Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar (foto) vrea cu tot dinadinsul sa se puna de-a curmezisul in fata Comisiei parlamentare de ancheta a unor aspecte privind alegerile prezidentiale din 2009. Cel putin asta reiese din anuntul pe care Ministerul Public l-a facut la o zi de cand presedintele Comisiei deputata Oana Florea i-a transmis lui Lazar, din nou, solicitarea de a pune la dispozitia membrilor Comisiei dosarul “Sufrageria lui Oprea”. Potrivit unei postari pe pagina de Facebook a Ministerul Public, institutia condusa de Augustin Lazar este preocupata de “respectarea principiului cooperarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si nu are intentia de a sfida alte institutii, in pofida speculatiilor sau interpretarilor emotionale lansate in spatiul public". Cu toate acestea, sustine ca este necesara clarificarea unei probleme de drept referitoare la accesul pe care comisia parlamentara de ancheta l-ar putea avea la un dosar al parchetului.

In opinia Procurorului General Augustin Lazar, pana a se da curs solicitarii comisiei de comunicare a unei copii a dosarului “Sufrageria lui Oprea”, este necesar sa se clarifice “definirea limitelor legale si a cadrului cooperarii loiale, care trebuie sa se faca cu respectarea Constitutiei si a legilor in vigoare, avand in vedere specificul activitatii judiciare". In acest sens, Lazar invoca paragraful nr. 38 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 430 din 21 iunie 2017 care prevede ca: “activitatea unei comisii de ancheta nu are nici o tangenta cu o ancheta judiciara".

Tehnica lui Augustin Lazar

In opinia noastra, profesorul Augustin Lazar face o mare confuzie, ca sa nu spunem ca invoca smechereste si scoate din context o fraza din paragraful 38 al Deciziei CCR nr. 430/2017, lasand sa se inteleaga ca membrii Comisiei parlamentare de ancheta nu ar avea dreptul sa solicite o copie a dosarului “Sufrageria lui Oprea”, intrucat “activitatea unei comisii de ancheta nu are nici o tangenta cu o ancheta judiciara”. Paragraful 38 al Deciziei CCR nr. 430/2017 este mult mai amplu si face insa referire la un cu totul alt aspect: Anume ca ancheta judiciara nu impiedica desfasurarea unei anchete de catre o comisie parlamentara.

Iata ce prevad paragrafele 37 si 38 din Decizia CCR 430/2017:

"37.De aceea, Curtea constata ca reglementarile constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca, Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala nu se opun ca, spre exemplu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul-general al Romaniei, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Curtii de Conturi, presedintele Curtii Constitutionale sa ia parte la lucrarile comisiei de ancheta. Insa, aceleasi reglementari se opun participarii persoanelor care compun aceste autoritati in fata comisiilor de ancheta in legatura cu activitatea lor jurisdictionala, judiciara, de urmarire penala sau de audit, dupa caz.

38. Prin prisma celor de mai sus, este evident ca activitatea unei comisii de ancheta nu are nicio tangenta cu o ancheta judiciara. Gasirea solutiilor optime pentru buna functionare a institutiilor statului, descoperirea/ analiza/ evaluarea/ determinarea cauzelor unor evenimente importante in viata statului, prezentarea acestora publicului, transparenta informatiilor obtinute, dezbaterea acestora, remedierea deficientelor functionale/ sistemice constatate sunt tot atatea elemente care caracterizeaza si, in acelasi timp diferentiaza ancheta parlamentara de ancheta penala. Asadar, nu exista niciun motiv pentru care ancheta parlamentara trebuie sa inceteze atunci cand este demarata o ancheta judiciara. In caz contrar, de multe ori unele subiecte de interes general ar ramane intr-o sfera lipsita de vizibilitate pentru societate, pe motiv ca in curs s-ar afla o ancheta judiciara, ceea ce este inacceptabil intr-o societate democratica in care informatiile care privesc comunitatea, fiind de interes general, trebuie aduse la cunostinta publica, informarea corecta a cetatenilor fiind un deziderat al statului de drept. Mai mult, Curtea retine ca o procedura judiciara penala are in prima sa faza un caracter nepublic, iar, ulterior, in faza de camera preliminara si judecata se realizeaza publicitatea procedurii judiciare penale, fara, insa, ca aceasta sa ii asigure o vizibilitate publica atat de intensa precum o procedura parlamentara. Ele sunt proceduri cu natura juridica diferita, se pot exercita in paralel si nu se exclud una pe alta. Curtea mai retine si faptul ca exista teme de larg interes public, care niciodata nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv ca exista proceduri judiciare in curs [defrisarea padurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revolutia din 1989, poluarea apelor, colectarea deseurilor, traficul de fiinte vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.], ceea ce este inadmisibil."

Facebook nu este canal oficial

Augustin Lazar, la fel ca toti sefii de institutii, trebuie sa inteleaga ca, oricat de avansata este tehnologia, nu pot raspunde unei adrese oficiale pe facebook sau pe orice alta retea de socializare. Normele nu prevad aceasta modalitate de comunicare, cu atat mai mult cu cat Parlamentul Romaniei i-a transmis lui Lazar o ADRESA OFICIALA, nicidecum nu l-a anuntat prin sms sau printr-o postare ca a incurcat legile si ca argumentele aduse pentru a refuza comunicarea unei copii a dosarului "Sufrageria lui Oprea" sunt eronate.

Iata postarea de pe Facebook a Ministerului Public:

"Declaratie a domnului Augustin Lazar, procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitoare la comentariile aparute in spatiul public in legatura cu solicitarea Comisiei parlamentare de ancheta a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009

Ministerul Public este preocupat de respectarea principiului cooperarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si nu are intentia de a sfida alte institutii, in pofida speculatiilor sau interpretarilor emotionale lansate in spatiul public.

Solicitarea Comisiei parlamentare de ancheta a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009 este in analiza, urmand sa fie clarificata in perioada urmatoare. Cererea ridica o problema de drept, respectiv definirea limitelor legale si a cadrului cooperarii loiale, care trebuie sa se faca cu respectarea Constitutiei si a legilor in vigoare, avand in vedere specificul activitatii judiciare.

Ma mult, la paragraful nr. 38 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 430 din 21 iunie 2017 se prevede ca: “activitatea unei comisii de ancheta nu are nici o tangenta cu o ancheta judiciara”.

*Cititi aici integral Decizia CCR nr.430/2017