Ministrul Justitiei Catalin Predoiu leaga si mai mult mainile Inspectiei Judiciare in fata judecatorilor si procurorilor care isi dau in petic.

Dupa ce le-a permis magistratilor sa calce-n picioare deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei si pe cele ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarele de recursuri in interesul legii (prin eliminarea abaterii disciplinare care in actuala Lege 303/2004 se gaseste la art. 99 lit. ș), acum Predoiu le da voie judecatorilor si procurorilor sa se comporte, practic, ca la usa cortului: de la varsatul nervilor pe Facebook pana la injuraturi in public, betii, scandaluri si, in extremis, chiar si nudism in plina strada. Si totul fara ca magistratii in cauza sa fie deranjati in vreun fel de catre Inspectia Judiciara.

In cea mai recenta varianta a proiectului de stat al judecatorilor si procurorilor (varianta adoptata de catre Guvern pentru a fi trimisa in Parlament), ministrul Justitiei a eliminat nu doar abaterea disciplinara constand in nerespectarea deciziilor CCR si ale RIL-urilor, ci si pe cea constand in „manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu” (art. 99 lit. a din Legea 303/2004).

Astfel, noua forma a art. 272 din proiect arata asa:

„Art. 272 – (1) Constituie abateri disciplinare:

a) incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii;

b) atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii;

c) desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in timpul serviciului;

d) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;

e) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

f) nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;

g) nerespectarea din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;

h) nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea unor cereri repetate si nejustificate de abtinere;

i) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;

j) absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului;

k) imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;

l) nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente;

m) folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;

n) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

o) obstructionarea activitatii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

p) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor;

q) neredactarea sau nesemnarea hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, in termenele prevazute de lege;

r) utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului, lipsa totala a motivarii ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de judecator sau procuror;

s) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(2) Nerespectarea dispozitiilor Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor poate constitui abatere disciplinara, in conditiile prevazute la alin. (1)”.

Urmasii lui Vasilica vor putea dormi linistit

Dupa cum Lumea Justitiei v-a prezentat deja, alineatul 2 de mai sus (cel referitor la Codul deontologic) a fost introdus de catre Guvern dupa ce Executivul trimisese proiectul de lege la instante si parchete, pentru obtinerea unor puncte de vedere (click aici pentru a citi).

De asemenea, remarcam ca Guvernul a insistat sa elimine prevederea din actuala Lege 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care obliga sectiile disciplinare ale CSM si completurile de 5 ale Inaltei Curti (in recurs) sa aplice doar retrogradarea profesionala sau excluderea din magistratura pentru exercitarea functiei cu rea-credinta (lit. s teza I din proiect), desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in timpul serviciului (litera c) si incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii (lit. a). Pe cale de consecinta, judecatorii si procurorii gasiti vinovati pentru aceste abateri vor putea primi chiar si cea mai blanda dintre sanctiuni – respectiv avertismentul.

Astfel, magistrati precum judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto) – care a primit primele doua excluderi din magistratura pentru manifestari dezonorante (filmuletele de pe TikTok in care se scalda in piscina, tundea gardul viu si facea figuri de arte martiale, inclusiv cu nunchakul), respectiv activism politic – vor putea sta relaxati: pentru prima abatere disciplinara nu vor pati nimic, iar pentru a doua vor putea primi chiar si un biet avertisment.

Predoiu se justifica in bataie de joc

La expunerea de motive, ministrul Justitiei trateaza extrem de expeditiv eliminarea manifestarilor dezonorante din categoria abaterilor disciplinare, Catalin Predoiu spunand doar ca a operat aceasta schimbare „avand in vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general si imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului sa cunoasca conduita pe care trebuie sa o adopte, putand da nastere la dificultati de aplicare si practica neunitara in materie disciplinara”.

Magistratii vor putea fi turnati pentru activism politic chiar si de partenerii de viata

In alta ordine de idei, remarcam faptul ca toate variantele de statut al judecatorilor si procurorilor contin o definitie mai restrictiva a activismului politic fata de actuala prevedere din Legea nr. 303/2004. Astfel, daca actul normativ in vigoare defineste aceasta abatere disciplinara ca „desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”, proiectul lui Catalin Predoiu – si, implicit, al intregului guvern Nicolae Ciuca – a eliminat obligativitatea ca activitatile politice sa fie publice, initiativa legislativa definind abaterea de mai sus ca „desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in timpul serviciului”. Altfel spus: orice judecator sau procuror se poate trezi turnat la Inspectia Judiciara chiar de propria familie, daca indrazneste sa-si verse oful intre peretii casei sale.

In plus, proiectul lui Predoiu a reformulat activismul politic ca fiind abatere „in timpul serviciului”, nu doar „in exercitarea atributiilor de serviciu” (cum stipuleaza Legea nr. 303/2004). Cu alte cuvinte: in cazul in care initiativa de act normativ va intra in vigoare in actuala forma, magistratii vor putea fi parati la IJ chiar si de colegii de serviciu, daca – sa zicem – vor face comentarii politice in pauza de masa, de tigara sau de cafea.

Mai multe garantii pentru magistratii acuzati de grava neglijenta

Desi pastreaza definitiile din Legea 303/2004 ale relei-credinte si gravei neglijente ca abateri disciplinare, proiectul Ciuca-Predoiu (inca din prima varianta, din 2020) introduce o clarificare in ceea ce priveste exercitarea functiei cu grava neglijenta, pentru reducerea gradului de arbitrariu din astfel de dosare disciplinare.

Iata cum arata art. 273 din proiect (primele doua alineate sunt identice cu cele ale art. 99/1 din Legea 303/2004):

„(1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.

(2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) In scopul determinarii cazurilor in care se nesocotesc din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual se va lua in considerare gradul de claritate si precizie a normelor incalcate, noutatea si dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudenta si doctrina in materie, gravitatea nerespectarii, precum si alte circumstante profesionale obiective”.

* Cititi aici proiectul de statut al judecatorilor si procurorilor in forma adoptata de Guvern

* Cititi aici expunerea de motive