Decizie curioasa a judecatorilor Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila a Curtii de Apel Craiova. Cei trei magistrati au decis in 25 ianuarie 2013 ca un barbat condamnat pentru tetativa de omor, intrucat a incercat sa-si ucida tatal, este demn sa il mosteneasca pe acesta. Judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Curtea de Apel Craiova au luat aceasta decizie desi Codul civil prevede ca este nedemna de a mosteni o persoana care a fost condamnata penal pentru tentativa de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea.

Povestea a inceput cand surorile Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui, au intrat, dupa moartea mamei, in procesele aflate pe rol care priveau mostenirea lasata de bunicii lor. Mai exact, dupa moartea buncilor, intre mama celor doua, Stefania Laibar, si fratele acesteia, Petre Barbulescu, au existat mai multe procese civile privitoare la masa succesoara, intrucat acesta din urma reusise sa-si inlature sora de la mostenire. La aproximativ o luna de la solutionarea procesului de partaj, Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui au aflat ca unchiul lor fusese condamnat, in 1970, la 5 ani de inchisoare pentru tentativa de omor, intrucat a vrut sa-si ucida tatal. In aprilie 2012, cele doua au intrat in posesia Sentintei penale nr. 167 din 24.10.1970 prin care Tribunalul Judetean Mehedinti l-a condamnat pe Petre Barbulescu la 5 ani de inchisoare, sentinta ramasa definitiva prin respingerea recursului de catre Tribunalul Suprem.

In aceste conditii, Constanta Vladulescu si Gabriela Brehui au deschis o actiune in instanta, in aprilie 2012, prin care au cerut sa se constate, in baza prevederilor Codul civil, ca unchiul lor, Petre Barbulescu, este nedemn sa il mosteneasca pe tatal sau, Ilarie Barbulescu, pe care incercase sa il ucida in 1970.

Judecatoria Drobeta Turnu Severin: “Nedemnitatea poate fi constatata chiar si dupa dezbaterea succesiunii, iar daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, este obligat sa le restituie persoanelor indreptatite”

La 28 mai 2012, judecatoarea Liliana Grigorescu de la Judecatoria Drobeta Turnu Severin a admis, prin sentinta civila nr. 3850, actiunea Constantei Vladulescu si Gabrielei Brehui, reprezentate de avocatul Daniel Pescaru, constatand nedemnitatea lui Petre Barbulescu de a-l mosteni pe tatal sau pe care incercase sa il ucida, lovindu-l cu un par in cap. Iata ce a stabilit judecatoarea Liliana Grigorescu de la Judecatoria Drobeta Turnu Severin:

“Desi in procesul de partaj succesoral nu s-a invocat nedemnitatea paratului, aceasta nu constituie un impediment pentru promovarea unei actiuni in constatare ulterioara dezbaterii succesiunii intrucat, data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege cu nedemnitatea, aceasta opereaza de drept si poate fi invocata de orice persoana interesata care urmeaza sa profite de inlaturarea de la mostenire a nedemnului si copiilor sau, oricand, iar cel care lasa mostenirea nu poate inlatura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa.

Rezulta ca nedemnitatea poate fi constatata chiar si dupa dezbaterea succesiunii, iar daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, este obligat sa le restituie persoanelor indreptatite intrucat este strain fata de mostenire cu efect retroactiv si nu are niciun temei pentru a le retine.

Prin urmare, instanta apreciaza ca neintemeiata apararea paratului potrivit careia nedemnitatea nu poate fi invocata printr-o actiune in constatare si dupa dezbaterea succesiunii ca urmare a interventiei prescriptiei extinctive, conform art. 958 alin. 3 din noul cod civil.

Ori, asa cum s-a retinut anterior, in speta nu se aplica dispozitiile noului cod civil ci dispozitiile in vigoare la data savarsirii faptei ce atrage nedemnitatea succesibilului (art. 93 din Legea nr. 71/2011)”.

Apelul lui Petre Barbulescu a fost respins la Tribunalul Mehedinti, de judecatorii Mihaela Popescu si Mihai Fulga: “Cum nedemnitatea succesorala opereaza de drept, in puterea legii, nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca care sa pronunte excluderea de la mostenire a nedemnului”

Sentinta Judecatoriei Drobeta Turnu Severin a fost atacata cu apel de Petre Barbulescu la Tribunalul Mehedinti. Actiunea sa a fost insa respinsa de judecatorii Mihaela Popescu si Mihai Fulga, prin decizia 144/A din 5 octombrie 2012. Cei doi judecatori au stabilit ca solutia pronuntata de prima instanta a fost una legala si temeinica:

“Prima instanta a retinut corect ca in speta sunt aplicabile, potrivit art. 93 din legea 71/2011, dispozitiile din vechiul cod civil, fapta fiind savarsita de parat anterior intrarii in vigoare a noului cod civil.

Nedemnitatea este decaderea mostenitorului care s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia, din dreptul de a-l mosteni.

Sanctionarea nedemnului cu excluderea de la mostenire este opera legii si nu a vointei celui care a lasat mostenirea, nedemnitatea ca pedeapsa civila gasindu-si aplicarea numai in cazuri expres prevazute de lege, respectiv art. 655 c. civ.si numai cu privire la mostenirea legala.

Potrivit art. 655 alin. 1 pct. a c.civ. este nedemn condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: mostenitorul sa fi omorat cu intentie ori sa fi incercat sa omoare pe cel care lasa mostenirea, sa fi fost condamnat in calitate de autor, complice sau instigator pentru omor sau tentativa de omor, hotararea penala de condamnare sa fi ramasa definitiva.

Cum nedemnitatea succesorala opereaza de drept, in puterea legii, nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca care sa pronunte excluderea de la mostenire a nedemnului, instanta avand competenta de a constata daca sunt sau nu intrunite conditiile legale pentru a opera nedemnitatea.

In speta, aceste conditii au fost analizate de prima instanta, solutia pronuntata fiind legala si temeinica, astfel ca sustinerea apelantului potrivit careia autorul sau nu a intentionat sa-l dezmosteneasca, nu poate fi retinuta.

Nici criticile apelantului ce vizeaza inadmisibilitatea actiunii, intrucat reclamantele au numai calitatea de nepoate de fiica care avea cunostinta despre fapta sa si promovarea actiunii peste termenul de 1 an de la data deschiderii succesiunii, nu sunt intemeiate.

Reclamantele au calitatea de mostenitoare legale ale autorului, avand interes in invocarea nedemnitatii, intrucat vin la mostenirea bunicului lor Barbulescu Ilarie prin reprezentare (mama acestora Laibar Stefania fiind decedata), actiunea putand fi promovata chiar si dupa decesul nedemnului, impotriva mostenitorilor acestuia care au intrat in posesia bunurilor mostenirii”.

Judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca decid cu totul si cu totul altceva. Petre Barbulescu este demn sa-l mosteneasca pe cel pe care a incercat sa-l ucida

Totul s-a schimbat insa la Curtea de Apel Craiova, acolo unde a fost atacata cu recurs decizia Tribunalului Mehedinti de catre Petre Barbulescu. In mod suprinzator, judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila au ajuns la concluzia ca cele doua reclamante trebuiau sa invoce cazul de nedemnitate a lui Petre Barbulescu in dosarul de partaj, fara sa tina cont de faptul ca Gabriela Barhui si Constanta Vladulescu au aflat ulterior solutionarii cauzei respective ca unchiul lor a incercat sa-si omoare tatal. De asemenea, cei trei judecatori au stabilit ca reclamantele nu pot desfiinta calitatea de mostenitor legal al unchiului lor decat printr-o cale extraordinara de atac.

Iata ce au decis judecatorii Ioana Motataianu, Stelian Aurelian Cadea si Mihalea Mitranca de la Sectia I Civila de la Curtea de Apel Craiova, care au admis recursul lui Petre Barbulescu si au desfiintat solutiile instantelor inferioare, prin decizia 492 din 25 ianuarie 2013:

“Orice demers in justitie, indiferent de forma pe care acesta o imbraca sau de partea procesuala de la care el provine, trebuie sa fie util, adica sa se sprijine pe un interes.

Interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, trebuie sa fie nascut si actual. Aceasta inseamna ca el trebuie sa existe la momentul cand se declanseaza respectivul demers procesual, un interes eventual, ipotetic sau pur si simplu teoretic, neputand justifica o cerere in justitie.

Ori, in speta, reclamantii, la data promovarii cererii de chemare in judecata si-au motivat actiunea, justificand astfel interesul in promovarea acesteia, pe inlaturarea reclamantului de la succesiunea defunctului lor bunic, ca urmare a constatarii unui caz de nedemnitate succesora.

Prin urmare, interesul eventual si ipotetic aratat de reclamanti prin actiunea introductiva presupune ca pana in prezent nu s-ar fi constata deschisa succesiunea defunctului Barbulescu Ilarie, iar in principal nu s-ar fi constatat calitatea de succesori legali ai acestuia.

Sub titlul “Despre calitatile cerute pentru a succede”, Codul civil de la 1864 in. art. 654 – 658 prevede doua conditii – una pozitiva si una negativa – pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea fi constatata ca are calitatea de succesor legal: sa aiba capacitatea succesorala si sa nu fie nedemna de a mosteni.

Ori, in dosarul nr. 167/225/2005, care a avut ca obiect dezbaterea succesiunii defunctului Barbulescu Ilarie s-a constatat in mod irevocabil si cu putere de lucru judecat ca paratul are calitatea de mostenitor legal al defunctului.

Pentru a se constata ca paratul este nedemn de a il mosteni pe defunctul Barbulescu Ilarie si deci nu are calitatea de succesor legal al acestuia inseamna a se pronunta o noua hotarare care ar contrazice statuarile irevocabile cuprinse in sentinta nr. 5818/22.11.2011.

Conform art. 1201 Cod civil, exceptia autoritatii lucrului judecat impune conditia identitatii de actiuni care reclama acelasi obiect, aceeasi cauza si aceleasi parti. Pe de alta parte, puterea de lucru judecat este reglementata nu numai ca o exceptie de fond peremptorie de art. 166 Cod. pr. civ., ci si ca o prezumtie legala absoluta irefragabila, in art. 1201 Cod civil.

Atat prezumtia, cat si exceptia lucrului judecat constituie instrumente juridice menite sa serveasca instituia puterii lucrului judecat, care, in calitate de cel mai important efect al hotararilor judecatoresti, are la baza doua reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data; solutia cuprinsa in hotarare este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie contrazisa de o alta hotarare.

Astfel, instanta retine ca in privinta acestei actiuni exista o statuare jurisdictionala ce are valoarea unei prezumtii legale absolute, potrivit art. 1200 pct. 4 C.civ., decurgand din existenta unei hotarari judecatoresti irevocabile prin care a mai fost analizata aceasta chestiune.

Daca in dosarul de partaj nu au fost cercetate in mod expres cazurile de nedemnitate succesorala, acest fapt este imputabil numai reclamantelor care nu au invocat existenta unor astfel de impedimente care ar fi condus la negarea calitatii de succesor al paratului.

Descoperirea ulterioara a unor dovezi care sunt de natura a nega calitatea de mostenitor legal al paratului puteau fi un eventual motiv pentru formularea unei cai extraordinare de atac, in masura in care erau indeplinite toate conditiile de admisibilitate ale unei astfel de proceduri.

Prin urmare, reclamantii, nejustificand un interes nascut si actual la data declansarii litigiului, actiunea formulata de acestia este lipsita de interes.

Astfel, chiar si in caz de admitere a prezentei actiuni, reclamantii nu pot desfiinta calitatea de mostenitor legal – astfel cum este constatata in mod irevocabil printr-o hotarare judecatoreasca – decat tot pe calea unei cai de atac extraordinare, in care nu pot invoca prezenta sentinta, deoarece procesul a fost initiat dupa ce actiunea de partaj succesoral a fost finalizata in mod irevocabil”.

* Cititi aici sentinta prin care Petre Barbulescu a fost condamnat la inchisoare

* Cititi aici sentinta Judecatoriei Drobeta Turnu Severin

* Cititi aici decizia Tribunalului Mehedinti

* Cititi aici decizia Curtii de Apel Craiova