CAPODOPERA LUI DOREL – Iata ce a nascocit judecatorul CAB George Dorel Matei pentru a demonstra ca dosarul "Rarinca” trebuie rejudecat de el, dupa ce a declarat-o incompatibila pe colega sa Risantea Gagescu: “Modalitatea tehnica de argumentare a solutiei reflecta o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate, ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor”. Credeti ca Matei crede in motivarea lui? (Incheierea)
Incompatibilitatea judecatoarei Risantea Gagescu de la CAB "nu rezulta din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea G.R. a fost respinsa, ci rezulta din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei dispuse" in dosarul in care a achitat-o pe pensionara Mariana Rarinca, acuzata de santaj de sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Doina Stanciu. Modul in care a fost motivata decizia de achitare releva "o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate (n.red. - Livia Stanviu), ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor ce au condus la pronuntarea unei solutii". Toate aceste argumente se regasesc in Decizia penala nr. 1006 din sedinta publica de la data de 17 august 2015 pronuntata de judecatorii George Dorel Matei si Anamaria Tranca de la Sectia I a Curtii de Apel Bucuresti, pronuntata in dosarul nr. 3302/2/2015, prin care a fost admisa contestatia in anulare formulata de Directia Nationala Anticoruptie impotriva deciziei penale nr. 733 din 20 mai 2015 din dosarul nr. 22674/3/2014 prin care Mariana Rarinca a fost achitata de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache.
Judecatorii Matei si Tranca au retinut ca Risantea Gagescu nu are habar de Drept
In cuprinsul aceleiasi Decizii prin care a fost admisa contestatia in anulare, judecatorii Matei si Tranca afirma ca in motivarea deciziei judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache au folosit o tehnica de argumentare a solutiei adoptate "particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare". Acestia afirma ca motivarea deciziei de achitare a Marianei Rarinca se bazeaza preponderent pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, "ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p.", tinand cont de faptul ca pana la acel moment nu a fost contestata legalitatea probelorde catre nicio parte din dosar.
Cu toate acestea, judecatorii George Dorel Matei si Anamaria Tranca sustin ca nici incalcarea principiului separatiilor functiilor judiciare si nici nepunerea in discutie a nelegalitatii probelor de la urmarire penala nu constituie, privit in mod singular, temei de admitere al unei contestatii in anulare.
In schimb, fac referire la un aspect invocat de procurorii DNA in contestatia in anulare, respectiv interviul de promovare la ICCJ pe care l-a sustinut judecatoarea Risantea Gagescu, despre care afirma ca nu intra in competenta si preocuparile completului. Asta nu ii impiedica pe judecatorii Matei si Tranca sa opineze ca raspunsurile date de judecatoarea Risantea Gagescu "reliefau confuzii severe intre diferite institutii de drept fundamentale", care coroborate cu elementele de tehnica juridica, "afecteaza insa puternic prezumtia de impartialitate de care trebuie sa se bucure un magistrat atunci cand solutioneaza o cauza".
Completul de judecata face referire si la critica adusa de Mariana Rarinca sau de Risantea Gagescu, privind nulitatea rezolutiei de preschimbare a termenului de judecata si de admitere in principiu a contestatiei in anulare de catre judecatorul George Dorel Matei, respectiv judecatorul Ion Bogdan Tudoran, opiniand ca "masura de preschimbare a termenului de judecata a fost luata in conditiile art. 353 al. 10 teza a doua C.p.p. , in conditii de legalitate, fiind singurul complet de judecata la data formularii cererii de preschimbare, magistratii investiti initial cu solutionarea contestatiei aflandu-se in concediu legal de odihna".
Cu alte cuvinte, cererea procurorilor DNA de preschimbare a termenului de judecata a contestatiei in anulare nu a fost solutionata de completul format din judecatorele Cristina Craiu si Mihaela Nita, complet desemnat aleatoriu, intrucat cele doua erau plecate in vacanta la data formularii cererii.
Prezentam in continuare pasaje din Decizia nr. 1006 prin care judecatorii George Dorel Matei si Anamaria Tranca au admis contestatia in anulare a DNA:
"CONSIDERENTE,
Curtea constata ca prezenta contestatie este intemeiata, avand in vedere dispozitiile art. 426 lit. d C.p.p.
In analiza cazului de contestatie mentionat anterior, respectiv a incompatibilitatii unui membru al completului de judecata, Curtea va analiza cu o deosebita atentie atat existenta elementelor de ordin subiectiv dar si a celor de ordin obiectiv, pentru a identifica daca unul dintre membrii completului s-a aflat in situatia prevazuta de art. 64 lit. f C.p.p.
Pentru inceput, instanta urmeaza sa inlature sustinerile intimatei R.M. potrivit carora acest caz de contestatie in anulare nu ar fi trebuit primit in conditiile in care procurorul dar si persoana vatamata L.S. ar fi avut posibilitatea sa procedeze la recuzarea instantei sau a unui membru al completului, deoarece interviul de promovare la ICCJ sustinut de judecatoarea G.R. ar fi avut loc cu mai mult timp inainte de solutionarea apelului. Cazul de incompatibilitate respectiv art. 64 lit. f C.p.p. nu rezulta din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea G.R. a fost respinsa, ci rezulta din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei dispuse in dosarul nr. 22674/3/2015, considerentele deciziei nr. 733/20.05.2015 reflectand o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate, ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor ce au condus la pronuntarea unei solutii.
Instanta subliniaza ca prezenta analiza nu vizeaza in nici o masura temeinicia sau fundamentarea faptica a deciziei nr. 733/20.05.2015, insa analiza existentei sau nu a cazului de incompatibilitate prevazut de art. 64 lit. f C.p.p. obliga in mod necesar Curtea sa faca referiri la elemente concrete ale considerentelor deciziei mentionate.
Remarca astfel ca tehnica de argumentare a solutiei adoptate in dosarul de mai sus este una particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare. Considerentele deciziei se bazeaza in cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare prev. de art. 3 C.p.p., in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in data de 4.08.2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de nici un participant procesual.
Este adevarat ca magistratii din apel si-au dat seama ca incalca caracterul definitiv al acestei incheieri si au procedat la constatarea nelegalitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulandu-se "aparatori ai libertatilor individuale recunoscute pe plan european", si in baza acestei calitati procesuale sui generis au procedat, facand o trimitere generoasa la art. 6 din Conventia EDO, la sanctionarea activitatii procurorilor de caz, in sensul considerarii ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obtinute in stare de provocare a interceptarilor convorbirilor dintre inculpata si colaboratorul sub acoperire si de asemenea prezentand cu lux de amanunte activitatea sustinuta a organelor de urmarire penala care si-au desfasurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretata ca o "nerespectare a dispozitiilor legii europene cat si a legii interne" (f. 23 decizia nr. 733/2015 a Curtii de Apel Bucuresti).
Prezentul complet mentioneaza cu deosebita claritate ca, intr-adevar, magistratii trebuie sa fie aparatorii drepturilor si libertatilor individuale recunoscute pe plan european, numai ca acest concept implica faptul ca magistratii ca profesionisti ai dreptului trebuie sa apere drepturile si libertatilor tuturor participantilor procesuali si nu numai pe ale inculpatilor, deoarece in aceasta din urma ipoteza si-ar suprapune competentele cu cele ale avocatilor inculpatilor, or, este de preferat ca intr-un proces echitabil sa existe in afara de avocatii inculpatilor si niste magistrati impartiali care sa judece cauza.
Nu in ultimul rand, instanta considera ca este de esenta unui proces echitabil asa cum este acesta prevazut de art. 6 CEDO, respectarea cu strictete a legislatiei nationale si doar in situatia unui conflict intre legea interna si legislatia internationala referitoare la drepturile omului, sa se aplice legislatia internationala.
Or, in cauza judecatorii din apel au procedat la inlaturarea art. 3 C.p.p. fara a constata faptul ca acest articol ar fi neconventional sau neconstitutional, iar acest lucru este nepermis tocmai prin prisma unui principiu fundamental ce razbate din intreaga jurisprudenta CEDO, respectiv al securitatii raporturilor juridice. Aceasta concluzie se desprinde chiar din faptul ca magistratii au procedat sub pretextul aplicarii 6 CEDO tocmai la incalcarea acestui articol, deoarece principiul securitatii raporturilor juridice rezulta din insusi acest articol (doar cu titlu exemplificativ, Curtea mentioneaza cauzele Lungu impotriva Romaniei si Bernd Siegle impotriva Romaniei).
Chiar si daca nu s-ar primi teza conform careia incheierea judecatorului de camera preliminara, necontestata, ar avea autoritate de lucru judecat, pentru echitabilitatea procedurii, impusa de acelasi art. 6 CEDO, magistratii au obligatia sa puna in discutia partilor nelegalitatea unor procedee probatorii, dand posibilitatea participantilor sa isi exprime pozitia si eventual sa propuna probe noi.
Or, in speta, atat inculpata cat si persoana vatamata au avut convingerea ca nu se poate repune in discutie incheierea din 4.08.2014 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti, si nu au cerut administrarea altor probe care eventual sa complineasca probele inlaturate pentru nelegalitate.
Sigur, nici incalcarea principiului separatiilor functiilor judiciare si nici nepunerea in discutie a nelegalitatii probelor de la urmarire penala nu constituie, privit in mod singular, temei de admitere al unei contestatii in anulare in baza art. 426 lit. d C.p.p.
Nu intra in competenta si preocuparile prezentului complet aprecierea prestatiei candidatilor la sustinerea interviurilor de promovare la ICCJ, dar are obligatia de a analiza sustinerile din cuprinsul contestatiei in anulare cat si sustinerile intimatilor referitoare la problematica interviului sustinut de judecatoarea G.R..
Respingerea candidaturii acestui magistrat la interviul de promovare la ICCJ de catre plenul CSM din care facea parte si persoana vatamata in conditiile in care aceasta din urma a formulat putine intrebari dar care au generat insa raspunsuri ce reliefau confuzii severe intre diferite institutii de drept fundamentale din partea persoanei intervievate, coroborat cu elementele de tehnica juridica mentionate anterior, afecteaza insa puternic prezumtia de impartialitate de care trebuie sa se bucure un magistrat atunci cand solutioneaza o cauza.
Celelalte sustineri ale participantilor din prezenta contestatie referitoare la nepronuntarea asupra cererii de schimbare a incadrarii juridice, nedepunerea de staruinte cu privire la aducerea persoanei vatamate in instanta, neefectuarea de adrese pentru stabilirea cheltuielilor judiciare, neaudierea amanuntita a unor martori, erorile materiale din cuprinsul deciziei contestate (chiar si neindreptate pana in prezent), nu prezinta relevanta in materia analizei incidentei art. 426 lit. d C.p.p.
In ceea ce priveste solicitarea de constatare a nulitatii absolute a rezolutiei din 23.07.2015 de preschimbare a termenului de judecata, respectiv si a cererii de admitere in principiu a contestatiei in anulare, Curtea le considera a fi nefondate. Masura de preschimbare a termenului de judecata a fost luata in conditiile art. 353 al. 10 teza a doua C.p.p. , in conditii de legalitate, fiind singurul complet de judecata la data formularii cererii de preschimbare, magistratii investiti initial cu solutionarea contestatiei aflandu-se in concediu legal de odihna.
Dispozitiile legale mentionate anterior arata ca preschimbarea se dispune prin rezolutia judecatorului si nu a judecatorilor, fiind un act de administrare a dosarului astfel incat nu este necesara o rezolutie a ambilor judecatori din complet sau semnatura amandurora. Nu a putut fi solutionata de catre completul initial investit deoarece acesta nu isi putea exercita atributiile la data formularii cererii.
Legiuitorul nu prevede o cale de atac speciala asupra incheierii de admitere in principiu, iar solutiile posibil a fi pronuntate conform art. 432 C.p.p. sunt de respingere pe fond a contestatiei sau de admitere a acesteia in cazul in care este intemeiata, legiuitorul neacordand posibilitatea procesuala de repunere in discutie a hotararii pronuntate in baza art. 431 C.p.p.
Stabilind ca judecatorul R.G. nu are vreo calitate procesuala in cauza, asa cum rezulta din dezbaterea care a avut loc in sedinta publica din data de 17.08.2015, Curtea nu va avea in vedere inscrisurile si cererile depuse de aceasta la dosarul cauzei.
Pentru aceste considerente, in baza art. 432 al. 1 C.p.p., va admite contestatia in anulare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA impotriva deciziei penale nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala in dosarul numarul 22674/3/2014.
Va desfiinta decizia penala nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala si va proceda la rejudecarea apelului.
DISPOZITIV :
In baza art. 432 al. 1 C.p.p. admite contestatia in anulare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA impotriva deciziei penale nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala in dosarul numarul 22674/3/2014.
Desfiinteaza decizia penala nr. 733/20.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia I Penala si procedeaza la rejudecarea apelului.
Acorda termen la data de 21.08.2015, pentru care se vor cita prin agent procedural persoana vatamata si inculpata, careia i se va asigura apararea.
In baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.08.2015".
*Cititi aici decizia judecatorilor George Dorel Matei si Anamaria Tranca din data de 17 august 2015
sursa foto: recentnews.ro
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# fgh 25 August 2015 13:42 -11
# unul din lumea cea mare 25 August 2015 19:09 +8
# Camp tactic 25 August 2015 14:03 +16
# COKO ONE (All is under our control) 25 August 2015 14:44 +23
# remember 25 August 2015 15:04 +21
# Rocambole 25 August 2015 14:11 +23
# aista nu se poate 25 August 2015 14:39 +16
# Dorm știutorii de drept? 25 August 2015 15:02 +14
# Greuceanu 25 August 2015 15:16 +21
# Aha... 25 August 2015 15:26 -14
# Baha 25 August 2015 19:04 +13
# Atristotel 25 August 2015 15:33 +18
# Tepes 25 August 2015 16:22 +16
# unul din lumea cea mare 25 August 2015 20:44 +5
# Artistotel 25 August 2015 21:30 +9
# rodel 25 August 2015 22:10 +7
# Artistotel 26 August 2015 08:22 +3
# avi avi 25 August 2015 23:39 +2
# Zenit 26 August 2015 13:27 +2
# avi avi 26 August 2015 13:18 0