Judecatorii ICCJ Ana Maria Dascalu, Geanina Arghir si Stefan Pistol au facut de rusine parchetul condus de doctorita Laura Kovesi in motivarea sentintei prin care au dispus achitarea lui Sebastian Ghita (foto) si a fostului primar al Ploiestiului, Iulian Badescu. Instanta suprema a constatat ca dosarul nu este altceva decat o facatura si ca nu exista nicio proba care sa poata determina condamnarea celor doi.

In buna parte, rechizitoriul este facut pe declaratiile martorilor sub acoperire, iar zvonurile care circulau prin oras cu referire la cei doi au fost luate de bune de DNA si transpuse in acuzatii. Asta au stabilit cei trei judecatori de la ICCJ, decizia definitiva urmand sa fie data de un Complet de 5 judecatori al ICCJ.

Sebastian Ghita a fost trimis in judecata pentru mai multe infractiuni, printre care si dare de mita, constand in faptul ca i-ar fi dat lui Iulian Badescu, acuzat la randul lui de luare de mita, o casa in valoare de 1.041.600 lei pentru ca fostul primar al Ploiestiului sa acorde clubului Asesoft o finantare nerambursabila suplimentara de la bugetul local, in suma de 1.500.000 lei. Acuzatia a picat insa la Inalta Curte, care a decis achitarea celor doi in baza urmatoarelor considerente: “Totodata, Inalta Curte constata ca situatia de fapt retinuta de procuror este doar partial confirmata de probele administrate in cauza, in sensul ca nu se poate retine ca inculpatul B. a pretins imobilul din ...., .... ca, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. si ca a acordat o finantare nerambursabila suplimentara in suma de .... lei, de la bugetul local, Asociatiei A. .... in cadrul selectiei de proiecte privind programul 'Promovarea Sportului de performanta'...

Subsecvent, Inalta Curte retine ca declaratiile celor doi martori cu identitate protejata sub aspectul intelegerii dintre cei doi inculpati cu privire la finantarea Asociatiei A. in schimbul imobilului din .... nu sunt confirmate de alte probe din dosar. Niciun alt mijloc de proba administrat in cauza nu releva existenta unei intelegeri anterioare sau concomitente incheierii promisiunii de vanzare-cumparare a imobilului intre cei doi inculpati, legata de finantarea nerambursabila a Asociatiei A.. In acest context, Inalta Curte constata ca aceste declaratii anonime au un caracter determinant in sustinerea acuzatiei, motiv pentru care nu pot fi folosite singular in rasturnarea prezumtiei de vinovatie si, implicit, in justificarea unei solutii de condamnare a inculpatului. (…)

In ceea ce priveste primirea imobilului din .... cu titlu gratuit de la SC A. SA de catre inculpatul B., se constata ca, sub acest aspect, declaratiile celor doi martori protejati se coroboreaza cu declaratiile martorului T. si cu celelalte mijloace de proba indicate in actul de sesizare din care reiese faptul ca nu suntem in prezenta unei tranzactii reale. Insa, din cuprinsul acestora din urma, nu se poate stabili nici daca SC A. SA a incheiat promisiunea de vanzare-cumparare in numele inculpatului G., in conditiile in care aceasta societate este proprietarul imobilului, nici daca incheierea acestui contract a fost justificata de finantarea nerambursabila a Asociatiei A.. Este de remarcat faptul ca parchetul a formulat aceasta acuzatie plecand de la prezumtia ca inculpatul G. coordona efectiv activitatea Asociatiei A., precum si a societatilor comerciale din asa-zisul grup 'A.' si, drept-urmare, a presupus ca acesta a dictat reprezentantilor legali ai SC A. SA oferirea imobilului din Aleea Orizont in schimbul finantarii nerambursabile a Asociatiei A., insa astfel de procedee probatorii nu au forta necesara de a dovedi, cu certitudine, ca inculpatul G. a procedat in acest sens. Aceasta cu atat mai mult cu cat martorul cu identitate protejata M. afirma ca cunoaste aceste aspecte de la inculpatul B. si nu a participat la vreo discutie privind finantarea asociatiei. (…)

Un alt aspect care ridica semne de intrebare referitor la perceptia martorilor cu identitate protejata este determinat de sustinerea potrivit careia finantarea nerambursabila a Asociatiei A. s-a facut de catre Primaria ..... Or, in actul de sesizare se mentioneaza ca finantarea a fost acordata de Clubul Sportiv Municipal ...., institutie aflata sub autoritatea consiliului local, nu de catre Primaria..... In acest context, Inalta Curte constata ca nu se poate retine, cu certitudine, faptul ca promisiunea de vanzare-cumparare s-a incheiat in considerarea finantarii nerambursabile primite de A. de la Clubul Sportiv Municipal .... in cadrul unei selectii de proiecte privind programul, 'Promovarea sportului de performanta', organizata in baza Legii nr. 350/2005 si ca incheierea acestui contract a fost dictata de inculpatul G (…)

Totodata, se retine faptul ca inculpatul B. nu a avut nicio implicare decizionala in selectia de proiecte privind programul 'Promovarea sportului de performanta', organizata in baza Legii nr. 350/2005, neavand atributii in acest sens, asa cum s-a aratat anterior.

Prin urmare, se constata ca, pe de o parte, activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de alta parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul B. a pretins si a primit imobilul pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de luare de mita”.

Instanta a retinut in decizia de achitare a lui Sebastian Ghita pentru dare de mita una din sustinerile acestuia facute la ICCJ, si anume ca nu avea de ce sa dea mita o casa in valoare de 1.041.600 lei ca sa obtina o finantare de doar 1.500.000 lei: “Nu s-a administrat niciun mijloc de proba din care sa rezulte in mod direct ca inculpatul G. este cel care a comis vreuna din actiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii de dare de mita. Nu exista probe directe din care sa rezulte ca inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societatilor implicate in faptele ce formeaza obiectul cauzei. Controlul de facto pe care inculpatul l-ar fi exercitat asupra grupului de firme 'A.' este sustinut prin zvon public. (...)

Inalta Curte constata ca lipseste situatia premisa a infractiunii de dare de mita, in sensul ca finantarea nerambursabila a asociatiilor sportive nu intra, nici macar partial, in sfera atributiilor de serviciu ale primarului municipiului ...., respectiv ale inculpatului B., pentru considerentele expuse pe larg la punctul anterior. (…)

Inalta Curte retine caracterul pertinent al observatiei inculpatului G., in sensul ca este ilogic ca o persoana sa ofere unui functionar public un folos injust de o valoare sensibil egala cu avantajul obtinut din incheierea de catre functionar a actului pretins in schimbul mitei, in conditiile in care pretul mentionat in promisiunea de vanzare-cumparare a imobilului este de .... lei, iar finantarea suplimentara obtinuta de asociatia sportiva a fost de .... lei.
Mai mult, in legatura cu imprejurarile din care martora I. a dedus ca inculpatul G. a fost cel care i-ar fi solicitat primarului municipiului .... finantarea Asociatiei A. ...., se retine faptul ca, si in situatia in care instanta ar intelege sa se raporteze la aceasta declaratie, facand abstractie de caracterul sau determinant, ar ajunge la concluzia ca cele aratate in cuprinsul sau nu reprezinta, in realitate situatii faptice, ci deductiile martorei raportat la discutiile la care a asistat sau la zvonul public. Asa cum am mai aratat, faptul ca o persoana isi exprima opinia ca o activitate sportiva ar trebui sustinuta mai consistent de catre autoritatile locale, nu inseamna ca cere functionarului public prezent la discutie o conduita contrara atributiilor de serviciu sau ca ofera vreun avantaj pentru aceasta sustinere. (…)

In concluzie, Inalta Curte constata, pe de o parte, ca activitatea de finantare a asociatiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra in sfera atributiilor de serviciu ale functionarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de alta parte, ca probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia ca inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul situat in .... inculpatului B. si, cu atat mai putin ca aceasta oferta a fost facuta pentru finantarea nerambursabila a Asociatiei A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infractiunea de dare de mita”.

"Profesionistii" DNA au fost spulberati

Sebastian Ghita si Iulian Badescu au fost acuzati de procurorii lui Kovesi si de abuz in serviciu si instigare, insa “profesionistii” din DNA au fost spulberati la ICCJ si in legatura cu aceasta acuzatie. Judecatorii au aratat ca, in ciuda faptului ca proiectul de hotarare privind finantarea Asesoft a fost avizat si de alte persoane in afara de Iulian Badescu, acestea nu numai ca nu au fost cercetate de DNA, dar nici macar chemate sa dea declaratii in calitate de martor.

Iata cum a motivat instanta decizia de achitare a celor doi pentru abuz in serviciu si instigare: “Este de mentionat ca, pe langa inculpatul B., proiectul de hotarare a fost avizat favorabil de Comisia de Buget-Finante, Control, Administrarea Domeniului Public si Privat, Studii, Strategii si Prognoze din cadrul Consiliului Local al Municipiului ...., conform raportului din data de 29 aprilie 2013 (fila 245, vol I, dup), semnat de presedinte P. si secretar S., iar expunerea de motive a fost semnata si de consilierii locali A., I., S., N. si S., care nu numai ca nu au fost cercetati in cauza, dar nici macar nu au fost audiati in calitate de martori in legatura cu imprejurarile in care a fost adoptata hotararea de consiliu local. (….)

Avand in vedere faptul ca inculpatul B., in calitate de primar al municipiului ...., nu avea atributii privind aprobarea bugetului si pe linia selectiei proiectelor privind programul 'Promovarea sportului de performanta', organizate in baza Legii nr. 350/2005 de Clubul Sportiv Municipal ...., Inalta Curte, in baza art. 396 alin. 1 din Codul de procedura penala cu referire la art.16 lit. c din Codul de procedura penala, il va achita pentru infractiunea de abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit (…)

In ceea ce il priveste pe inculpatul G, instanta retine, raportat la dispozitiile art. 47 din Codul penal, ca instigarea este o forma a participatiei penale ce consta in determinarea, cu intentie (directa sau indirecta), a unei alte persoane sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala si, pentru a fi pedepsibila, trebuie sa fie urmata de efectuarea de catre cel instigat cel putin a unei tentative pedepsibile.
Or, Inalta Curte a constatat ca inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finantarea nerambursabila in baza Legii nr. 350/2005 Asociatiei Sportive A. si, prin urmare, nu a savarsit infractiunea de abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit prevazuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 din Codul penal, cu aplic. art. 5 alin.1 din Codul penal, context in care nu sunt indeplinite nici conditiile tragerii la raspundere penala a inculpatului G”.

De asemenea, in catastrofalul rechizitoriu al DNA, Sebastian Ghita a mai fost acuzat si de spalare de bani. Iata cum a fost descrisa fapta de catre procurorii lui Kovesi: “Pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobandire, imobilul respectiv a facut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vanzare cumparare, incheiata in luna august 2013, intre doua firme controlate de cei doi inculpati. In perioada septembrie 2013 – ianuarie 2014, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a disimulat adevarata natura a provenientei imobilului, prin efectuarea unor plati (reprezentand cesionarea fictiva a unei marci inregistrate la OSIM) din contul unei firme controlate de acesta, catre o societate administrata in fapt de inculpatul Badescu Iulian. Ulterior, aceasta suma de bani a fost transferata de inculpatul Badescu Iulian catre o alta societate controlata de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, justificandu-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mita”.

Numai ca judecatorii de la ICCJ l-au achitat pe Ghita si pentru spalare de bani, motivarea fiind una argumentata pe larg: “Cerinta esentiala pentru existenta infractiunii de spalare a banilor este ca bunurile a caror provenienta a fost disimulata sa aiba ca origine savarsirea de infractiuni. Or, imobilul din mun. .... a fost achitat de SC B. SRL in mod real si efectiv, sursa provenientei banilor nefiind 'grupul A.', asa cum se sustine in actul de sesizare. (...) Sumele de bani utilizate pentru plata pretului imobilului provin de la societati comerciale despre care nu s-a facut vreo dovada ca ar fi controlate de inculpatul G. (...)

In speta, modul in care au fost formulate acuzatiile penale retinute in sarcina inculpatului G. este atipic infractiunii de spalare a banilor si nu corespund tiparului de incriminare a acestei infractiuni. In cuprinsul actului de sesizare se face referire disimularea adevaratei naturi a provenientei imobilului din ...., folosindu-se sintagma 'imobilului pe care-l oferise cu titlu de mita primarului B.', al carui drept de proprietate este detinut de S.C. A. SA ...., fara ca parchetul sa descrie activitatile infractionale din care provine acest bun..In concluzie, Inalta Curte constata ca nu este indicata, cunoscuta sau dovedita provenienta ilicita a imobilului ce face obiectul promisiunii de vanzare cumparare a imobilului (teren+constructie) si, pe cale de consecinta, infractiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistentei situatiei premisa a infractiunii de spalare a banilor”.

*Cititi aici integral motivarea ICCJ de achitare a lui Sebastian Ghita