Veste excelenta pentru sistemul judiciar. La Ministerul Justitiei a fost depusa prima candidatura pentru ocuparea postului de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in cadrul celei de-a doua proceduri declansate de ministrul Tudorel Toader, dupa ce la concursul trecut niciunul dintre cei trei candidati nu a indeplinit criteriile necesare pentru a ocupa acest post. Procuroarea Paula Tanase de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati (foto), si-a depus proiectul de management pentru sefia DNA, lucru confirmat chiar de aceasta pentru publicatia noastra.

Intr-o declaratie acordata in exclusivitate pentru Lumea Justitiei, procuroarea Paula Tanase a tinut sa precizeze ca a luat decizia de a candida pentru conducerea DNA, intrucat considera ca este necesara o schimbare in interiorul Directiei, schimbare pe care, afirma aceasta, "eu sunt cea care o pot aduce".

Ne bucura candidatura procuroarei Paula Tanase pentru sefia DNA si speram ca odata ajunsa acolo sa reuseasca sa reformeze institutia condusa timp de circa 5 ani de Laura Codruta Kovesi, in timpul careia Romania a fost tara defilarilor de catuse si a dosarelor facute doar pe denunturi.

Cu siguranta, misiunea pe care Paula Tanase si-o asuma, daca va fi selectata de Ministerul Justitiei pentru aceasta functie, va fi extrem de dificila, fiind necesara nu doar schimbarea procurorilor DNA (autori ai atator rechizitorii anulate de instante si responsabili pentru mii de vieti nenorocite), ci si modul de lucru din cadrul institutiei, astfel incat sa fie stopata practica plimbarii oamenilor in catuse prin fata sediului Directiei sau scurgerea de informatii menite sa compromita imaginea unor persoane publice.

Iata declaratia acordata de procuroarea Paula Tanase pentru Lumea Justitiei:

"Confirm ca mi-am depus candidatura pentru functia de procuror-sef al DNA. Am facut acest lucru pentru ca este nevoie de o schimbare si sunt cea care o pot aduce. Voi discuta in detaliu despre toate aceste schimbari dupa ce proiectul de management pe care il am va fi facut public. Am candidat pentru ca este nevoie de o schimbare si consider ca eu sunt cea care o pot aduce."

Paula Tanase, la a doua candidatura pentru sefia DNA

Asa cum ne amintim, procuroarea Paula Tanase a mai candidat in trecut pentru sefia DNA, in cadrul procedurii declansate de fostul ministru al Justitiei Mona Pivniceru, actual judecator CCR.

Mai exact, in octombrie 2012, Paula Tanase, alaturi de alti sase procurori (respectiv Claudiu Dumitrescu, Vasile Ionita, Ioan Irimie, Laura Codruta Kovesi, Viorica Stoica si Constantin Sima) si-a depus candidatura pentru sefia DNA. Nu a avut insa nicio sansa, postul fiind ocupat de Laura Codruta Kovesi, procuroarea despre care ulterior au circulat informatii potrivit carora pentru numirea sa la sefia DNA s-au purtat discutii atat in SRI, cat si in randul unor politiceni precum Victor Ponta si Elena Udrea.

Precizam ca procuroarea Paula Tanase a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi in 1996 , cu media 9,46. A fost pe primul loc la promovare, prin concurs, pe postul de procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati. De-a lungul anilor, pe biroul de procuror al Paulei Tanase s-au aflat peste 1.000 de dosare de urmarire penala sau de supraveghere a cercetarilor, aceasta neavand in toata aceasta perioada nicio plangere de tergiversare a vreunei anchete, neavand nicio solutie de restituire sau achitare la activ.

Inca din 2012, procuroarea Paula Tanase a semnalat probleme din DNA precum informatiile aparute in presa din timpul urmaririi penale, mediatizarea excesiva a unor cauza, ori numarul mare de achitari definitive in dosarele procurorilor anticoruptie, propunand inca de atunci o serie de masuri pentru stoparea acestor fenomente: “Mediatizarea excesiva a unor activitati specifice fazei de urmarire penala, numarul achitarilor definitive dispuse de catre instantele judecatoresti, operativitatea scazuta a DNA si numarul dosarelor de coruptie nesolutionate, precum si institutia delegarii folosita in exces sunt doar cateva dintre vulnerabilitatile identificate. Le voi corija intr-un timp determinat - si mi-am propus aici un termen concret de un an - printr-un management eficient, flexibil, de tip participativ. Mai mult, voi determina un flux invers de informatii dinspre presa spre institutie, si am in vedere si acele informatii pe care presa, avand mijloace de investigare limitate, le poate promova ca informatii brute. (…) Imi propun cercetarea cu precadere, ca prioritate „zero’’ a faptelor de coruptie comise de catre magistrati, politisti etc. E de bun simt si moralmente necesar ca inainte de a vorbi despre coruptia unor alte categorii profesionale, medici, profesori, politicieni, functionari, sa identificam cazurile de coruptie din sistemul judiciar si sa le eliminam.

E drept ca DNA a abordat fenomenul coruptiei din alt unghi si a inregistrat rezultate, insa nu neaparat in mod eficient si oricum selectiv. Am in vedere intre altele, speta obtinerii ilegale de locuinte din fondul de stat de catre magistrati, unde rezultatele verificarilor DNA au fost relevante, dar dosarul nu a fost finalizat. Modificari legislative vizand preventia si descurajarea coruptiei, dublate de optimizarea activitatii tuturor institutiilor angrenate in combaterea coruptiei ar putea limita acest fenomen. Este esentialmente necesara respectarea independentei procurorului. Nu trebuie sa existe nicio ingerinta, nicio imixtiune interna sau externa in activitatea procurorului si in acest sens voi solicita ministrului justitiei promovarea unei modificari legislative care sa vizeze dreptul exclusiv al procurorului de caz de a-si semna corespondenta in raport cu orice autoritati in efectuarea anchetei.”