Veti citi in continuare un caz cat se poate de clar de incalcare a legii la cel mai inalt nivel. Una facuta in numele adjunctului DNA Marius Iacob (foto), in care o decizie definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este sfidata cu nonsalanta si in care este posibil sa fie implicat pana si presedintele Romaniei Klaus Iohannis.

O decizie luata in urma cu cateva zile de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a trecut neobservata. In 25 iunie 2019, procurorii din CSM au admis o cerere a lui Marius Iacob de amanare a plecarii acestuia de la DNA la PICCJ pana la data de 23 iulie 2019, cand ii expira mandatul de adjunct al parchetului anticoruptie. De fapt, 23 iulie 2019 era data la care se implineau cei trei ani de mandat ca adjunct al DNA, caci in realitate Marius Iacob nu ar mai fi trebuit sa se afle pe aceasta functie din martie 2019. Iar mentinerea sa la conducerea DNA de catre procurorii din CSM este una total contra legii.

Iata minuta hotararii CSM:

“Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea solicitarii domnului Iacob Marius Constantin, procuror sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie, de amanare a transferului la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispus prin Hotararea Sectiei pentru procurori nr.263/18.04.2019, pana la data expirarii mandatului de conducere, respectiv 23.07.2019”.

Legea si Inalta Curte nu au valoare

Asadar, procurorul Marius Iacob a ramas adjunct al DNA cu incalcarea grava a legii. Spunem acest lucru avand in vedere ca o asemenea pozitie nu poate fi ocupata de un magistrat sanctionat disciplinar. Or, fix asta este situatia lui Marius Iacob, care in 18 martie 2019 a fost sanctionat cu avertisment printr-o decizie definitiva a Inaltei Curti pentru comiterea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. m) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor - “Nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente”.

In mod normal, de la acea data, Marius Iacob ar fi trebuit zburat de la conducerea DNA. Si asta intrucat legea prevede clar acest lucru.

Astfel, art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stabileste ca:

“Art. 51

(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

(...)

c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

De asemenea, art. 54 alin. 4) din aceeasi Lege nr. 303/2004 prevede ca:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie ori Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator”.

Lucrurile sunt astfel cat se poate de simple. Marius Iacob trebuia revocat din functie dupa sanctionarea sa disciplinara. Nu s-a intamplat insa asta nici pana acum, si exista sanse sa nu se intample nici pana in 23 iulie 2019, Iacob urmand sa isi duca pana la capat mandatul de adjunct al DNA chiar si cu incalcarea legii.

Procurorii CSM dau vina pe Iohannis

Totusi ceva s-a petrecut din 18 martie 2019, data la care Iacob a fost sanctionat disciplinar, si pana acum. A doua zi dupa decizia ICCJ, in 19 martie 2019, Marius Iacob a anuntat ca si-a depus demisa intrucat, vezi Doamne, este un gest de onoare si nu doreste sa afecteze DNA: “Da, este adevarat, am demisionat! Demisia mea este un gest de onoare. Nu vreau sa expun institutia”. Chiar si asa, in pofida demisiei, Marius Iacob continua sa se afle si azi la varful DNA, deci cu ignorarea onoarei sale si cu expunerea parchetului, daca tinem cont de declaratiile sale.

Cine este insa totusi vinovat de aceasta situatie, de mentinerea lui Iacob ca adjunct al DNA cu incalcarea legii:

-procurorii din CSM?

-ministresa Justitiei Ana Birchall?

-presedintele Klaus Iohannis?

-toti la un loc?

Oficial, Sectia pentru procurori a CSM a invocat faptul ca demisia lui Marius Iacob a fost trimisa catre presedintele Romaniei Klaus Iohannis, dar ca acesta nu a semnat decretul de eliberare din functie. Astfel, in Hotararea nr. 238 din 19 aprilie 2019, prin care lui Iacob i-a fost aprobata cererea de continuare a activitatii la DNA dupa incetarea mandatului de adjunct al parchetului anticoruptie, procurorii din CSM notau urmatoarele:

“Domnul procuror a mentionat ca solicitarea sa de eliberare din functia de conducere prin demisie a fost inaintata ministrului justitiei prin adresa nr. 845/C/2019 din 19.03.2019 a Directiei Nationale Anticoruptie. Conform principiului simetriei actelor juridice, eliberarea din functiile de conducere prevazute de art. 54 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare se dispune, de asemenea, de catre Presedintele Romaniei. Pana la acest moment, Presedintele Romaniei nu a emis decretul de eliberare din functia de procuror sef adjunct al Directiei nationale Anticoruptie a domnului procuror Iacob marius Constantin, ca urmare a demisiei”.

Deci, demisia lui Marius Iacob ar fi fost trimisa la Ministerul Justitiei inca din 19 martie 2019. Ce s-a intamplat insa cu ea? A ajuns la presedintele Klaus Iohannis ori a fost tinuta la sertar de ministrul Justitiei. De precizat este ca la acel moment ministrul Justitiei era Tudorel Toader. Cum insa acesta nu mai conduce institutia in prezent, un raspuns ar trebui sa il dea si Ana Birchall.

Birchall poate cere revocarea

Daca demisia nu a fost trimisa de Tudorel Toader, si luand in considerare posibilitatea ca Birchall sa nu stie nimic despre aceasta problema, atunci o poate trimite chiar ea, astfel incat Iohannis sa ia act de demisia lui Marius Iacob si sa semneze decretul de eliberare din functie. Daca insa Birchall stia de demisia lui Marius Iacob si nu a inaintat-o presedintelui Iohannis, atunci lucrurile sunt grave chiar pentru ministresa Justitiei. La fel, daca Iohannis a primit demisia lui Marius Iacob si nu a semnat decretul de eliberare din functie, atunci putem spune ca este complice la mentinerea adjunctului DNA in functie cu incalcarea legii.

Tot Ana Birchall este insa cea care poate misca lucrurile pentru restaurarea legii in acest caz printr-o alta modalitate. Mai exact, in baza legii care nu da dreptul unui procuror sa fie adjunct al DNA daca a fost sanctionat disciplinar, ministresa Ana Birchall poate solicita presedintelui Romaniei chiar revocarea din functie a lui Marius Iacob. Art. 54 alin. 4 din Legea 303/2004 stabileste limpede ca ministrul Justitiei poate solicita presedintelui Romaniei revocarea din functie a sefilor de mari parchete, cu avizul CSM, iar presedintele este obligat sa semneze decretul de revocare. Adica fix cazul Kovesi. Iar revocarea priveste inclusiv primirea de catre procurorul vizat a unei sanctiuni disciplinare.

Art. 54 alin. 4) din Legea nr. 303/2004:

“Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie ori Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2), care se aplica in mod corespunzator“.

Art. 51 alin. 2) din Legea nr. 303/2004:

“Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

(...)

c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

Daca Ana Birchall va lua insa vreo masura pentru respectarea legii, nu stim. O inactiune a ei in aceasta problema nu va fi insa altceva decat un nou indiciu de pozitionare in tabara procurorilor, in special a celor din CSM.

In final, iata minuta ICCJ din 18 martie 2019, din dosarul nr. 2977/1/2018, privind sanctionarea disciplinara a adjunctului DNA Marius Iacob:

“Minuta deciziei civile nr. 69. Cu majoritate: Admite recursul declarat de Inspectia Judiciara impotriva Hotararii nr.9P din 11 septembrie 2018, pronuntata de Sectia pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii in dosarul nr.8/P/2018. Caseaza in parte hotararea atacata si, in rejudecare, admite in parte actiunea disciplinara exercitata de Inspectia Judiciara. In temeiul art.100 lit.a) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aplica paratului Iacob Marius Constantin – procuror-sef adjunct al Directiei Nationale Anticoruptie sanctiunea constand in 'avertisment' pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.m) teza a doua din aceeasi lege. In temeiul art.100 lit.a) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aplica paratei Ricu Carmen Simona - procuror sef serviciu in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sanctiunea disciplinara constand in 'avertisment' pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit.m) teza a doua din aceeasi lege. Mentine celelalte dispozitii ale hotararii atacate. Definitiva.

Cu opinia separata a domnului judecator George Bogdan Florescu in sensul respingerii, ca nefondat, a recursului declarat de Inspectia Judiciara impotriva Hotararii nr.9P din 11 septembrie 2018, pronuntata de Sectia pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii in dosarul nr.8/P/2018. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18 martie 2019".

* Cititi aici hotararea Sectiei pentru procurori a CSM in care se precizeaza ca Marius Iacob si-ar fi inaintat demisia la Ministerul Justitiei si ca presedintele Klaus Iohannis nu a semnat decretul de eliberare din functie