Cum era de asteptat, procurorii din DNA au ajuns la concluzia, in urma Adunarii Generale convocate de Laura Kovesi, ca modificarile propuse de ministrul Justitiei, cele care ii vizeaza, nu sunt oportune. DNA a emis, marti 29 august 2017, un comunicat de presa in care enumera modificarile cu care procurorii anticoruptie nu sunt de acord. Comunicat ce a fost apoi rostogolit de presa de casa a parchetului si care va fi folosit in viitoarele actiuni prin care se va incerca blocarea oricaror tentative de a lua masuri pentru ca pe viitor abuzurile DNA sa nu mai fie posibile. Parchetul lui Kovesi mentioneaza mai multe modificari propuse de Tudorel Toader care nu ar fi oportune in viziunea acestei institutii, dar una dintre ele ii sperie pe procurorii anticoruptie si pe sefa DNA. Cea privind infiintarea unei directii speciale de anchetare a magistratilor care comit infractiuni.

In comunicatul de presa, DNA mentioneaza ca nu a fost prezentata nicio justificare pentru infiintarea unei Directii specializate, in cadrul PICCJ, care sa ancheteze infractiunile savarsite de judecatori si procurori. Motivul perntru care DNA se opune cu inversunare acestei directii speciale este insa altul. Laura Kovesi, alaturi de procurorii din DNA, nu vor ca abuzurile comise de procurorii anticoruptie sa fie anchetate de cineva din exterior. Nu vor sa existe posibilitatea ca procurorii DNA sa raspunda pentru abuzurile pe care le comit. Si de aceea doresc pastrarea actualei reglementari. O reglementare care le ofera siguranta ca procurorii abuzivi nu vor fi niciodata trasi la raspundere.

Unde s-a mai pomenit asa ceva? Procurorii DNA se ancheteaza singuri

Spunem ca in momentul de fata nu exista sanse ca vreun procuror sa raspunda pentru abuzurile pe care le comite in dosare intrucat plangerile depuse impotriva acestora sunt rezolvate de DNA. Deci, plangerile formulate impotriva procurorilor DNA sunt solutionate de colegi de-ai acestora din DNA. Si nu e doar atat.

Plangerile impotriva procurorilor DNA sunt solutionate de un serviciu infiintat in 2014 de Laura Kovesi. Ne referim la Serviciul de combatere a coruptiei in Justitie. Cine conduce acest serviciu? Procuroarea Florentina Mirica, cu grad de parchet de judecatorie, protejata Laurei Kovesi, cu care sefa DNA vine la CSM ca sa o tina de manuta in ancheta disciplinara declansata impotriva ei. Si care a fost numita recent in Colegiul de conducere al DNA.

Asadar, plangerile impotriva procurorilor DNA sunt solutionate de serviciul condus de protejata Laurei Kovesi, Florentina Mirica (foto dreapta). Iar sefa DNA si procurorii din subordine nu vor ca asta sa se schimbe, ci vor sa fie anchetati in continuare doar de Serviciul lui Mirica. Ne intrebam insa daca nu cumva avem de-a face cu un conflict de interese. Cu o stare de incompatibilate. Caci inclusiv impotriva lui Kovesi au fost formulate plangeri penale, care vor fi solutionate de Serviciul condus de protejata sefei DNA, Florentina Mirica.

Nici plangerile depuse la PICCJ impotriva procurorilor DNA nu au nicio sansa. Iar asta intrucat parchetul condus astazi de Lazarica trimite toate plangerile la DNA, printr-o interpretare speculativa a legii, pe motiv ca plangerile pentru abuz in servicu in legatura cu fapte de coruptie nu pot fi anchetate decat de DNA. Asa s-a intamplat, spre exemplu cu plangerea depusa de fosta vicepresedinta ANRP Ingrid Mocanu impotriva Laurei Kovesi (click aici pentru a citi). Evident, odata ajunse la DNA, toate plangerile sunt musamalizate. Exista si cazuri care pot demonstra acest lucru. Sa ne amintim doar de vestitul procuror Mircea Negulescu, de care nimeni nu s-a atins.

Prezentam comunicatul DNA privind modificarile la Legile Justitiei:

“La Adunarea generala a procurorilor din cadrul DNA ce a avut loc in data de 28 august 2017, s-au pus in discutie propunerile de modificare a legilor justitiei anuntate de Ministrul Justitiei Tudorel Toader la data de 23 august 2017, in forma afisata pe portalul Ministerului Justitiei (http://www.just.ro/principalele-modificari-propuse-la-legile-justitiei-legea-nr-3032004-legea-nr-3042004-si-legea-nr-3172004/).

Adunarea generala a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie fusese initial programata pentru data de 31 august 2017, insa a fost devansata dupa ce procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat convocarea adunarilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justitiei. Votul exprimat de procurorii participanti la Adunarea generala referitor la propunerile discutate a scos in evidenta ca modificarile la legile justitiei in forma actuala reprezinta o forma de presiune asupra activitatii profesionale a procurorilor din Directia Nationala Anticoruptie.

Concret, procurorii participanti au respins in unanimitate urmatoarele propuneri ale ministrului Justitiei:

-trecerea Inspectiei Judiciare in subordinea Ministerului Justitiei, de natura sa aduca atingere independentei magistratilor;

-modificarea nejustificata a regimului actual referitor la raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor in caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat ca legislatia actuala cuprinde suficiente prevederi privind raspunderea magistratilor in caz de rea – credinta, iar propunerea ministerului este neclara cu privire la conditiile raspunderii; in plus nu exista nota de fundamentare sau analiza din care sa rezulte ca actuala legislatie privind raspunderea magistratilor trebuie modificata);

-infiintarea unei Directii specializate, in cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmaririi penale in cazul infractiunilor savarsite de catre magistrati, cu privire la care nu a fost prezentata nicio justificare;

-introducerea unor conditii privind varsta minima de 30 de ani si cel putin 5 ani de activitate efectiva pentru candidatii la Institutul National al Magistraturii, care nu corespunde realitatilor sociale si va ingreuna recrutarea unui numar suficient de viitori magistrati bine pregatiti si integri;

-introducerea conditiei de 15 ani vechime efectiva in functia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, considerata ca excesiva in raport de structura actuala a corpului de magistrati si de experienta necesara pentru exercitarea acestei functii (trebuie remarcat ca vechimea propusa pentru functia de procuror general este de doar 10 ani);

-judecatorii si procurorii pot participa la concurs, in vederea dobandirii gradului profesional superior, insa, in toate cazurile, drepturile salariale vor fi platite in functie de postul pe care isi desfasoara activitatea efectiva, care lipseste de continut conceptul promovarii pe loc;

De asemenea, au fost respinse cu o larga majoritate urmatoarele propuneri:

-procedura de numire in functiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedura similara celei pentru numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

-majorarea vechimii la 8 ani in functia de procuror, pentru a putea fi numiti in cadrul D.I.I.C.O.T. si D.N.A., care nu se bazeaza pe o analiza a experientei in domeniul resurselor umane dobandita pe parcursul functionarii celor doua structuri specializate si nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectiva in functia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe langa tribunal si de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe langa curtea de apel, cifre stabilite in mod arbitrar si care nu corespund atributiilor concrete pe care le presupun aceste functii;

-infirmarea solutiilor adoptate de procuror si pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independenta functionala a procurorilor;

-trecerea de pe functia de procuror pe cea de judecator si invers numai la nivel de judecatorie sau parchet de pe langa judecatorie, care nu ia in considerare gradul profesional obtinut pe baza unor examene de catre magistrati;

-separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor, in lipsa unor precizari concrete cu privire la continutul acestei masuri, care poate nesocoti statutul constitutional al magistraturii;

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanti propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplica si la mandatele in curs, precum si eliminarea posibilitatii reincadrarii pensionarilor in functia de judecator sau procuror la instantele si parchetele unde au functionat pana la data pensionarii.

Fata de restul propunerilor continute in prezentarea PowerPoint afisata pe site-ul Ministerului Justitiei, procurorii nu si-au exprimat votul pe considerentul ca, fie acestea nu vizeaza in mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu si nu pot fi supuse unei analize riguroase”.