Cariera in magistratura a judecatoarei Camelia Bogdan de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti poate sfarsi foarte prost. Cel putin asta ar fi concluzia logica, daca ar fi sa comparam situatia Cameliei Bogdan cu cea a judecatoarei Georgiana Pulbere de la Sectia a II-a civila de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Constanta, care isi asteapta hotararea definitiva de la ICCJ in cazul in care a fost declarata incompatibila de ANI pe motiv ca a incasat bani de la un SRL. Daca ar fi mentinuta solutia pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta integral in exclusivitate, Georgiana Pulbere ar putea chiar sa fie exclusa din magistratura pentru incalcarea prevederilor din Legea nr. 303/2004, care interzic expres judecatorilor si procurorilor sa desfasoare activitati didactice in alt mediu decat invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri dar si a Constitutiei Romaniei.

Soarta in magistratura a judecatoarei Camelia Bogdan se pune in discutie in aceasta situatie, intrucat asa cum Grupul pentru Investigatii Politice (GIP) a dezvaluit recent, magistrata din dosarul "Telepatia" a incasat, in iulie 2014, circa 10.000 lei de la SC FDI TOP CONSULT SRL, societate contractata de Ministerul Agriculturii pentru organizarea cursurilor de instruire din proiectul CESAR, in care Bogdan a avut calitatea de "lector" (cititi intreaga poveste aici). Situatia Cameliei Bogdan este identica cu cea a judecatoarei Georgiana Pulbere de la Sectia a II-a civila de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Constanta, care la randul sau a detinut, in 2012, in aceeasi perioada in care era si magistrat, si calitatea de prestator-formator la SC Omniatest Plus SRL, societate contractata la randul sau de Consiliul National de Solutionare a Constestatiilor, organism jurisdictional ce are in competenta solutionarea contestatiilor formulate in cadrul procedurilor de achizitie publica. Pentru activitatea prestata in cadrul cursurilor, judecatoarea Georgiana Pulbere a incasat de la respectivul SRL suma de 1.370 lei, in baza contractului civil nr. 7/27.04.2012, ce a avut ca obiect elaborarea si sustinerea de catre magistrat a suportului de curs de formare profesionala in domeniul achizitiilor publice.

In apararea sa, conform sentintei Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Pulbere a invocat faptul ca suportul de curs a avut un program clar denumit "Perfectionarea profesionala urmare intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila", care "a prezentat interes chiar si pentru judecatorii specializati in materia contenciosului administrativ". A uitat probabil judecatoarea Pulbere de art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei, care statueaza ca "functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior".

Daca ar fi sa analizam din acest punct de vedere, in cazul Cameliei Bogdan lucrurile sunt si mai grave, intrucat aceasta, conform proiectului UMP CESAR "„Furnizarea serviciilor de consultanta pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA”, a predat personalului unei institutii aflate in subordinea Ministerului Agriculturii, minister ce era parte civila in dosarul "Telepatia" pe care Bogdan il judeca la acel moment, iar decizia definitiva in acest caz a fost pronuntata la cateva zile dupa ce s-a intors de la cursurile platite de SRL.

Tot in apararea sa, Georgiana Pulbere a mentionat ca Agentia Nationala de Integritate – institutia care a gasit-o incompatibila si cu care se judeca in apel la Inalta Curte de Casatie si Justitie, formand dosarul nr. 1810/2/2015 – a "interpretat si aplicat gresit normele de drept".

Nu de aceeasi parere cu a Georgianei Pulbere a fost judecatorul Ionel Radu de la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a CAB care a decis in data de 6 octombrie 2015, prin sentinta civila nr. 2481 din dosarul nr. 1810/2/2015 ca judecatoarea Georgiana Pulbere de la CA Constanta s-a aflat in stare de incompatibilitate atunci cand a detinut calitatea de prestator-formator la SC Omniatest Plus SRL, societate de la care a incasat suma de 1.370 lei, si care avea contract cu Consiliul National de Solutionare a Constestatiilor, organism jurisdictional ce are in competenta solutionarea contestatiilor formulate in cadrul procedurilor de achizitie publica. Iar aceasta intrucat, motiveaza judecatorul Ionel Radu, "in ce priveste judecatorii, regula este incompatibilitatea dintre aceasta functie si orce alta functie, fie ea publica sau privata. Singura exceptie de la acesta regula este exercitarea functiilor didactice din invatamantul superior".

Ramane sa vedem ce va decide Inalta Curte in dosarul judecatorei de la Curtea de Apel Constanta, desi din punctul nostru de vedere lucrurile sunt clare, activitatea desfasurata de Georgiana Pulbere in particular, fiind remunerata de la un SRL, avand loc, asa cum CAB a stabilit, cu incalcarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cat si a Legii Fundamentale. Iar situatia este identica, daca nu chiar mai grava, pentru Camelia Bogdan.

Prezentam in continuare pasaje din motivarea judecatorului Ionel Radu de la Curtea de Apel Bucuresti:

"Analizand actele dosarului, Curtea retine ca prin raportul de evaluare nr. 8562/G/II/02.03.2015 intocmit de parata, s-a retinut ca reclamanta detine functia de judecator la Curtea de Apel Constanta, iar in anul 2012 a incheiat in calitate de prestator-formator, un contract civil cu SC OMNIATEST PLUS SRL, in calitate de beneficiar, avand ca obiect elaborarea si sustinerea suportului de curs de formare profesionala in domeniul achizitiilor publice, in valoarea de 1.370 lei. In raport cu situatia de fapt retinuta, s-a apreciat ca functiile detinute simultan de catre reclamanta genereaza o situatie de incompatibilitate, in raport cu prevederile art. 101 din Legea 161/2003, art. 5 alin. (1) din Legea 303/2004 si art. 125 alin. (3) din Constitutia Romaniei.

Reclamanta critica raportul de evaluare, sustinand in esenta ca autoritatea parata a interpretat si aplicat gresit normele de drept invocate in cuprinsul actului, insa Curtea constata ca argumentele acesteia sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.

Conform art. 125 alin. (3) din Constitutie, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Ca expresie a prevederilor de ordin constitutional, art. 5 alin. (1) din Legea 303/2004 si art. 101 din Legea 161/2003 prevad la randul lor ca 'functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii' si respectiv ca 'functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior'.

Din interpretarea textelor citate reiese ca, in ceea ce priveste judecatorii, regula este incompatibilitatea dintre aceasta functie si orice alta functie, fie ea publica sau privata. Singura exceptie de la aceasta regula este exercitarea functiilor didactice dininvatamantul superior.

In raport cu argumentul de mai sus, Curtea va inlatura sustinerile reclamantei referitoare la interpretarea si aplicarea gresita a legii, retinand ca rationamentul sau porneste de la premisa ca incompatibilitatile sunt limitari ale exercitarii unor drepturi si prin urmare dispozitiile legale care le stabilesc sunt de stricta interpretare si aplicare, iar interpretarea extensiva a acestora nu este permisa. Insa aceasta premisa este gresita in speta, intrucat, asa cum s-a aratat, in cazul magistratilor, incompatibilitatile constituie regula, iar nu exceptia. Prin urmare, ceea ce trebuie interpretat restrictiv din textele citate sunt prevederile care se refera la functiile a caror exercitare este permisa, deoarece acestea sunt exceptii de la regula.

Revenind la situatia reclamantei, Curtea constata ca activitatea prestata de aceasta in baza contractului incheiat cu SC OMNIATEST PLUS SRL a fost o activitate remunerata, care nu se circumscrie celor prevazute de art. 101 din Legea 161/2003, asa cum corect a apreciat autoritatea parata.

Cu privire la intelesul notiunii de 'functie', Curtea observa ca reclamanta leaga aceasta notiune de existenta unui contract de munca incheiat intre angajat si angajator. Aceasta interpretare este insa gresita, deoarece nu tine seama de logica interna a textului constitutional. Astfel, art. 125 alin. (3) din Constitutie prevede ca functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, aceasta prevedere fiind preluata de art. 101 din Legea 161/2003.

Dupa cum se observa, atat legiuitorul constituant cat si cel ordinar folosesc notiunea 'functia de judecator'. Or, este evident ca in cazul judecatorilor nu se poate vorbi de un raport juridic de genul celui la care se refera reclamanta. Concluzia care se impune este aceea ca legiuitorul a folosit notiunea de functie in sensul cel mai larg posibil, respectiv acela de activitate remunerata, indiferent de contextul in care aceasta este prestata.

Avand in vedere argumentele expuse mai sus, Curtea constata ca activitatea prestata de reclamanta in temeiul contractului incheiat cu o societate comerciala a generat o stare de incompatibilitate, asa cum corect a apreciat parata, cata vreme nu se inscrie in sfera activitatilor didactice prestate ininvatamantul superior, singurele permise de lege in cazul judecatorilor.

Prin urmare, constatand ca raportul de evaluare contestat a fost intocmit cu respectarea legii, Curtea va respinge actiunea ca neintemeiata".

*Cititi aici sentinta Curtii de Apel Bucuresti pronuntata in cazul judecatoarei Georgiana Pulbere