de reglementarile rutiere specifice coloanelor de insotire a demnitarilor si nici nu exista vreo dovada in sprijinul acuzatiei formulate de DNA potrivit careia Gabriel Oprea ar fi ordonat cresterea vitezei de deplasare a coloanei.

Simpla prezenta a unui demnitar intr-una dintre masinile coloanei nu poate fi considerata drept cauza pentru moartea unui participant la acea coloana, adauga judecatorul TMB. In termeni juridici, ne aflam in prezenta unui asa-numit „risc neprotejat”, constand in faptul ca „rezultatul produs nu este cuprins in sfera de protectie a normei juridice incalcate”, completeaza magistratul.

Daca am accepta ca simpla prezenta a unui demnitar pe bancheta unui autoturism din coloana oficiala este raspunzator pentru moartea altui participant la acea coloana ar trebui sa consideram vinovati, de exemplu, toate persoanele care vand legal arme pentru uciderile comise cu acele arme. Sau chiar parintii unei persoane ar putea fi trasi la raspundere pentru orice fapta a copiilor lor, din simplul motiv ca au zamislit acei copii, exemplifica Sorin Ivanciuc:

Desi utila pentru ca face posibila aplicarea legii penale tuturor celor care au contribuit la 'crearea ilicitului penal', impotriva acestei teorii (n.r. teoria echivalentei conditiilor) au fost formulate numeroase obiectii in doctrina, apreciindu-se ca aplicarea sa invariabila poate conduce, printr-o regresiune nelimitata, la concluzii absurde. Astfel, vanzatorul unui magazin de arme, munitii si accesorii ar putea fi considerat responsabil din punct de vedere penal pentru o eventuala infractiune de omor savarsita cu o arma achizitionata dintr-un astfel de magazin. Extinzand mai departe acest rationament, pentru o fapta comisa de un individ oarecare, ar putea fi trasi la raspundere parintii sai, caci, in lipsa acestora, respectiva persoana nu ar fi existat si, evident, nu ar fi putut comite fapta.

In cazul concret, vina ii apartine firmei care efectua lucrari la carosabil si care nu s-a preocupat de semnalizarea corespunzatoare a acelor lucrari (mai precis, a gropii create), subliniaza judecatorul:

„Prezenta victimei in dispozitivul de insotire a inculpatului, independent de caracterul legal sau nelegal al masurii dispuse, nu constituie o conditie necesara si suficienta pentru producerea decesului victimei, acest efect fiind determinat in mod nemijlocit de modalitatea defectuoasa de semnalizare a lucrarilor de interventie realizate in carosabil”.

 



Prezentam principalele pasaje din motivarea senintei:


Tribunalul constata ca una dintre conduitele ce i se reproseaza inculpatului Oprea Gabriel se refera la caracterul abuziv al insotirii deplasarilor cu echipaje de politie rutiera, cu consecinta punerii politistilor in situatii de risc sporit. Aceasta conduita se circumscrie, in opinia Parchetului, nerespectarii dispozitiilor legale pentru desfasurarea unei activitati, respectiv activitatea de insotire a ministrului afacerilor interne.

In concret, Parchetul sustine ca dispozitiile legale incalcate sunt cele prevazute de art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia de drumurile publice, cu urmatorul continut: 'in situatii deosebite, care impun deplasarea in regim de urgenta, pot beneficia de insotirea cu echipaje ale politiei rutiere si ministrii din Guvernul Romaniei'.

Examinand continutul acestei norme, Tribunalul remarca faptul ca aceasta nu reglementeaza vreo obligatie de prudenta sau diligenta specifica activitatii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul (incluzand si activitatea de insotire a unor demnitari) si nu stabileste reguli de conducere / circulatie pe drumurile publice, ci reprezinta un cadru general de acordare a unor drepturi pentru anumiti demnitari ai statului roman.

Prin urmare, Tribunalul retine ca pretinsa incalcare a prevederilor art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 constand in atribuirea in mod nelegal a dispozitivului de insotire nu are aptitudinea de a constitui o conduita tipica pentru varianta agravata a uciderii din culpa si nu se circumscrie ipotezei ilicite prevazute de aceasta norma de incriminare.

Retinand ca actiunea imputata inculpatului nu se integreaza in continutul normativ al formei agravate prevazute de art. 192 alin. (2) din Codul penal, nefiind comisa in legatura cu activitatea propriu-zisa de insotire a ministrului afacerilor interne (continutul acuzatiei nu ii reproseaza inculpatului indeplinirea in mod defectuos sau neindeplinirea unui act necesar impus ca obligatie legala sau de prudenta pentru deplasarea pe drumurile publice a coloanei oficiale), Tribunalul urmeaza a analiza in ce masura un astfel de comportament ar putea atrage incidenta formei de baza a uciderii din culpa.

Ca aspecte de ordin teoretic, Tribunalul noteaza ca, pentru a retine savarsirea unei fapte tipice de ucidere din culpa, nu este suficient sa se constate existenta unei conduite (comisiva sau omisiva) reprosabile si a rezultatului material prevazut de norma de incriminare (decesul unei persoane), fiind necesar sa se demonstreze si ca respectivul rezultat este consecinta actiunii sau inactiunii autorului; cu alte cuvinte, este necesar sa se constate existenta unui raport de cauzalitate intre comportamentul periculos si urmare.

Desi raportul de cauzalitate nu cunoaste in dreptul penal roman o reglementare legala, acesta nefiind consacrat in mod explicit de legiuitor ca o conditie de existenta a infractiunii, indispensabilitatea lui rezulta din exigenta ca actiunea sau inactiunea, pentru a fi penalmente relevanta, sa aduca atingere valorilor sociale ocrotite de legea penala, ceea ce presupune constatarea faptului ca vatamarea suferita de aceasta valoare este consecinta actiunii / inactiunii autorului.

Problema constatarii raportului de cauzalitate a condus la formularea mai multor teorii privind cauzalitatea, cele mai relevante din perspectiva reflectarii acestora in practica judiciara fiind considerate teoria echivalentei conditiilor (sau teoria conditiei sine qua non) si 'teoria' imputarii obiective a rezultatului.

Potrivit teoriei echivalentei conditiilor, are valoare de cauza orice actiune umana care, evaluata ex post, constituie una dintre conditiile indispensabile producerii rezultatului; cu alte cuvinte, orice actiune fata de care rezultatul nu s-ar fi produs. Daca mai multe conditii sunt sine quibus non, nu intereseaza masura si natura fiecarei conditii la producerea rezultatului, fiecare avand valoare cauzala egala.

Procedeul la care se recurge pentru a determina care anume dintre conditiile rezultatului are valoare cauzala este cel al eliminarii mintale, ipotetice, a fiecareia dintre posibilele cauze, pentru a vedea daca rezultatul dispare in absenta actiunii. In cazul in care o conditie se dovedeste indispensabila (adica daca, in lipsa ei, rezultatul nu s-ar fi produs), aceasta constituie o cauza a rezultatului.

Desi utila pentru ca face posibila aplicarea legii penale tuturor celor care au contribuit la 'crearea ilicitului penal', impotriva acestei teorii au fost formulate numeroase obiectii in doctrina, apreciindu-se ca aplicarea sa invariabila poate conduce, printr-o regresiune nelimitata, la concluzii absurde. Astfel, vanzatorul unui magazin de arme, munitii si accesorii ar putea fi considerat responsabil din punct de vedere penal pentru o eventuala infractiune de omor savarsita cu o arma achizitionata dintr-un astfel de magazin. Extinzand mai departe acest rationament, pentru o fapta comisa de un individ oarecare, ar putea fi trasi la raspundere parintii sai, caci, in lipsa acestora, respectiva persoana nu ar fi existat si, evident, nu ar fi putut comite fapta.

O alta critica adusa acestei teorii este aceea ca nu functioneaza atunci cand nu se cunoaste potentialul efect al unei cauze, dar si ca poate duce la negarea existentei raportului de cauzalitate in cazuri in care el exista indubitabil.

Potrivit teoriei imputarii obiective a rezultatului, accentul nu trebuie pus pe necesitatea de a identifica existenta unui raport cauzal efectiv intre actiune / inactiune si rezultat, ci pe conditiile in care i s-ar putea imputa autorului faptei rezultatul ca reprezentand consecinta actiunii sale. In aceasta analiza nu prezinta relevanta daca prin actiunea inculpatului a fost cauzat rezultatul, ci daca urmarea imediata poate fi, in mod obiectiv, imputata acestuia drept consecinta a actiunii / inactiunii sale. Asadar, stabilirea raportului cauzal, desi este necesara pentru ca fapta sa-i fie imputata autorului, nu este suficienta, fiind necesar ca actiunea sa fi creat sau majorat riscul producerii rezultatului ilicit si, in plus, rezultatul sa coincida cu acela pe care norma legala urmarea sa-l previna prin incriminare.

In doctrina de specialitate s-a aratat ca aceasta teorie preia elemente de la teoria echivalentei conditiilor, de la teoria cauzei adecvate si de la teoria cauzei relvante si are in vedere ca simpla verificare a cauzalitatii naturale nu este suficienta pentru imputarea rezultatului, fiind, in plus, necesar sa se constate ca actiunea a creat un pericol pe care legea il dezaproba si ca rezultatul produs este o materializare a pericolului creat de actiune. Din acest motiv, teoria imputarii obiective a rezultatului presupune un examen in doua etape: intr-o prima etapa se verifica daca un anumit comportament a creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea sociala ocrotita (crearea unui risc nepermis pentru valoarea sociala protejata), iar intr-o a doua etapa se analizeaza daca rezultatul produs este o consecinta a starii de pericol create prin actiune / inactiune (concretizarea starii de pericol in rezultat).

Pentru ca un rezultat sa fie imputabil unei fapte, aceasta trebuie de plano, in abstract, sa fie apta de a produce acel rezultat, respectiv de a periclita valoarea ocrotita prin norma de incriminare. Asadar, o conduita se va aprecia ca fiind periculoasa atunci cand este apta de a produce sau a contribui la cresterea semnificativa a posibilitatii producerii unui rezultat anume.

Concretizarea starii de pericol in rezultat presupune ca rezultatul sa fie, in concret, o consecinta a acelei stari de pericol care a fost creata sau care a fost agravata prin comportamentul reprosat. In masura in care rezultatul se produce independent de existenta sau inexistenta acelei stari de pericol, acesta nu mai poate fi imputat autorului conduitei analizate.

Astfel, imputarea rezultatului va fi exclusa in caz de: risc deviat (rezultatul nu se produce ca urmare a concretizarii riscului creat pentru valoarea sociala protejata, ci are loc, in concreto, din alte cauze); risc culpabil (fapta autorului genereaza o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata, dar rezultatul se produce ca urmare a aportului decisiv al victimei); risc egal (riscul la care ar fi fost supusa victima ar fi fost acelasi, chiar daca autorul ar fi respectat cu strictete normele de prudenta in domeniu); risc neprotejat (rezultatul produs nu este cuprins in sfera de protectie a normei juridice incalcate).

Aplicand toate aceste consideratii teoretice la continutul acuzatiei formulate de Parchet, Tribunalul considera ca nu exista un raport cauzal intre actiunea pretins comisa de inculpatul Oprea Gabriel si decesul victimei Gigina Bogdan-Cosmin, indiferent daca legatura de cauzalitate este evaluata din perspectiva teoriei echivalentei conditiilor ori a teoriei imputarii obiective a rezultatului.

In opinia Tribunalului, prezenta victimei in dispozitivul de insotire a inculpatului, independent de caracterul legal sau nelegal al masurii dispuse, nu constituie o conditie necesara si suficienta pentru producerea decesului victimei, acest efect fiind determinat in mod nemijlocit de modalitatea defectuoasa de semnalizare a lucrarilor de interventie realizate in carosabil.

Desi Parchetul atribuie valente cauzale prezentei victimei in dispozitivul de insotire a inculpatului, Tribunalul retine ca aceasta imprejurare nu are, in realitate, o asemenea valoare, ci cel mult vorbim despre o conditie sine qua non a plasarii victimei la locul producerii accidentului rutier in urma caruia aceasta a decedat.

O interpretare contrara nu numai ca ar genera solutii guvernate de arbitrar, dar ar echivala deopotriva, in eventualitatea in care inculpatului nu i-ar putea fi reprosat si un alt comportament periculos (care sa fi influentat producerea accidentului rutier), cu o angajare a unei raspunderi penale obiective. Astfel, a considera ca prezenta victimei in dispozitivul de insotire a inculpatului are valoare de cauza ar insemna ca inculpatul sa poata fi tras la raspundere penala chiar daca decesul victimei ar fi survenit in orice alte conditii (ex. in urma unui accident rutier produs de un alt participant la trafic in timp ce victima se afla in stationare).

In raport cu aceasta constatare, Tribunalul concluzioneaza ca nu prezenta motociclistului rutier in dispozitivul de insotire a inculpatului Oprea Gabriel a condus la producerea accidentului rutier, aceasta imprejurare putand fi caracterizata ca o simpla conditie in lantul cauzal, fara a avea insa semnificatie penala.

Continuand demersul de stabilire a raportului de cauzalitate prin prisma teoriei imputarii obiective a rezultatului, Tribunalul constata, intr-o prima etapa, ca actiunea imputata inculpatului Oprea Gabriel, aceea de a determina, prin incalcarea dispozitiilor legale, prezenta victimei Gigina Bogdan-Cosmin ca motociclist intr-o coloana oficiala, imprejurare in care acesta a decedat, este susceptibila sa creeze un pericol (risc) relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea sociala protejata (integritatea corporala si viata victimei), fiind adecvat in abstracto pentru producerea rezultatului tipic prin faptul ca activitatea de conducere a unui autovehicul creeaza o stare de pericol intrinseca, generata de riscul producerii accidentelor rutiere. Cu toate acestea, trecand la cea de-a doua etapa a analizei, Tribunalul constata ca rezultatul produs in concreto (decesul victimei) nu este cuprins in sfera de protectie a normei juridice pretins incalcate, fiind incidenta ipoteza riscului neprotejat.

Ratiunea prevederilor pretins incalcate, ce stabilesc conditiile si categoria demnitarilor care pot fi insotiti de echipaje de politie rutiera pe parcursul deplasarilor, tine atat de nevoia de a gestiona in mod eficient resursele limitate de care dispune Politia Romana, cat si de a garanta fluenta circulatiei rutiere, astfel ca decesul victimei in urma unui accident rutier nu coincide cu rezultatul pe care norma presupus incalcata isi propune sa il previna.

Lipsa legaturii de cauzalitate intre comportamentul reprosat inculpatului Oprea Gabriel si urmarea produsa poate fi constatata si in ipoteza aplicarii in cauza a criteriului riscului egal, intrucat decesul victimei Gigina Bogdan-Cosmin s-ar fi produs si in cazul in care activitatea de insotire cu echipaje ale politiei rutiere s-ar fi realizat cu respectarea dispozitiilor legale, asumand ipotetic ca asertiunea Parchetului ar fi reala.

Asadar, retinand lipsa legaturii de cauzalitate intre prezenta victimei Gigina Bogdan-Cosmin in dispozitivul de insotire si deces, orice alta analiza ce ar tinde la stabilirea caracterului legal sau nelegal al activitatii de insotire a inculpatului Oprea Gabriel cu echipaje ale politiei rutiere si identificarea persoanelor responsabile este superflua.

De altfel, in conditiile in care la finalizarea urmaririi penale s-a dispus clasarea sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, al carei element material a fost apreciat de catre Parchet ca inscriindu-se in lantul cauzal care a provocat decesul victimei, Tribunalul retine ca nici nu este investit cu o atare stare de fapt.

Prin actul de sesizare a instantei, inculpatului Oprea Gabriel i s-a mai reprosat ca a determinat, in mod implicit, viteza de deplasare a coloanei oficiale, prin comunicarea de catre acesta a destinatiei si a momentului la care trebuia sa ajunga.

Este relevant de mentionat ca art. 5 alin (1) din Procedura privind asigurarea deplasarii pe drumurile publice a coloanelor oficiale prevede ca viteza de deplasare a coloanei se stabileste in limitele de siguranta, in functie de conditiile meteo-rutiere, iar alin. (3) ca, in cazuri exceptionale, cand demnitarul insotit solicita sporirea semnificativa a vitezei de deplasare, conducatorul misiunii informeaza despre aceasta dispeceratul.

In opinia Parchetului, prin timpul scurt acordat pentru ajungerea la destinatie si prin exprimarea in mod imperativ a dorintei de 'punctualitate cazona', inculpatul Oprea Gabriel a determinat ca deplasarile sale sa se faca intr-un regim de viteza mult superior vitezei legale si vitezei impuse de deplasarea in siguranta pe drumurile publice, fapt care a accentuat suplimentar caracterul riscant al activitatii de insotire pe care echipajele de politie rutiera au fost nevoite sa o execute.

Ca prima observatie, Tribunalul constata ca intreaga acuzatie este formulata in termeni generici, fara ca actiunile inculpatului sa fie bine conturate si plasate spatio-temporal, aspect considerat esential nu numai pentru stabilirea culpei in producerea accidentului rutier, dar si pentru stabilirea limitelor judecatii.

Continutul acuzatiei, fara ca in rechizitoriu sa se indice in concret care sunt actiunile savarsite de inculpatul Oprea Gabriel in data de 20 octombrie 2015, ziua producerii accidentului rutier, dobandeste in acest context mai degraba valente descriptive a profilului de personalitate a inculpatului, tradand deopotriva si a anume preocupare pentru exhibarea 'exceselor de putere' ale acestuia, ce reprezinta, in viziunea Parchetului, o constanta in activitatea desfasurata in timpul mandatului de ministru al afacerilor interne. Maniera generala si atipica de prezentare a acuzatiei nu numai ca a influentat modul de desfasurare a cercetarii judecatoresti, ingreunand-o, dar in egala masura a creat dificultati pentru inculpat in construirea unei strategii coerente de aparare.

O a doua observatie care se impune a fi facuta este aceea ca intreaga constructie juridica a Parchetului are la baza in mod determinant depozitiile unor martori ale caror relatari vizeaza insotiri anterioare datei de 20 octombrie 2015, unele efectuate chiar cu luni in urma, ignorandu-se mijloace de proba decisive pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei (depozitiile persoanelor ce au facut parte din dispozitivul de insotire a inculpatului in seara producerii accidentului, concluziile expertizei criminalistice avand ca obiectiv analiza imaginilor video privind deplasarea coloanei oficiale si comunicarile radio realizate prin intermediul statiilor de emisie-receptie pe canalul POL-RUT B1).

Tribunalul retine ca actiunile imputate inculpatului Oprea Gabriel (solicitarile repetate de sporire a vitezei de deplasare dincolo de marja de siguranta), anterioare datei de 20 octombrie 2015, nu pot constitui element material al infractiunii de ucidere din culpa pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, fiind vorba de comportamente care nu au produs un rezultat socialmente periculos. Altfel spus, chiar daca astfel de actiuni ar fi putut crea la un moment anterior un pericol relevant pentru valoarea sociala ocrotita (viata si integritatea corporala a persoanelor din compunerea coloanei oficiale), acest pericol nu s-a concretizat prin producerea vreunui rezultat, fiind vorba de un risc epuizat.

In realitate, ceea ce este esential de dovedit in cauza nu este presupusul comportament, reprosabil inculpatului Oprea Gabriel, din perioada anterioara zilei de 20 octombrie 2015 (data producerii accidentului rutier), ci comportamentul adoptat chiar in seara producerii accidentului, dat fiind ca doar acest din urma comportament avea aptitudinea in concreto de a conduce la producerea accidentului rutier si in final la decesul victimei Gigina Bogdan-Cosmin.

Tribunalul admite ca decesul victimei Gigina Bogdan-Cosmin, intervenit in data de 20 octombrie 2015, ar putea fi imputat cu titlu de culpa inculpatului Oprea Gabriel in considerarea unor actiuni ilicite anterioare acestei date, insa aceasta doar in situatia in care s-ar proba ca modul de realizare a insotirii ministrului afacerilor interne din ziua producerii accidentului rutier (considerat periculos in acceptiunea Parchetului) este o consecinta directa a acelor actiuni anterioare, ceea ce nu este cazul in speta.

Din acest motiv, Tribunalul constata ca toate depozitiile martorilor redate in extenso in cuprinsul rechizitoriului si comunicarile radio ce tind sa confirme modul periculos de realizare a insotirii (comunicari realizate in perioada aprilie-mai 2015) sunt lipsite de relevanta probatorie (raportat la limitele acuzatiei de dovedit), neputand, asadar, servi ca temei pentru angajarea raspunderii penale a inculpatului Oprea Gabriel. (...)

Asa cum s-a retinut deja in partea expozitiva a prezentei hotarari, in cursul urmaririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice avand ca obiectiv analiza imaginilor video privind deplasarea coloanei oficiale, raportul de expertiza criminalistica nr. 419 din data de 16 decembrie 2015 emis de I.N.E.C.-Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti concluzionand ca viteza medie de deplasare a coloanei oficiale pe distanta parcursa pana la momentul producerii accidentului rutier a fost de de 59.41 de km/ora.

Potrivit aceluiasi raport de expertiza, vitezele medii de rulare ale coloanei (motocicleta, autoturismul marca VW Passat si autoturismul marca Audi) pentru fiecare intersectie surprinsa in imaginile puse la dispozitie, au fost de:

- motocicleta: <2 km/h; autoturismul marca VW Passat: 70 km/h; autoturismul marca Audi: 58,5 km/h, in intersectia Soselei Bucuresti-Ploiesti cu strada Jandarmeriei;viteza motocicletei la iesirea din intersectie a fost de circa 15 km/h;

- motocicleta: 73 km/h; autoturismul marca VW Passat: 70 km/h; autoturismul marca Audi: 72 km/h, in intersectia Soselei Bucuresti-Ploiesti cu strada Elena Vacarescu;

- motocicleta: 52 km/h; autoturismul marca VW Passat: 56 km/h; autoturismul marca Audi: 50 km/h, in intersectia Soselei Bucuresti-Ploiesti cu strada Tipografilor (Fantana Miorita);

- motocicleta: 60 km/h; autoturismul marca VW Passat: 60 km/h; autoturismul marca Audi: 60 km/h, in Piata Presei Libere;

- motocicleta: 21 km/h; autoturismul marca VW Passat: < 25 km/h; autoturismul marca Audi: <25 km/h, in intersectia bulevardului Kiseleff cu Aleea Primo Nebiolo;

- motocicleta: 86 km/h; autoturismul marca VW Passat: 70 km/h; autoturismul marca Audi: 70 km/h, in Piata Charles de Gaulle;

- motocicleta: 35 km/h; autoturismul marca VW Passat: 32,5 km/h; autoturismul marca Audi: 32,5 km/h, la Statuia Aviatorilor;

- motocicleta: 45 km/h; autoturismul marca VW Passat: 40 km/h; autoturismul marca Audi: 41 km/h, in Piata Victoriei;

- motocicleta: 72 km/h; autoturismul marca VW Passat: 72 km/h; autoturismul marca Audi: 72 km/h, in intersectia strazii Buzesti cu strada Gheorghe Polizu;

- motocicleta: 56 km/h; autoturismul marca VW Passat: 56 km/h; autoturismul marca Audi: 50 km/h, in intersectia strazii Buzesti cu Calea Grivitei;

- motocicleta: 41 km/h; autoturismul marca VW Passat: 50 km/h; autoturismul marca Audi: 46 km/h, in intersectia Strazii Berzei cu strada Stirbei Voda;

In ceea ce priveste viteza motocicletei in intersectia strada Stirbei Voda cu Calea Plevnei, raportul a retinut ca aceasta a fost de 23 m/s, echivalentul a 84 km/h, cu observatia ca eroarea generata de preluarea imaginilor pe timp de noapte si lumina variabila a autovehiculelor este de plus/minus 10%.

Viteza medie de 84 km/h in momentele premergatoare producerii accidentului a fost confirmata si de expertiza criminalistica efectuata in cursul cercetarii judecatoresti, care a mai concluzionat ca viteza medie a autoturismului VW Passat la traversarea intersectiei a fost de circa 100 km/h, iar cea a autoturismului Audi de circa 110 km/h.

Procedand la evaluarea mijloacelor de proba examinate mai sus, concluzia care se degaja este una certa, aceea ca nu se poate sustine credibil ca inculpatul Oprea Gabriel, prin impunerea unui timp foarte scurt pentru sosirea la domiciliu, ar fi determinat in seara zilei de 20 octombrie 2015 deplasarea coloanei oficiale cu o viteza peste limitele de siguranta. Deopotriva, in conditiile in care coloana oficiala avea regim de circulatie prioritara, cu obligatii specifice pentru ceilalti participanti la trafic, corelat cu asigurarea intersectiilor de catre agenti de politie rutiera, nu se poate sustine nici ca deplasarea coloanei s-ar fi facut cu o viteza care ar fi crescut riscul producerii decesului victimei Gigina Bogdan-Cosmin (viteza de deplasare a ramas in sfera riscului permis atata timp cat nu au fost depasite limitele de siguranta).

Astfel, Tribunalul constata ca depozitiile martorilor ce au asigurat insotirea inculpatului Oprea Gabriel in seara zilei de 20 octombrie 2015 sunt concordante in aspectele ce intereseaza cauza – in seara producerii accidentului rutier nu s-a fixat un reper temporal pentru sosirea la domiciliul inculpatului, iar deplasarile catre domiciliul acestuia, la final de program, se realizau cu o viteza adaptata conditiilor de trafic – si se coroboreaza atat cu concluziile raportului de expertiza criminalistica nr. 419 din data de 16 decembrie 2015 emis de I.N.E.C.-Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti, cat si cu procesul-verbal intocmit la data de 16.04.2018 de catre lucratori de politie judiciara din cadrul DNA-Serviciul Tehnic, de redare a comunicarilor purtate de catre lucratorii de politie rutiera prin intermediul statiei de emisie-receptie (sistemul TETRA), pe canalul POL-RUT B1 (comunicarile efectuate in data de 20.10.2015, intervalul orar 18.50.42-19.02.19, nu releva vreo solicitare de sporire a vitezei de deplasare a dispozitivului de insotire).

Prin urmare, apararea formulata de inculpatul Oprea Gabriel pe intreg parcursul procesului penal – in sensul ca nu a solicitat marirea vitezei de deplasare a echipajelor de politie ce asigurau insotirea sa in deplasarile efectuate – corespunde adevarului si, pe cale de consecinta, acuzatia Parchetului sub acest aspect este lipsita de temei factual.

Pe de alta parte, Tribunalul constata ca viteza de deplasare a motocicletei nu reprezinta una dintre cauzele care au condus la producerea accidentului rutier in urma caruia si-a pierdut viata victima Gigina Bogdan-Cosmin.

Astfel, la momentul producerii accidentului rutier, victima Gigina Bogdan-Cosmin se afla in compunerea coloanei oficiale a inculpatului Oprea Gabriel, deplasandu-se cu regim de circulatie prioritara.

Potrivit art. 61 alin. (2) din OU.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publie, conducatorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara pot incalca regimul legal de viteza sau alte reguli de circulatie, cu exceptia celor care reglementeaza trecerea la nivel cu calea ferata, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta.

De asemenea, art. 5 alin (1) din Procedura privind asigurarea deplasarii pe drumurile publice a coloanelor oficiale prevede ca viteza de deplasare a coloanei se va stabili in limitele de siguranta, in functie de conditiile meteo-rutiere, iar alin. (3) ca, in cazuri exceptionale, cand demnitarul insotit solicita sporirea semnificativa a vitezei de deplasare, conducatorul misiunii informeaza despre aceasta dispeceratul.

O dispozitie similara se regaseste si in Planul-cadru de insotire a coloanelor oficiale nr. 1240056/03.07.2015, aprobat de directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, care stabileste atributiile echipajului antemergator, in sensul ca activitatea de conducere a coloanei se face cu o viteza aleasa in raport de particularitatile drumului si conditiile atmosferice, fara a depasi limitele de siguranta.

Tribunalul reaminteste ca cele doua expertize criminalistice efectuate in cauza au stabilit ca viteza medie de deplasare a coloanei oficiale pe distanta parcursa pana la momentul producerii accidentului rutier a fost de de 59.41 de km/ora, iar cea a motocicletei la parcurgerea intersectiei strazii Stirbei Voda cu Calea Plevnei a fost de 23 m/s, echivalentul a 84 km/h.

Este relevant de mentionat ca regimul legal de viteza pe strada Stirbei Voda la momentul producerii accidentului era de 60 km/h, dar si ca la momentul deplasarii coloanei oficiale, atat inainte de intersectie, cat si dupa parcurgerea acesteia calea de rulare era complet libera pe toate cele trei benzi de circulatie pe sens. Ca lucrurile stau asa rezulta atat din imaginile video ale camerelor de supraveghere amplasate in intersectie, cat si din depozitiile martorilor oculari audiati in cauza.

Totodata, mai trebuie subliniat si ca intersectia traversata de victima era asigurata cu doi agentie de politie rutiera care aveau rolul de a facilita trecerea coloanei prin oprirea celorlalte autovehicule ce se deplasau pe Calea Plevnei.

Potrivit declaratiei martorului Finichiu Cristian, care in momentul producerii accidentului rutier se deplasa pe trotuarul din zona Casei Radio, situate in proximitatea lucrarilor de interventie, victima Gigina Bogdan-Cosmin a redus viteza pana in intersectia cu Calea Plevnei, posibil pentru a se asigura, dupa care a accelerat catre intersectia cu Splaiul Independentei, imprejurare in care a acrosat indicatoarele si grilajul metalic care inconjura lucrarile efectuate pe partea carosabila. Accelerarea motocicletei de catre victima inainte de momentul impactului este sustinuta si de un alt martor ocular, Finichiu Roxana-Elena, sotia martorului Finichiu Cristian.

In contextul in care politistii rutieri audiati in cauza au confirmat ca aceasta era o practica uzuala a motociclistilor antemergatori in apropierea unei intersectii (incetinirea motocicletei urmata de accelerare), aceste depozitii ale celor doi martori capata consistenta si, in opinia Tribunalului, sunt credibile, coroborandu-se deopotriva si cu o alta constatare a expertului criminalist: aceea ca pe durata trecerii prin cadru (momentul parcurgerii intersectiei) nu se observa vreo modificare a luminozitatii lampilor din spate a motocicletei.

Asadar, pe baza acestor elemente de ordin probator, Tribunalul extrage o prima concluzie: aceea ca, la iesirea din intersectie, motocicleta se afla in regim de crestere a vitezei – fapt care conduce catre o a doua concluzie: anume ca, in momentul aparitiei starii de pericol concret, si implicit anterior initierii oricarei eventuale manevre de franare, viteza motocicletei era de peste 84 km/h, fara insa a se putea stabili viteza exacta.

Imposibilitatea determinarii vitezei cu care rula motocicleta in momentul imediat anterior impactului cu primele obstacole este determinata atat de lipsa urmelor de franare, cat si de faptul ca, ulterior parcurgerii interiorului intersectiei, imaginea acesteia a fost obturata de un autobuz care se deplasa in aceeasi directie, dar pe sensul opus, ceea ce a facut ca impactul sa nu fie suprins de camera de supraveghere video amplasata in intersectie.

Din cele doua concluzii expuse mai sus, decurge insa si o a treia concluzie extrem de relevanta pentru solutionarea cauzei: anume ca indicatoarele rutiere temporare si lucrarea de interventie au devenit vizibile pentru victima dupa intersectie, fara a se putea stabili cu certitudine cand anume.

Numai in felul acesta devine explicabila manevra victimei de a accelera la iesirea din intersectie, in caz contrar manevra fiind una irationala, o veritabila autopunere cu intentie in pericol, scenariu inacceptabil in cazul de fata.

Aceasta din urma concluzie (lipsa de vizibilitate a semnalizarii rutiere temporare) este sustinuta si de depozitia martorului Craciunica Ionut-Cristian (politist rutier care dirija traficul rutier in intersectia strazii Stirbei Voda cu Calea Plevnei la momentul trecerii coloanei oficiale), conform careia lucrarea de interventie era greu vizibila pentru autovehiculele aflate in trafic in acele imprejurari spatio-temporale. (...)

Cat priveste concluzia raportului de expertiza criminalistica intocmit in cursul cercetarii judecatoresti, in sensul ca din intersectie si pana la prima coliziune, motocicleta a rulat decelerat, fara a se putea preciza daca regimul decelerat a fost realiza prin franare efectiva (actionarea sistemului de franare) sau a fost determinat de absenta accelerarii, Tribunalul constata ca este una eronata si nu o va valorifica probator.

Pentru a aprecia in acest sens, Tribunalul are in vedere ca expertul criminalist si-a fundamentat concluzia exclusiv prin raportare la viteza avuta de motocicleta in intersectie (84 km/h) si cea avuta in momentul imediat inaintea trecerii peste prima excavatie din carosabil (68 km/h), omitand insa sa valorifice declaratiile martorilor oculari ce confirma existenta unei manevre de accelerare a motocicletei imediat dupa iesirea din intersectie, dar mai ales imprejurarea ca anterior trecerii peste prima excavatie sapata pe partea carosabila a avut loc si un alt impact, cel cu indicatoarele rutiere amplasate pe partea carosabila (confom cercetarii locului faptei amplasamentul indicatoarelor rutiere s-a desfasurat pe o distanta cuprinsa intre aproximativ 11,4 m si aproximativ 18, 3 m), ceea ce a condus in mod cert la o scadere a vitezei motocicletei.

De altfel, si expertul criminalist admite in cuprinsul raportului de expertiza ca imediat dupa acrosarea primelor obstacole (saci umpluti cu mixtura asfaltica, indicatoare rutiere etc.) a avut loc o diminuare a vitezei motocicletei.

Potrivit raportului de exepertiza intocmit in cursul cercetarii judecatoresti, starea de pericol iminent pentru victima s-a declansat din momentul in care obstacolele de pe partea carosabila au devenit cert vizibile, cel putin la lumina farurilor motocicletei, cand distanta dintre motocicleta si primele obstacole intalnite a fost de cel putin 30 m (in conditiile de trafic date, raza optima de vizibilitate a conului luminos al motociletei este de 30 m).

Absenta urmelor de franare si imprejurarea ca victima nu a initiat nicio manevra de ocolire a obstacolelor la momentul aparitiei starii de pericol concret (30 metri inainte de primul indicator rutier, cand acesta a devenit cert vizibil), conduce Tribunalul catre concluzia ca obstacolele de pe partea carosabila nu au fost observate de victima decat ulterior aparitiei starii de pericol concret, adica la o distanta mai mica de 30 m de primul obstacol, ceea ce a pus victima in imposibilitate sa initieze o manevra de franare eficienta sau una de ocolire a acestora.

In opinia Tribunalului, dinamica producerii accidentului rutier – lovirea, succesiv, cu partea lateral stanga a motocicletei a indicatoarelor rutiere amplasate pe partea carosabila (primul indicator din directia victimei era pozitionat in zona mediana a benzii de circulatie) – confirma ca victima nu a observat obstacolele decat in momentul imediat anterior primului impact, in caz contrar neexplicandu-se lipsa unei manevre de ocolire a acestora prin partea dreapta a obstacolelor (pe benzile benzile I si II in mod cert nu circula niciun autovehicul) sau prin partea stanga (in stanga lucrarilor se afla un separator de sens ce permitea o manevra de ocolire a obstacolelor).

Tribunalul identifica doua posibile explicatii pentru lipsa de reactie a victimei: fie i-a fost obturata vizibilitatea de farurile autovehiculelor aflate in stationare la semafor, pe sensul celalalt de mers (banda de langa axul drumului), intervenind asa-zisul fenomen de orbire, fie victima a facut o miscare de intoarcere a capului inapoi sau a privit in oglinda retrovizoare a motocicletei pentru a verifica unde se pozitioneaza in raport cu restul coloanei.

Pentru cele doua explicatii posibile, pledeaza mai multe elemente. In primul rand, in urma vizionarii inregistrarilor video ale camerei de supraveghere din intersectia strazii Stirbei Voda cu Calea Plevnei, Tribunalul observa ca, pe banda de virat la stanga de pe celalalt sens de mers, situata in proximitatea benzii circulatie pe care se deplasa victima Gigina Bogdan-Cosmin, se aflau stationate la semafor mai multe autovehicule, primul dintre acestea fiind un autobuz. In aceste conditii, in care traficul rutier se desfasura pe timp de noapte, in conditii de vizibilitate redusa, iar carosabilul umed reprezenta un factor favorizant pentru refractia luminii, nu este exclus ca dupa parcurgerea intersectiei vizibilitatea victimei sa fi fost afectata de fenomenul de orbire.

O atare ipoteza este avansata si de martorul ocular Finichiu Cristian, care in cursul urmaririi penale a declarat urmatoarele: '(…) Mentionez faptul ca la momentul producerii accidentului, afara ploua marunt, carosabilul fiind umed, iar vizibilitatea era destul de redusa. (...) Mentionez faptul ca la momentul in care motociclistul a intrat in intersectia Stirbei Voda cu Calea Plevnei, pe sensul de mers opus dinspre Eroilor, masinile erau oprite la semafor, lucru care apreciez ca a influentat in mod negativ vizibilitatea pe sensul de mers al motociclistului, din cauza luminii farurilor acestora'.

In al doilea rand, Tribunalul observa ca mai multe depozitii ale unor motociclisti rutieri audiati in cauza confirma ca, in conditii de ploaie sau pe timp de noapte, se practica intoarcerea capului inapoi pentru o mai buna orientare si o mai buna apreciere a distantei fata de restul autohiculelor din coloana.

Pentru exemplificare, Tribunalul va reda un pasaj relevant din depozitia martorului Coman Andrei, depozitie data in cursul urmaririi penale si mentinuta in cursul cerctarii judecatoresti:

'(...) Arat faptul ca, circuland in conditii de ploaie si pe timp de noapte, deplasarea este mai dificila, vizibilitatea in oglinzile retrovizoare este afectata, in sensul ca vad luminile farurilor masinilor din spatele meu, dar nu pot aprecia in mod corect distanta fata de acestea, iar pentru o buna orientare intorceam capul. Mentionez faptul ca daca nu as intoarce capul, nu as putea aprecia distanta'- (declaratie din data de 27 ianurie 2017, filele nr. 41-43, vol. III, d.u.p.).

In circumstantele existentei unei astfel de practici printre politistii rutieri si tinand cont deopotriva de distanta existenta intre motocicleta condusa de victima Gigina Bogdan-Cosmin si autospeciala de politie rutiera la momentul parcurgerii intersectiei (distanta a fost estimata de expert in intervalul 117,5 m – 154 m), Tribunalul nu exclude ca, imediat dupa traversarea intersectiei, victima sa fi efectuat o miscare de rotatie a capului inapoi pentru a aprecia distanta la care se afla de restul coloanei si pentru a se asigura ca aceasta a parcurs deja intersectia.

Cele doua explicatii identificate de instanta se situeaza insa in domeniul posibilitatilor, iar posibilitatea nu echivaleaza cu probabilitatea si atat mai putin cu certitudinea.

Prin urmare, in absenta unor probe care sa confirme dincolo de orice indoiala care este motivul lipsei de reactie a victimei, Tribunalul considera ca a concluziona intr-un sens sau altul nu ar fi decat o simpla speculatie, inadmisibila in sistemul de drept.

Cat priveste posibilitatea evitarii producerii accidentului rutier, raportul de expertiza efectuat in cursul cercetarii judecatoresti a stabilit ca, pentru distanta minima de vizibilitate de aproximativ 30 m, victima Gigina Bogdan Cosmin ar fi putut preveni producerea accidentului, prin franare, daca ar fi circulat cu viteza maxima de 55 km/h, adaptata conditiilor de vizibilitate cele mai defavorabile.

Aceasta concluzie a expertului conduce Tribunalul catre o concluzie juridica, anume ca accidentul rutier nu putea fi evitat nici in situatia in care victima ar fi circulat cu viteza maxima admisa pe acel sector de drum, respectiv 60 km/h. Altfel spus, chiar si in eventualitatea in care victima ar fi observat obstacolele de pe calea sa de rulare in momentul aparitiei starii de pericol concret, adica la o distanta de aproximativ 30 m de primul obstacol, timpul si spatiul avute de acesta la dispozitie de la momentul aparitiei starii de pericol nu i-ar fi permis evitarea accidentului prin franare, astfel ca acesta tot s-ar fi produs.

Prin urmare, Tribunalul constata ca viteza de deplasare a motocicletei nu se inscrie in antecedenta cauzala a accidentului rutier (nu exista legatura de cauzalitate intre actiunea victimei Gigina Bogdan-Cosmin – conducerea cu o viteza sporita a motocicletei – si urmarea imediata – decesul), intrucat accidentul rutier s-ar fi produs si in conditiile in care acesta nu s-ar fi deplasat cu o viteza specifica regimului de circulatie prioritar, ci cu viteza legal admisa pe respectivul sector de drum.

Desi Parchetul a sustinut ca victima se deplasa la momentul producerii accidentului cu o viteza neadaptata conditiilor de trafic concrete, Tribunalul constata ca in circumstantele concrete ale spetei (deplasare in regim de circulatie prioritar, cu obligatii specifice pentru ceilalti participanti la trafic – art. 32 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, inexistenta altor autovehicule pe sensul de mers (trei benzi de circulatie), prezenta in intersectie a doi politisti rutieri care au blocat traficul de pe Calea Plevnei pentru a facilita trecerea coloanei oficiale) si in conditiile in care obstacolele de pe partea carosabila nu erau previzibile pentru victima (nu erau vizibile), nu exista nicio imprejurare sau motiv rezonabil care sa impuna deplasarea victimei cu o viteza decat cea cu care a rulat.

Nu in ultimul rand, Tribunalul noteaza ca, atata timp cat viteza de deplasare a victimei s-a mentinut in marja de siguranta permisa de lege (viteza de 84 km/h nu poate fi calificata ca fiind o viteza exceptionala), nu numai ca nu s-a incalcat nici o obligatie de prudenta impusa de aceasta, dar nici nu se poate sustine ca a avut loc o amplificare a riscului pentru integritatea si viata participantilor la trafic, inclusiv cea a victimei.

Activitatea de conducere pe drumurile publice, desi considerata riscanta, legiuitorul a reglementat-o in mod detaliat pentru a limita cat mai mult riscurile pe care aceasta le implica, adoptand mijloace adecvate pentru fiecare situatie particulara in parte, cum ar fi si cea a circulatiei in regim prioritar.

Din acest considerent, Tribunalul nu poate impartasi viziunea Parchetului de ierarhizare din punct de vedere juridic a riscurilor generate de diferitele forme de manifestare a activitatii de conducere pe drumurile publice a autovehiculelor, in realitate toate aceste activitati (indiferent daca este vorba de circulatie in regim prioritar sau nu) pastrandu-se in sfera riscului permis atata timp cat sunt respectate toate celelalte conditii legale.

Fata de toate aceste considerente, Tribunalul urmeaza a dispune achitarea inculpatului Oprea Gabriel pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prev. de art. 192 alin. (1) si (2) din Codul penal, retinand incidenta cazului prevazut art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala – fapta nu exista.

Avand in vedere solutia ce se va dispune in cauza, Tribunalul nu va mai proceda la analiza celorlalte aparari formulate de inculpat pe parcursul procesului penal, un atare demers fiind lipsit de utilitate.

Relativ la temeiul de achitare ce urmeaza a fi retinut in cauza, Tribunalul subliniaza ca, notiunea de inexistenta a faptei, in acceptiunea art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, are in vedere atat ipoteza in care nu s-a produs nicio schimbare in realitatea obiectiva, cat si ipoteza inexistentei unei actiuni sau inactiuni care constituie elementul material al textului de incriminare (o anumita actiune sau inactiune exista, dar aceasta nu este prevazuta ca element material al infractiunii)”.


* Cititi aici intreaga sentinta a Tribunalului Bucuresti de achitare a lui Gabriel Oprea

Comentarii

# Ultimul Charlot date 6 March 2023 21:04 +7

Mare soluție... Și un student la drept dădea soluția asta. Este o singură parte bună in dosarul asta politic. Că s-a terminat cariera politică a generalului făcut din pix izmeană, individul care se credea și urma să se facă singur mareșal. Atât era de "cu capra". Acum nu-l mai bagă nimeni în seamă decât coafezele care-i vopsesc părul.

# santinela date 7 March 2023 07:46 -1

Era la mintea cocosului ca aceasta va fi solutia.Intrebarea ce se pune este : Cit de timpit poti fi tu ca procuror (auzi sef sectie) ca si sefa ta baschetbalista ,sa semnezi si sa dai drumul la un dosar cu asa solutie ? Rid si curcile de "meseria" astora doi. Ca sa fie pe placul sefei ,amaratul asta de Amariei a preferat sa se faca de ras fata de toata breasla juristilor din Romania si nu numai !

# apophis date 7 March 2023 08:51 -1

Mafia internationala care sustine gruparea zeitei a terminat cariera politica a generalului semianalfabet si gangav sustinut de un cartel local insignifiant, care evident nu avea atatea resurse financiare sa se bata cu astia. Atat. In rest, sa muncim, sa platim taxe ca sa-i platim pensia martafoiului si salariile mafiotilor care ne conduc pe plan local si international.

# soldat neinstruit date 7 March 2023 09:17 -1

Generalisime, le-ati dat grade, i-ati primit in sufragerie si i-ati facut oameni, iar ei, uitati-va ce v-au facut. Stim, a primat interesul national. Acum puteti face salturi si culcaturi, repetand formula ,,cine face ca mine, ca mine sa pateasca”.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.06.2024 – Guvernul inflameaza grefierii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva