Motivare bomba a sentintei prin care Curtea de Apel Constanta l-a achitat pe avocatul Tudorel Dobre, trimis in judecata de DNA Constanta pentru un inchipuit trafic de influenta. Un dosar instrumentat, conform jurnalistilor de la Ziua de Constanta, de procurorul DNA Andrei Bodean (foto), cel care se visa sef al parchetului anticoruptie, fiind insa respins de ministrul Justitiei Tudorel Toader.

Retinut in 19 decembrie 2016 si tinut mai multe zile in arest cateva zile, avocatul Tudorel Dobre, presedintele Camerei de Comert Bilaterale Romania – Kuweit, a fost trimis in judecata de DNA Constanta, in rechizitoriu retinandu-se faptul ca in cursul anului 2013 ar fi pretins si a primit de la o persoana, martor in cauza, suma de 40.000 euro, “lasand sa se creada ca are influenta asupra lucratorilor de politie care instrumentau o cauza penală in care erau cercetati martorul si o alta persoana, si a promis ca ii va determina pe politisti sa procedeze intr-o maniera care sa conduca la solutii favorabile fata de cele doua persoane”.
Sentinta in dosar a fost pronuntatala fond de judecatoarea Cristina Eleni Marcu de la Curtea de Apel Constanta, aceasta dispunand achitarea avocatului in baza art. 16 lit.c Cod procedura penala care prevede ca “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”. Motivarea este insa una devastatoare, scotand la iveala o inscenare cat casa. Instanta arata ca singurele “probe” in baza carora Tudorel Dobre a fost retinut, arestat si trimis in judecata, sunt doua denunturi ale unor persoane cercetate penal, inregistrari ambientale facute de unul din martori si interpretate de parchet in asa fel incat sa-l acuze pe avocat, dar si parerile personale ale unui investigator sub acoperire, care, dupa cum arata judecatorii, l-a provocat pe inculpat sa comita infractiuni, lucru ilegal.
Fara sa insistam asupra faptului ca martorii au avut declaratii contradictorii in mai multe randuri si s-au incurcat in relatarile care, in opinia parchetului, dovedeau fara tagada ca Tudorel Dobre este vinovat, un lucru extrem de grav il constituie opinia CA Constanta in ceea ce priveste interpretarea data de DNA interceptarilor facute de unul de martori in mediu ambiental.
Judecatorul dezvaluie ca, avand in vedere faptul ca discutia era inregistrata, “martorul trebuia sa conduca discutia in asa fel incat inculpatul, prin afirmatiile sale, sa dezavueze activitatea sa infractionala si, totodata, trebuia sa foloseasca expresii, propozitii care sa poata fi interpretate in sensul voit de martorul denuntator si de organul de urmarire penala, expresia folosita de martorul denuntator incadrandu-se in caracteristicile mentionate, putand fi interpretata in orice sens s-ar dori”. Lucru care s-a si intamplat, iar procurorii anticoruptie au interpretat cele spuse de avocat strict asa cum le-au convenit, in sensul acuzarii acestuia, desi acesteau puteau fi interpretate si in sensul nevinovatiei sale.
Mai mult, in cauza a fost autorizat si un investigator sub acoperire, iar redarea discutiei dintre acesta si inculpat a fost “manipulata” prin semne de punctuatie, scopul fiind convingerea judecatorului de vinovatia avocatului: “In continuarea conversatiei dintre inculpat si investigator, cel din urma, pentru a mima ca s-a lamurit, sustine ca: 'Stati asa sa vorbesc acum, ca m-a luat...banii au fost pentru a diminua, din 10 sa se faca doar doua'?, interpelare la care inculpatul raspunde 'Pai nu'. Evidentiem ca organul de urmarire penala a atasat acestei sintagme semnele exclamarii si mirarii pentru a fi interpretat de judecator ca fiind o recunoastere a inculpatului in sensul sustinut de investigatorul sub acoperire, insa, aceasta sintagma poate fi interpretata si intr-un sens contrar.” CA Constanta a mai retinut si ca, in ciuda celor redate in procesul verbal de redare, investigatorul sub acoperire a sustinut ca inculpatul a fost evaziv in ceea ce priveste suma de 20.000 de euro, “cata vreme din acel proces verbal, astfel cum am evidentiat, inculpatul a sustinut explicit, fara dubiu, ca nu s-au luat si nu s-a dat bani”. Avand in vedere ca acuzatiile nu au fost sustinute de vreo proba, CA Constanta a pronunat decizia de achitare. Sentinta nu este definitiva, insa, cel mai probabil, va fi mentinuta de ICCJ, avand in vedere mizeria de rechizitoriu facut de DNA Constanta.

Iata cele mai importante pasaje din motivarea sentintei prin care a fost achitat avocatul Tudorel Dobre, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Curtea considera ca discutiile legate de cariera de piatra si de posibilitatea contractarii de catre martor a unor lucrari constand in exploatarea acestei cariere si transportul de piatra din aceasta cariera, cu propriile mijloace de transport, si care ar fi constituit pretextul implicarii martorului denuntator...si care a determinat, potrivit sustinerilor martorului denuntator, reactia inculpatului de a se oferi sa il ajute pe martorul...sa fie pus in libertate, nu este reala, avand in vedere ca la momentul discutiei lucrarea respectiva era deja contractata de o alta firma, care avea propriile sale mijloace logistice si care evident au stat la baza obtinerii contractului. Este derizoriu a se considera ca se putea obtine un contract de o asemenea anvergura cu un cap de tractor pe care il detinea martorul si cu o presupusa cariera de piatra. Curtea considera ca discutiile au constat in posibilitatea martorului de a transporta piatra pentru societatea care deja contractase lucrarea, despre care martorul denuntator a precizat ca nu il interesa, atitudine neverosimila in conditiile in care chiar martorul ii solicitase inculpatului sa il puna in legatura cu diverse persoane care aveau nevoie sa li se asigure transportul de marfuri cu mijlocul de transport pe care il detinea. Curtea considera ca martorul... trebuia sa isi construiasca o versiune plauzibila asupra modului in care a ajuns sa discute cu inculpatul despre martorul. (...)

A relatat martorul denuntator ca dupa ce a aflat conditiile pentru eliberarea martorului..., a luat legatura cu familia acestuia si, in prezenta sotiei si fiului, le-a comunicat acestora ca trebuie sa plateasca suma de 20.000 de euro pentru eliberare, precizandu-le ca aceasta suma de bani urma sa se dea in doua transe, iar in ceea ce priveste persoana care urma sa intervina pentru eliberare, a mentionat doar faptul ca este o persoana din Bucuresti, insa nu le-a facut cunoscut numele, apreciind ca nu este necesar. A sustinut martorul ca familia martorului...i-ar fi dat intreaga suma, respectiv 20.000 de euro si aceasta la cererea martorului, cu toate ca, in acel moment potrivit cerintelor inculpatului trebuia sa remita doar o prima transa de 10.000 de euro, si aceasta pentru a-i demonstra inculpatului ca dispune de intreaga suma.

Curtea arata ca modul in care a actionat martorul, de a solicita intreaga suma, fara a exista vreo pretentie din partea inculpatului de a i se arata ca detine intreaga suma creeaza suspiciunea rezonabila ca martorul...dorea sa se asigure ca obtine de la...intreaga suma de bani, in contextul inexistentei unor demersuri proprii pe langa inculpat privind punerea in libertate a martorului...

In acelasi context se inscrie si faptul ca martorul nu a comunicat familiei numitului..si nici macar acestuia din urma numele inculpatului ca fiind persoana care va primi cei 20.000 de euro, martorul inlaturand orice posibilitate ca...sau membrii familiei acestuia sa ia legatura cu inculpatul, chiar si pentru recuperarea sumei de bani. Potrivit depozitiei martorului, acesta, in luna mai 2013 a dat inculpatului suma de 10.000 euro si totodata i-a aratat ca dispune si de cealalta transa de 10.000 euro, aceasta intamplandu-se in biroul inculpatului din Bucuresti.(...)

Concret, arata martorul denuntator, a lasat suma de 10.000 euro pe biroul inculpatului, care i-a spus expres ca urma sa depuna demersuri pentru eliberarea martorului... la niste persoane despre care nu a dat amanunte, urmand ca la sfarsitul saptamanii, martorul si inculpatul sa se intalneasca in Municipiul Constanta pentru ca inculpatul sa ii comunice cum decurg lucrurile cu eliberarea martorului...A mai aratat martorul ca, astfel cum s-a stabilit, s-a intalnit cu inculpatul la sfarsitul saptamanii, ocazie cu care i s-a precizat de catre inculpat ca suma de bani s-a dat mai departe, si ca urma ca la termenele urmatoare martorul... sa fie pus in libertate, mai mult, la locul de detinere urma sa fie dus la o magazie unde sa I se faca semn ca urma sa fie pus in libertate.

Curtea arata ca acest aspect, desi esential, nu a fost relatat de martorul.. nici in denuntul initial si nici in declaratia data in cursul urmaririi penale. (…)

Potrivit sustinerilor martorului denuntator, anterior datei de 3 iunie cand trebuia sa se prezinte la parchet, s-a intalnit cu inculpatul in Constanta, care i-a spus ca il poate ajuta sa nu mai aiba calitatea de inculpat in acel dosar, insa pentru ca asta trebuia sa remita inculpatului suma de 20.000 de euro care trebuia sa fie data la doua persoane, fara ca inculpatul sa ii precizeze functia detinuta de acele persoane. Remarcam ca in declaratia data in cursul urmaririi penale, martorul denuntator a sustinut ca inculpatul i-a mentionat ca suma de bani urma sa fie remisa unui politist, dar si unei procuroare, fara a justifica prezentarea diferita a acestor aspecte. Curtea considera ca aspectul legat de precizarea sau neprecizarea de catre inculpat a functiei detinute de cele doua persoane la care urma sa ajunga suma de bani este esentiala, iar neconcordanta nu poate avea ca fundament o eventuala confuzie a martorului, acesta fiind direct interesat sa cunoasca modalitatea in care in care i se va rezolva problema cu autoritatile judiciare, explicatia putand consta intr-o eventuala denaturare a declaratiei martorului in cursul urmaririi penale, si aceasta pentru a corobora sustinerile martorului cu faptul ca dosarul era instrumentat de un procuror de sex feminin, iar in structurile de conducere ale politiei judiciare existau trei persoane cu numele de... si care avea functia de organ de politie. (…)

Este cert insa ca martorul denuntator a incercat sa isi puna de acord declaratia sa cu sustinerile martorului..., atat cele prezentate de acesta in declaratia data in cursul urmaririi penale, cat si cea data de martor in fata instantei de fond. In cele doua declaratii, martorul denuntator a relatat trei situatii, in totalitate diferite. (…)

Desi se incepuse urmarirea penala referitor la fapta comisa de inculpat, organul de urmarire penala nu a dispus ca administrarea de probe sa se realizeze supravegheat, in conditiile codului de procedura penala, prin solicitarea de autorizari in sensul interceptarii viitoarelor discutii care urmau sa aiba loc intre martorul denuntator si inculpat ci, pentru a strange probe, martorul denuntator procedeaza la o noua inregistrare a unei conversatii cu inculpatul, conversatie care a avut loc la initiativa martorului denuntator.
Abia la 04.11.2016, deci dupa ce s-a depus la dosar inregistrarea efectuata de martor cu dispozitiv propriu, se dispune efectuarea in continuare a urmaririi penale impotriva suspectului.... la data de 04.11.2016 se obtine mandatul de supraveghere tehnica, mandat in baza caruia a fost interceptata discutia dintre inculpat si martorul denuntator in 10.11.2016. (...)
Nu trebuie uitat nici faptul ca discutia era inregistrata si martorul trebuia sa conduca discutia in asa fel incat inculpatul prin afirmatiile sale sa dezavueze activitatea sa infractionala si, totodata, trebuia sa foloseasca expresii, propozitii care sa poata fi interpretate in sensul voit de martorul denuntator si de organul de urmarire penala, expresia folosita de martorul denuntator incadrandu-se in caracteristicile mentionate, putand fi interpretate in orice sens s-ar dori. (…)

Investigatorul intervine si il intreaba pe inculpat daca acele persoane mai pot fi 'unse', inculpatul raspunzand ca nu, Curtea apreciind insa ca aceasta intrebare constituie o provocare a inculpatului de a comite o infractiune, ceea ce nu este legal. (…)
In continuarea conversatiei dintre inculpat si investigator, cel din urma, pentru a mima ca s-a lamurit, sustine ca: 'Stati asa sa vorbesc acum, ca m-a luat...banii au fost pentru a diminua, din 10 sa se faca doar doua'?, interpelare la care inculpatul raspunde 'Pai nu'. Evidentiem ca organul de urmarire penala a atasat acestei sintagme semnele exclamarii si mirarii, pentru a fi interpretat de judecator ca fiind o recunoastere a inculpatului in sensul sustinut de investigatorul sub acoperire, insa, aceasta sintagma poate fi interpretata si intr-un sens contrar. (...)
Constatam, contrar celor redate in procesul verbal de redare, ca investigatorul sustine ca inculpatul a fost evaziv in ceea ce priveste suma de 20.000 de euro, cata vreme din acel proces verbal, astfel cum am evidentiat, inculpatul a sustinut explicit, fara dubiu, ca nu s-au luat si nu s-a dat bani.
Nu s-a probat ca s-ar fi remis inculpatului 40.000 de euro pentru ca acesta sa-si trafice influenta pe langa organele judiciare”.

*Cititi aici integral sentinta de achitare a avocatului Tudorel Dobre