Curtea de Apel Targu Mures a oferit dovada ca majoritatea care controleaza CSM a incalcat legea atunci cand a refuzat sa declanseze alegeri pentru desemnarea unui membru definitiv in Consiliu, pe locul ramas vacant dupa pensionarea judecatoarei Mariana Ghena, reprezentanta Inaltei Curti in CSM, si ocupat in prezent de judecatorul Marian Buda (foto), in calitate de membru interimar. Curtea de Apel Targu Mures a obligat CSM sa organizeze alegeri pentru desemnarea unui membru definitiv in CSM, pe locul ramas vacant dupa pensionarea Marianei Ghena.

Decizia a fost luata vineri, 9 septembrie 2022, de judecatorul Robert Iulian Tunsu de la Curtea de Apel Targu Mures. Practic, acesta a admis in parte actiunea formulata de Opozitia din CSM, formata din judecatorii Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, si procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader. Concret, Tunsu a obligat CSM sa rerspecte prevederile art. 57 din Legea 317/2004 si sa dispuna organizarea de alegeri la Inalta Curte, pentru ca instanta suprema sa desemneze un reprezentant in CSM pe locul ramas vacant dupa pensionarea Marianei Ghena, loc ocupat in prezent de judecatorul Marian Buda in calitate de membru interimar al CSM.

Decizia Curtii de Apel Targu Mures poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Un recurs ce ar putea fi solutionat dupa ce actualul CSM isi va fi incheiat mandatul, astfel incat actiunea celor sapte membri CSM sa ramana fara obiet. Chiar si asa, indiferent daca recursul se va judeca in mandatul actualului CSM sau nu, decizia Curtii de Apel Targu Mures reprezinta o palma grea data majoritatii care controleaza Consiliulul, care a fost practic devoalata ca a incalcat legea.

Iata minuta Curtii de Apel Targu Mures (dosar 148/43/2022):

“Solutia pe scurt: RESPINGE exceptia inadmisibilitatii, exceptie invocata de paratul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neintemeiata. ADMITE IN PARTE cererea in contencios administrativ formulata de reclamantii ANDREEA ANAMARIA CHIS, GABRIELA BALTAG, EVELINA MIRELA OPRINA, MIHAI ANDREI BALAN, TATIANA TOADER, CRISTIAN MIHAI BAN si FLORIN DEAC (cu domiciliul), in contradictoriu cu paratul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, (cu sediul/domiciliul). OBLIGA paratul Consiliul Superior al Magistraturii sa procedeze la demararea procedurii de alegere a unui nou membru al acestei institutii, pentru locul ramas vacant, ca urmare a pensionarii doamnei judecator Mariana Ghena, potrivit procedurii prevazute de art. 57 din legea 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii. RESPINGE cererea de constatare a incetarii calitatii de membru interimar in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a domnului judecator Marian Buda.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Targu-Mures. Pronuntata potrivit art. 402 din codul de procedura civila, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 09.09.2022.

Document: Hotarare 66/2022 09.09.2022”.

Legea e clara: CSM trebuia sa faca alegeri

Lumea Justitiei a prezentat inca din primavara acestui an modul in care majoritatea care controleaza CSM refuza sa organizeze alegeri la ICCJ pentru ca judecatorii de la instanta suprema sa isi trimita un reprezentant cu mandat definitiv in Consiliu, care sa ocupe locul ramas vacant dupa ce in ianuarie 2022 judecatoarea Mariana Ghena a iesit la pensie, loc ocupat in prezent ca interimar de judecatorul Marian Buda, cel care s-a clasat urmatorul dupa Mariana Ghena la alegerile pentru CSM organizate in 2016. Grav este ca refuzul de a organiza alegeri la ICCJ (in urma carora poate fi ales chiar Marian Buda) se face cu incalcarea art. 57 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede in mod imperativ ca in cazul vacantarii unui loc in CSM, acesta este ocupat ca interimar de urmatorul magistrat clasat la alegerile pentru Consiliu, urmand sa se organizeze alegeri pentru desemnarea unui reprezentat cu mandat definitiv din partea instantei al carei reprezentant in CSM a vacantat locul.

Art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

„(1) In cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege.

(2) Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, dupa caz, art. 19. (3) in cazul prevazut la alin. (1), persoana aleasa pentru ocuparea locului vacant isi exercita calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani”.

Nerespectarea unei norme imperative, nulitatea hotararii Plenului CSM, deturnarea ratiunii legii: Buda si-a pierdut calitatea de membru CSM

Asadar, lucrurile sunt cat se poate de clare: legea obliga la organizarea alegerilor, iar din punctul nostru de vedere in mod normal nicio instanta din aceasta tara nu poate da o alta solutie, neexistand vreo explicatie pertinenta a refuzului CSM de a organiza alegeri. De altfel, in actiunea depusa la Curtea de Apel Targu Mures in dosarul 148/43/2022 pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, cei sapte membri ai Consiliului acuza majoritatea care controleaza CSM si care a refuzat declansarea alegerilor de nerespectarea unei norme imperative, aratand ca insusi interimatul asigurat in prezent de Marian Buda este strict legat de alegerea noului membru.

De asemenea, cei sapte membri ai Consiliului acuza nulitatea Hotararii Plenului CSM prin care a fost refuzata organizarea de alegeri la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru desemnarea unui reprezentant in CSM cu mandat definitiv, pe motiv ca aceasta nu a fost motivata. Or, arata cei sapte, motivarea respectivei Hotarari a Plenului CSM constituie o veritabila conditie de validitate a acesteia, chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie stabilind ca obligativitatea motivarii unui act administrativ nu poate fi apreciata doar ca o conditie de forma, ci ca o conditie de legalitate ce vizeaza fondul actului administrativ. Mai mult, lipsa motivarii hotararii CSM prin care a fost refuzata declansarea alegerilor provoaca in acelasi timp si incalcarea principiului transparentei administratiei publice.

Nu in ultimul rand, cei sapte membri ai Consiliului solicita Curtii de Apel Targu Mures sa constate incetarea calitatii de membru interimar al CSM al lui Marian Buda. Concret, acestia explica faptul prin refuzul de a se organiza alegeri la ICCJ a fost practic anulat termenul limita al mandatului interimar al lui Marian Buda, termen, care era pana la alegerea unui nou membru. Practic, in mod nelegal, prin refuzul de a fi declansate alegeri, Marian Buda a fost transformat dintr-un membru CSM interimar intr-un membru CSM cu mandat plin.

Pe de alta parte, completam noi, trebuie amintit ca Hotararea Plenului CSM de a nu fi organizate alegeri la ICCJ a fost luata inclusiv cu votul lui Marian Buda, cel caruia ii profita mentinerea interimatului si mai mult chiar transformarea mandatului de intermar intr-unul definitiv. Iar pentru neorganizarea de la alegeri la ICCJ au votat inclusiv ceilalti doi reprezentanti ai instantei supreme in CSM, Simona Marcu si Corina Corbu.

Iata un fragment din actiunea membrilor CSM Andrea Chis, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Balan, Cristian Mihai Ban, Florin Deac si Tatiana Toader, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

„(i) Nerespectarea unei norme imperative

Dispozitia legala anterior mentionata are caracter imperativ, ceea ce inseamna obligativitatea adaptarii conduitei Consiliului Superior al Magistraturii la prescriptiile prevazute de lege, fara a se putea invoca de catre autoritate niciun fel de motiv de oportunitate.

Or, din succesiunea evenimentelor derulate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii se constata ca autoritatea a refuzat in mod explicit sa dea curs unei dispozitii legale imperative, statuand in sedinta Plenului din data de 11.02.2022 ca nu intelege sa organizeze alegerile pentru locul vacant de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in ciuda demersurilor verbale si scrise efectuate de subsemnatii prin care am atras atentia asupra necesitatii respectarii prevederilor legale evocate si organizarii de alegeri.

Prin respingerea cererii de organizare a alegerilor in sedinta din data de 11.02.2022 si prin refuzul de a discuta noua cerere avand acelasi obiect, in sedinta din data de 28.02.2022, cu motivarea verbala, in sedinta, ca acest subiect a fost deja transat de Plenul CSM, este evident refuzul expres al Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica dispozitia legala imperativa din art. 57 din Legea nr. 317/2004 in sensul de a se organiza alegeri pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecator devenit vacant aferent Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Nu doar ca textul de lege este imperativ in ceea ce priveste organizarea noilor alegeri pentru locul ramas vacant, dar chiar interimatul asigurat de judecatorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate in anul 2016 este strict legat de alegerea noului membru, ceea ce impune derularea celor doua proceduri - organizarea noilor alegeri si validarea membrului interimar.

(ii) Nemotivarea actului administrativ

Hotararea Plenului (fara numar) contestata nu cuprinde niciun fel de motivare, Consiliul Superior al Magistraturii intelegand sa nu motiveze solutia adoptata in sedinta Plenului din data de 11.02.2022.

Obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului, sens in care art. 31 alin. (2) din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

Motivarea unei decizii administrative trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele deciziei si proportionalitatea masurii cu imprejurarile in care a fost dispusa si cu interesul public pe care autoritatea este chemata sa il ocroteasca, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate.

Motivarea actului administrativ constituie o veritabila conditie de validitate a acestuia, o garantie impotriva conduitei arbitrare a autoritatilor publice, menita sa asigure posibilitatea verificarii limitelor exercitarii puterii lor discretionare. Instanta suprema a retinut ca obligativitatea motivarii nu poate fi apreciata doar ca o conditie de forma, ci ca o conditie de legalitate ce vizeaza fondul actului administrativ (ICCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 274 din 26 ianuarie 2006, Buletinul Casatiei nr. 2/2006, p. 22).

In plus, lipsa motivarii actului administrativ presupune si incalcarea principiului transparentei administratiei publice, care cunoaste o consacrare implicita la nivelul art. 31 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei prin dreptul la informatie. Procedand la motivarea actului administrativ, autoritatea ofera garantii de respectare a legii, caci putand fi verificate justificarile oferite ratiunilor de fapt si de drept care au stat la baza emiterii sau adoptarii unui act administrativ, sunt create premisele impiedicarii deciziilor arbitrare sau abuzive.

In jurisprudenta comunitara, astfel cum a fost ilustrata in practica instantei supreme, s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat sau emis si de circumstantele fiecarui caz, o motivare insuficienta sau gresita fiind considerata echivalenta cu lipsa motivarii (ICCJ, s. cont. adm. fisc., dec. nr. 482 din 26 ianuarie 2007, nepublicata).

Or, lipsa totala a motivarii actului administrativ atacat, Consiliul Superior al Magistraturii intelegand sa posteze pe site-ul institutiei numai solutia adoptata, pe scurt, fara sa indice un numar de hotarare si fara sa ofere cea mai sumara argumentatie in vederea cunoasterii motivelor care au stat la baza respingerii cererii de aplicare a unei dispozitii legale imperative, conduce la nulitatea acestuia.

(iii) Deturnarea ratiunii legii

Prin adoptarea Hotararii atacate si refuzul de organizare a alegerilor pentru restul de mandat ramas pana la expirarea termenului de 6 ani pentru ocuparea locului de judecator devenit vacant aferent Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se deturneaza scopul legii, in sensul ca determina implicit transformarea perioadei de interimat, care se caracterizeaza prin provizorat, limitare in timp, vremelnicie, intr-o stare de definitivat.

Or, legiuitorul nu a avut nicio clipa in vedere o asemenea ipoteza, ci a urmarit, ca in situatia existentei unei potentiale persoane care sa preia interimatul, sa asigure temporar functionalitatea institutiei ca si cum ar lucra in conditii de normalitate si sa asigure tranzitia catre definitivarea ocuparii locului devenit vacant pentru restul de mandat.

Calitatea de membru interimar este conferita unui judecator numai cu conditia organizarii de noi alegeri pentru postul vacant si pana la alegerea unui nou membru.

Refuzul de a organiza noi alegeri inseamna conferirea caracterului de membru definitiv judecatorului care a fost numit membru in conditiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ceea este reprezinta o incalcarea flagranta a legii".