Motivare devastatoare pentru DNA in dosarul fabricat presedintelui PNL Ludovic Orban (foto dreapta), prin care acesta a fost scos din cursa pentru alegerile la Primaria Capitalei din 2016. Judecatorii Iulian Dragomir, Simona Daniela Encean, Ioana Bogdan, Leontina Serban si Silvia Cerbu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie - care au mentinut sentinta de achitare dispusa la fond de completul de 3 judecatori ICCJ in temeiul art. 16 lit. b teza I din Codul de procedura penala, potrivit caruia “fapta nu este prevazuta de legea penala” - dezvaluie ca liderul liberal a fost executat de DNA printr-un dosar in care nu exista nicio proba impotriva sa.

Mare aplaudac al Laurei Kovesi, mergand pana acolo incat sa se duca la intrunirile GDS doar sa se bage in seama cu fosta sefa DNA, dupa ce cu ani in urma era un critic al acesteia, Ludovic Orban a fost trimis in judecata de procuroarea DNA Claudia Rosu, plecata intre timp din parchetul anticoruptie, pe motiv ca i-ar fi cerut lui Tiberiu Urdareanu 50.000 de euro cash, pentru campania electorala de la alegerile locale pentru Primaria Capitalei, din 2016. DNA a sustinut in rechizitoriu faptul ca Urdareanu ar fi acceptat sa dea banii „in considerarea functiei de conducere pe care Orban Ludovic o detine in cadrul partidului politic si a potentialului de interventie al acestuia in domenii de interes pentru afacerile controlate de omul de afaceri”.

Intregul dosar s-a dovedit a fi insa o crunta facatura, dovada si cele doua hotarari de achitare primite de Orban. In ceea ce priveste decizia definitiva de achitare, prezentata in exclusivitate de publicatia Lumea Juridica (www.juri.ro), judecatorii din Completul de 5 dezvaluie ca singura proba folosita de DNA impotriva lui Orban a fost constituita de declaratiile omului de afaceri Tiberiu Urdareanu, acestea nefiind coroborate cu alte probe relevante. De asemenea, judecatorii Iulian Dragomir, Simona Daniela Encean, Ioana Bogdan, Leontina Serban si Silvia Cerbu explica faptul ca este evident ca Ludovic Orban nu a pretins vreo finantare de la Tiberiu Urdareanu, acesta din urma fiind cel interesat sa pastreze o relatie cu o persoana care putea ajunge intr-o pozitie din care ulterior l-ar putea ajuta.

Iata pasaje din decizia ICCJ, pe care o atasam integral la finalul materialului:

“Asadar, probatoriul evidentiaza ca inculpatul era un mijlocitor in actiunea martorului denuntator, pentru obtinerea rezultatelor dorite de acesta, punctul de interes nefiind reprezentat de functia detinuta de acesta in partid ci, de functia de demnitate publica pentru care inculpatul isi depusese candidatura, in speta cea de primar al Municipiului Bucuresti. Intrebat, cu ocazia audierii, care a fost motivul care l-a determinat sa accepte si sa-si ofere sprijinul pentru finantarea campaniei, martorul T. a facut urmatoarea precizare: 'Era greu sa refuz o asemenea solicitare venita de la o persoana pentru care exista posibilitatea sa obtina o pozitie, iar prin aceasta functie putea sa-mi garanteze bunul mers al contractelor si proiectelor aflate in desfasurare. Este evident ca ma gandeam la faptul ca domnul O. ar fi putut sa castige alegerile si sa ocupe functia de primar general'.

Contrar sustinerilor parchetului, elementele probatorii anterior detaliate, releva interesul evident si exclusiv pe care martorul T. il avea in 'a nu strica o relatie cu cineva care putea ajunge intr-o pozitie care sa-mi fie de ajutor intr-un fel', fiind evident ca inculpatul O. nu a pretins vreo finantare si ca nu a uzat de functia sa politica in acest scop. Asadar, din probele administrate in cauza rezulta ca oferirea de catre martorul T. a sprijinului financiar inculpatului O. pentru campania electorala nu s-a facut in considerarea functiei de conducere din cadrul partidului, ci a functiei la care inculpatul dorea sa acceada, si reprezenta, in fapt, o 'investitie politica' pentru denuntator. (…)
De altfel, functia inculpatului de prim-vicepresedinte al partidului politic, precum si procentajul bun obtinut in sondajele de desemnare, desi erau de notorietate, nu erau de natura a contura influenta acestuia in cadrul partidului.

In acest context, se retine ca simpla existenta a unei functii si totodata a unei influente, data de prerogativele acesteia, cat si obtinerea unor eventuale foloase necuvenite, nu sunt suficiente pentru a fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, intrucat existenta unei influente sau autoritati generale, inerente oricarei functii de conducere, nu poate fi echivalata cu folosirea, cu directionarea influentei sau autoritatii in vederea obtinerii unui scop.

Similar primei instante, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca notorietatea unei persoane, in plan politic, nu este data, exclusiv, de functia pe care o detine in cadrul unei formatiuni politice, prestigiul politic fiind cel care ii confera notorietate prin modul in care personalitatea sa se face remarcata in plan politic, respectiv calitatile, competentele si cunostintele acesteia. Functia de conducere detinuta intr-un partid nu genereaza, in mod obligatoriu, un grad mai ridicat de notorietate in comparatie cu un simplu membru al formatiunii politice. (...)

Instanta de control judiciar mai retine si inconsecventa afirmatiilor martorului T. cu privire la imprejurarile solicitarii finantarii campaniei electorale, nuantarile si revenirea acestuia asupra propriilor declaratii. Astfel, desi martorul a sustinut ca nu a avut niciun moment intentia reala de a-i acorda sprijin inculpatului O.: 'Eu sustin ca nu am avut nici un moment intentia reala sa-l ajut in sensul sa-i acord sprijinul financiar pe care mi l-a cerut. Nu am facut nicio promisiune ferma, nu am intreprins nimic concret pentru ca altfel m-as fi dus la banca sa scot bani ca sa-i dau. Am incercat doar sa conduc intr-un anume fel o discutie', si 'nu a existat o constrangere in sensul de a ma forta in vreun fel, dar evident ca a fost mai degraba un interes de a nu strica o relatie cu cineva care putea ajunge intr-o pozitie care sa-mi fie de ajutor intr-un fel', martorul l-a contactat pe inculpat in mod repetat pentru a stabili o noua intalnire, in scopul remiterii sumei de bani si a explicat sms-ul dat inculpatului O. (care nu a dat curs solicitarii de a se reintalni), explicand expresia 'esti un labagiu' prin aceea ca a fost 'un moment de enervare a mea pentru ca i-am dat mai multe mesaje (2, 3) printre care si cel referitor la posibila sa schimbare, in ideea in care daca ne-am fi vazut sau ne-am fi raspuns, ii explicam ca nu mai este nevoie sa ceara ajutor, urmand, din cate am aflat, sa nu mai ramana in cursa si incercand, in felul acesta, sa ii reduc expunerea la risc'.

In cauza, in absenta altor probe, care sa se poata corobora cu depozitia martorului denuntator T. si din care sa rezulte in mod neechivoc ca inculpatul O. a uzat de influenta sa data de functia de conducere din cadrul P..., in solicitarea ajutorului financiar de la martorul T., nu se deceleaza o baza faptica pentru a se putea dispune o solutie de condamnare a acestuia, instanta de control judiciar constatand ca singura proba in raport cu acuzatiile aduse inculpatului in sensul ca ar fi uzat de influenta data de functia de conducere detinuta in partid, sunt numai declaratiile initiale ale martorului denuntator. (…)

Avand in vedere aspectele anterior mentionate, dar si incidenta in cauza a principiului 'in dubio pro reo', consacrat de textul art. 4 alin. 2 Cod procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori constata ca in cauza nu exista nicio proba plauzibila care sa confirme sustinerea acuzarii, afirmatiile martorului denuntator, necoroborate cu nicio alta proba relevanta, nefiind de natura sa demonstreze savarsirea infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, de catre inculpatul O”.

* Cititi aici integral sentinta Completul de 5 judecatori al ICCJ de achitare a lui Ludovic Orban