Lumeajustitiei.ro prezinta o noua motivare devastatoare pentru parchetul condus de Laura Kovesi (foto 1). Este vorba despre sentinta judecatoarei Iuliana Ciolca (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti prin care grefiera Mihaela Prelipcean de la Judecatoria Iasi a fost achitata in dosarul in care a fost trimisa in judecata de DNA alaturi de judecatorul Dan Anton de la Curtea de Apel Iasi. Asta dupa ce Prelipcean a urmat intregul ritual de la DNA, fiind retinuta, defilata in catuse si aruncata dupa gratii.

Trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului in dosarul judecatorului Dan Anton de la Curtea de Apel Iasi, Prelipcean a fost achitata, in iulie 2017, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Pe scurt, grefiera Mihaela Prelipcean a fost acuzata de DNA ca l-ar fi avertizat pe judecatorul Dan Anton ca este interceptat. Iata ce spunea comunicatul DNA din 10 iunie 2016: “Dupa incheierea audierilor, l-a contactat pe magistratul Anton Dan, printr-un intermediar pe care l-a instruit sa utilizeze un limbaj codat si sa-l avertizeze pe acesta ca este interceptat de catre Directia Nationala Anticoruptie, lucru care s-a si intamplat la data de 13 mai 2015”. Procurorii au retinut in rechizitoriu ca grefiera i-a transmis mai multe mesaje judecatorului Dan Anton, motiv pentru care a fost audiata la DNA in calitate de martor, existand probabilitatea ca aceasta sa cunoasca amanunte despre activitatea infractionala a judecatorului, lucru negat de Prelipcean.
La scurt timp, grefiera i-a transmis judecatorului ca a fost audiata la DNA si intrebata daca are cunostinta ca acesta a savarsit fapte de coruptie, suficient ca sa fie acuzata de favorizarea faptuitorului, motivatia DNA fiind ca ar fi impiedicat sau ingreunat cercetarile sau tragerea la raspundere penala a inculpatului. Asa ca fost retinuta pentru 24 de ore, dupa care arestata timp de o luna.

Numai ca abuziva retinere si arestarea ulterioara au fost fost devoalate la CAB. Instanta a motivat achitarea Mihaelei Prelipcean ca la carte: “Din materialul probator administrat nu rezulta ca prin transmiterea, prin intermediul martorei ………, inculpatului A.D. (judecatorul Dan Anton) ca a fost audiata la DNA si intrebata daca are cunostinta ca acesta a savarsit fapte de coruptie, martora a impiedicat sau ingreunat cercetarile sau tragerea la raspundere penala a inculpatului A.D. (…)
Martora nu cunostea despre cauza in care era audiata decat ca „…………. nefiindu-i aduse la cunostinta alte aspecte - fapte, infractiuni vizate de cercetari -, cu privire la care sa il 'puna in garda' pe inculpatul A.D. Mai mult, se constata ca aceasta a fost intrebata daca ea cunoaste despre fapte de coruptie si i s-a cerut 'sa colaboreze' cu organele de urmarire penala, ceea ce a refuzat, dar si-a exprimat acordul sa fie testata cu aparatul poligraf”. Instanta a retinut in motivare si faptul ca audierea Mihaelei Prelipcean nu a avut un caracter confidential, iar aceasta nu avea interdictia de a lua legatura cu judecatorul Dan Anton: “De altfel, din continutul mesajelor trimise catre inculpatul A.D. si interceptate in cauza, Curtea constata ca si sub aspect subiectiv, nu se poate retine intentia inculpatei P.M.G., atata vreme cat acestea denota suparare si dorinta de razbunare cu privire la acesta”. Sah-mat la DNA. Si foarte grav, grefiera a fost lipsita de libertate in mod abuziv timp de o luna.

Trei dintre acuzatii au cazut in instanta

Insa acuzarea fara probe a Mihaelei Prelipcean nu este singurul abuz facut de parchetul anticoruptie in acest dosar. Judecatorul Dan Anton a fost acuzat de patru infractiuni, respectiv trafic de influenta, violarea vietii private, santaj si dare de mita, cu toate ca, dupa cum a stabilit instanta, DNA a avut probe doar in ceea ce priveste traficul de influenta. Dar, in buna practica a parchetului anticoruptie, cu cat sunt mai multe fapte retinute in rechizitoriu, chiar daca nu exista probe pentru fiecare acuzatie, cu atat cresc sansele de a obtine o condamnare. Judecatoarea Iuliana Ciolca a desfintat trei dintre acuzatiile aduse lui Dan Anton, iar in ceea ce priveste acuzatia de dare de mita, a facut de ras DNA. Judecatorul a fost acuzat ca a dat mita mai multe sticle cu alcool agentului de paza de la scoala la care invatau copiii Marinei Moglan, concubina sa, pentru a afla cand ii viziteaza tatal acestora, de care Moglan se despartise, iar cei doi nu erau in relatii bune.
De altfel, si Marina Moglan a fost trimisa in judecata pentru complicitate la dare de mita, insa a fost achitata. Iata ce se spunea in comunicatul DNA: “In schimbul acestor bunuri, inculpatul trebuia sa indeplineasca acte contrare indatoririlor de serviciu, respectiv sa-i semnaleze magistratului orice vizita facuta de tatal minorilor in cadrul unitatii scolare, fiind 'pus in garda' in acest fel, cu privire la prezenta persoanei respective pe raza municipiului Iasi”. Penibila acuzatie de dare de mita si complicitatea la aceeasi infractiune, nesustinuta de vreo proba, a cazut la CAB, iar Dan Anton si Marina Moglan au fost achitati in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I care prevede: “fapta nu este prevazuta de legea penala” .

Procurorul de caz a retinut in rechizitoriu, pentru a putea justifica darea de mita, ca judecatorul Dan Anton i-a dat sticlele cu alcool agentului de paza pentru a-l determina pe acesta “sa indeplineasca acte contrare indatoririlor de serviciu”. Potrivit motivarii, Codul Penal este un mister pentru procurorul care a facut dosarul in privinta mai multor acuzatii: “Chiar daca atat inculpatul A.D, cat si inculpata M.M.au recunoscut ca i-au dat martorului ... diverse bunuri (sticle cu vin, obiecte vestimentare), drept rasplata pentru 'serviciile' oferite (conform declaratiei inculpatei, confirmata si de catre martor, conducerea copiilor de la scoala acasa, supravegherea acestora cand inculpata, mama lor, intarzia) conduitele lor nu se circumscriu ilicitului penal si nu atrag raspunderea penala a acestora, in realitate faptele lor nefiind prevazute de legea penala. Curtea constata ca nu sunt intrunite exigentele incriminarii, cata vreme interzicerea oferirii de informatii nu este prevazuta in mod expres in fisa postului martorului”.

Judecatorul Dan Anton si Marina Moglan au fost achitati si pentru infractiunea de santaj, respectiv complicitate la santaj. Cei doi au fost acuzati ca pentru a-l determina pe fostul sot al Marinei Moglan sa inceteze cu plangerile pe care acesta le facuse impotriva magistratului, “inculpatul Anton Dan a constrans persoana respectiva prin amenintare cu decaderea din drepturile parintesti si interdictia de a mai intra in contact cu copii minori ai acesteia, sens in care prin intermediul inculpatei Moglan Marina a introdus mai multe actiuni in instanta in baza unor documente obtinute in mod fraudulos de catre inculpat”. Din nou, judecatoarea Iuliana Ciolca a facut de ras parchetul anticoruptie, dispunand achitarea lui Dan Anton si a lui Moglan in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I care prevede: “fapta nu este prevazuta de legea penala” .
Iata cum a fost motivata achitarea: “Audiind in sedinta publica din data de 24.04.2017 suportii digitali ce contin convorbiri telefonice interceptate legale si transcrise in dosarul cauzei, atat Curtea, cat si participantii la proces prezenti au putut constata ca tonul folosit in discutiile dintre inculpatul A.D, inculpata M.M.si partea civila, precum si continutul convorbirilor, familiar si, de cele mai multe ori, amical, nu au fost de natura sa-i provoace acesteia vreo temere in sensul cerut de incriminare. (…)

Curtea va retine ca afirmatiile partii civile, potrivit careia a fost supus la diferite sicane (oprirea in trafic) sau amenintari cu violente de catre persoane necunoscute, la initiativa inculpatului A.D, nu se coroboreaza cu nicio imprejurare sau aspect ce rezulta din celelalte probe administrate in cauza, considerent in raport de care le va respinge ca nedovedite. (…)

Curtea constata ca atat conduita inculpatului A.D, cat si, corelativ, a inculpatei M.M.nu se circumscriu ilicitului penal si nu atrag raspunderea penala a acestora, intrucat actiunile, in modalitatea prezentata, nu au fost de natura sa provoace temerea ceruta de incriminarea legala”.

Instanta l-a achitat pe judecatorul Dan Anton si pentru infractiunea de violare a vietii private in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza a II a care prevede: “fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. Judecatorul a fost acuzat ca: “sprijinit de inculpata Moglan Marina, a patruns in locuinta fostului sot si, fara consimtamantul acestuia, a instalat un mijloc tehnic de inregistrare video, disimulat intr-un ceas electronic, (achizitionat de catre o persoana de pe un site de vanzari on-line, din dispozitia inculpatului Anton Dan si platit de acesta din urma) in scopul obtinerii unor imagini care sa contina detalii din viata privata a acestuia”. Ghinion insa pentru parchetul anticoruptie, care a mai primit o noua lectie de drept de la instanta. Iata cum a fost motivata achitarea pentru acuzatia de violare a vietii private: “Curtea apreciaza ca demersul inculpatului A.D.de a o sprijini pe inculpata M.M, cu care avea o relatie de concubinaj, constand in amplasarea in susmentionata locatie a unui dispozitiv de inregistrare video nu a avut drept scop atingerea vietii private a persoanei vatamate ( cu atat mai mult cu cat respectivul dispozitiv a fost amplasat in living, camera care prin destinatie este accesibila vizitatorilor), ci supravegherea ...lor in lipsa mamei din locuinta, ceea ce justifica un interes legitim si, in consecinta, achitarea sa”.

Dupa atatea rusinoase achitari, DNA a obtinut si condamnari in acest dosar. Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a dispus condamnarea judecatorului Dan Anton la 4 ani si 2 luni de inchisoare cu executare, pentru doua infractiuni de trafic de influenta. In acelasi dosar, fostul senator Teodor Hauca a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare cu suspendare pentru infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta, iar afaceristul Del Gatto Renato, implicat si el in acest caz, a fost condamnat la doi ani si doua luni de inchisoare cu suspendare, pentru cumparare de influenta.

Sa recapitulam asadar hotararea judecatoarei Iuliana Ciolca de la CAB:

-Mihaela Prelipcean, achitata pentru favorizarea faptuitorului;

-judecatorul Dan Anton, achitat pentru violare a vietii private, santaj si dare de mita, condamnat la 4 ani si 2 luni de inchisoare cu executare, pentru trafic de influenta;

-Marina Moglan, achitata atat pentru acuzatia de complicitate la santaj;

-Del Gatto Renato, condamnat la 2 ani si 2 luni de inchisoare cu suspendare pentru cumparare de influenta;

-Teodor Hauca, condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta.

Decizia definitiva in acest caz va fi pronuntata de Inalta Curte.

Prezentam cele mai importante pasaje din motivarea judecatoarei Iuliana Ciolca de la CAB, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“In ce priveste savarsirea de catre inculpata P.M.G a infractiunii de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C.p, Curtea constata ca actul de sesizare mentioneaza urmatoarele:

Inculpata P.M.Ggrefiera la Judecatoria Iasi, a avut anterior anului 2015, o relatie intima cu judecatorul A.D.

In data de 14.03.2015, inculpata P.M.G i-a transmis mai multe mesaje tip sms, de pe telefonul ei, pe telefonul inculpatului A.D.

Avand in vedere natura acestor mesaje din care rezulta probabilitatea ca inculpata sa cunoasca date relevante privind activitatea infractionala desfasurata de catre inculpatul A.D, in data de 11.05.2015 P.M a fost audiata, in calitate de martor in dosarul de urmarire penala nr. 101/P/2015 al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia Nationala Anticoruptie ( dosar de urmarire penala, volumul 6, filele 106-108), la sediul D.N.A. Iasi, prilej cu care au fost puse in discutie inclusiv aceste mesaje, precum si motivatia transmiterii lor, martora la acea data, P.M precizand ca nu are cunostinta de savarsirea unor fapte de coruptie de catre inculpatul A.D.

Ulterior, inculpata P.M a contactat-o telefonic pe colega sa, martora ........., careia i-a transmis ca trebuie sa se vada urgent (…)
Circumscriind conduita inculpatei P.M.G exigentelor incriminarii, Curtea retine ca fapta savarsita de catre susmentionata inculpata nu indeplineste conditiile tipicitatii obiective pentru a fi considerata o fapta prevazuta de legea penala.

Astfel, din materialul probator administrat nu rezulta ca prin transmiterea, prin intermediul martorei ………, inculpatului A.D.ca a fost audiata la DNA si intrebata daca are cunostinta ca acesta a savarsit fapte de coruptie, martora a impiedicat sau ingreunat cercetarile sau tragerea la raspundere penala a inculpatului A.D.

De altfel, asa cum se constata (filele 105-108, vol 6 dosar de urmarire penala), martora nu cunostea despre cauza in care era audiata ( dosar nr. .. al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie) decat ca „…………. nefiindu-i aduse la cunostinta alte aspecte - fapte, infractiuni vizate de cercetari -, cu privire la care sa il 'puna in garda' pe inculpatul A.D.

Mai mult, se constata ca aceasta a fost intrebata daca ea cunoaste despre fapte de coruptie si i s-a cerut 'sa colaboreze' cu organele de urmarire penala, ceea ce a refuzat, dar si-a exprimat acordul sa fie testata cu aparatul poligraf(declaratie dosar de urmarire penala, fila 108, vol 6).

In aprecierea concluziilor susmentionate, Curtea are in vedere si imprejurarea ca, fiind o infractiune contra infaptuirii justitiei, desi legiuitorul nu prevede in mod expres o asemenea conditie, este mai presus de indoiala ca situatia premisa nu trebuie sa fie cunoscuta faptuitorului, cu alte cuvinte, actiunea favorizatorului sa aiba un caracter subversiv, ceea ce nu se constata in speta, cata vreme audierea inculpatei P.M.G in calitate de martor, chiar si in faza de urmarire penala nu a fost confidentiala, iar martorei nu-i incumba vreo obligatie, cum ar fi aceea de a nu lua legatura cu inculpatul A.D. (…)
De altfel, din continutul mesajelor trimise catre inculpatul A.D. si interceptate in cauza, Curtea a constata ca si sub aspect subiectiv, nu se poate retine intentia inculpatei P.M.G., atata vreme cat acestea denota suparare si dorinta de razbunare cu privire la acesta.

Avand in vedere cele expuse, Curtea , in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen o va achita pe inculpata P.M.G pentru infractiunea de favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 C.p.(...)

Circumscriind conduita inculpatului A.D. acestui text de lege, Curtea constata ca actiunea sa de a-i solicita martorului ... sprijinul in vederea introducerii si plasarii in forma disimulata, in apartamentul din municipiul ...a unei aparaturi de inregistrare video, sub aspect subiectiv, nu intruneste exigentele textului de lege, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, prin Sentinta Civila 6918/2014, din 14.05.2014 (volumul 5, filele 63-64) s-a dispus desfacerea, prin acordul partilor, a casatoriei dintre .. si M.M, stabilindu-se, totodata, ca exercitarea autoritatii parintesti sa se realizeze in comun de ambii parinti, iar locuinta celor doi ...rezultati din casatorie a fost stabilita alaturi de mama. Domiciliul ...lor a fost stabilit astfel la adresa din municipiul ...imobil detinut in comun de catre fostii soti, fiind achizitionat in 18.07.2012, in perioada casatoriei.

Cu toate acestea, din materialul probator administrat in cauza, inclusiv din declaratia partii civile (fila 187, vol 1, dosar de fond), rezulta ca in acel apartament in mod efectiv locuia inculpata M.M.cu cei doi copii ..., partea civila venind in aceasta locatie sporadic, pentru a –si vizita copii, .. locuind in realitate la Chisinau.

Totodata, in fata instantei, partea civila a precizat in mod expres ca 'in momentul in care eu ajungeam la copii, inculpata M.M.pleca din locuinta si venea dupa 2-3 zile, nu stateam niciodata impreuna', ceea ce conduce la concluzia fireasca ca ... ramaneau in locuinta in lipsa mamei, pe fondul unor discutii contradictorii intre parinti cu privire la un prezumtiv comportament abuziv al tatalui fata de acestia.De asemenea, martorul ..., director al scolii frecventate de ..., audiat de catre instanta la data de 11.05.2017 (fila 257 vol 4, dosar de fond), a precizat ca ' inculpata M.M.a solicitat sa vada inregistrari al intalnirilor dintre ...si partea civila, fostul sau sot', ceea ce denota ingrijorarea cu privire la contactele dintre ...si partea civila.

Intr-un asemenea context, Curtea apreciaza ca demersul inculpatului A.D.de a o sprijini pe inculpata M.M, cu care avea o relatie de concubinaj,, constand in amplasarea in susmentionata locatie a unui dispozitiv de inregistrare video nu a avut drept scop atingerea vietii private a persoanei vatamate ( cu atat mai mult cu cat respectivul dispozitiv a fost amplasat in living, camera care prin destinatie este accesibila vizitatorilor), ci supravegherea ...lor in lipsa mamei din locuinta, ceea ce justifica un interes legitim si, in consecinta, achitarea sa, pe considerentul ca fapta nu este savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, potrivit art. 16 alin. 1 lit. b teza a II a rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen (...)

Cat priveste infractiunea de santaj, retinuta in sarcina inculpatului A.D.sub forma autoratului, iar in sarcina inculpatei M.M.in forma complicitatii, Curtea constata urmatoarele:
In cauza, inculpatul A.D.a fost acuzat ca a constrans-o pe persoana vatamata .. (prin amenintarea acesteia cu decaderea din drepturile parintesti si interdictia de a mai intra in contact cu copii ...ai acesteia, sens in care prin intermediul inculpatei M.M.a introdus mai multe actiuni in instanta in baza unor documente obtinute in mod fraudulos de catre inculpat) sa nu-si mai sustina plangerile penale si sesizarile adresate organelor abilitate (plangeri si memorii adresate Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Curtea de Apel Iasi, Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, Directiei Nationale Anticoruptie, serviciilor de securitate interna si Presedentiei Romaniei), indreptate impotriva inculpatului, ori sa nu initieze altele noi, cu scopul de a nu fi devoalata moralitatea incompatibila cu functia de magistrat, ori de a nu fi tras la raspundere penala.

Din analiza materialului probator administrat in cauza rezulta ca partea civila a angajat un detectiv particular prin intermediul caruia a aflat ca intre sotia sa M.M.si A.D.exista o relatie de concubinaj, imprejurare in raport de care s-a intalnit cu avocatul .. si i-a spus ca „ ………………..”

Cu toate acestea, in fata instantei, partea civila a declarat ca s-a intalnit cu inculpatii A.D.si M.M.intr-o cofetarie in Piata Unirii din Iasi unde le-a spus acestora „ ………………. (fila 186 verso, vol 1 dosar de fond).

Mai mult decat atat, audiind in sedinta publica din data de 24.04.2017 suportii digitali ce contin convorbiri telefonice interceptate legale si transcrise in dosarul cauzei, atat Curtea, cat si participantii la proces prezenti au putut constata ca tonul folosit in discutiile dintre inculpatul A.D, inculpata M.M.si partea civila, precum si continutul convorbirilor, familiar si, de cele mai multe ori, amical, nu au fost de natura sa-i provoace acesteia vreo temere in sensul cerut de incriminare, relevanta in acest sens fiind discutia purtata intre acestia din data de 14.11.2014.

Curtea nu va retine cu relevanta cauzala imprejurarea potrivit careia, conform actului de sesizare, 'urmarind obtinerea de materiale compromitatoare si care puteau fi ulterior utilizate de catre inculpatii M.M.si A.D.in exercitarea de presiuni asupra persoanei vatamate .., inculpatul A.D.a orchestrat o intalnire la Cofetaria” din Iasi, in data de 14.11.2014, cu persoana vatamata .. si la care a participat si inculpata M.M. Inculpatul A.D.a urmarit ca prin atitudinea sa provocatoare sa-l determine pe .. sa aiba un comportament violent, iar suspectul prin intermediul unui apropiat al acestuia ., a urmarit ulterior sa inregistreze audio-video, manifestarile persoanei vatamate', cata vreme aceasta nu intruneste conditiile de tipicitate ale vreunei infractiuni.

Cat priveste afirmatia potrivit careia inculpata M.M.a introdus mai multe actiuni in instanta in baza unor documente obtinute in mod fraudulos de catre inculpatul A.D.de la institutii abilitate, Curtea o va aprecia cu rezerva impusa, pe de-o parte de exigentele art. 371 Cod proc.pen., potrivit carora judecata se margineste la persoanele si la faptele aratate in actul de sesizare, iar, pe de alta parte, cu imperiosul in dubio pro reo prevazut in art. 4 alin. 2 din Codul de procedura penala, cata vreme obtinerea de catre inculpatul A.D.a 'documentelor' la care se face referire nu a dus la incriminarea unor persoane sub acest aspect.

Astfel, Curtea constata ca nu poate da vreo relevanta in prezenta cauza a imprejurarii potrivit careia medicul ...a redactat, la solicitarea inculpatei M.M. o scrisoare medicala datata ... cu privire la … ..., conform careia copilul sufera de ………, ………, pentru urmatoarele considerente: pe de-o parte, ……….. si de catre martorul ..., director al scolii frecventate de ..., audiat de catre instanta la data de 11.05.2017, care a precizat ca ……………….., iar, pe de alta parte, raportat la principiul prezumtiei de nevinovatie, Curtea retine ca in ce il priveste pe susmentionatul medic nu s-a stabilit savarsirea vreunei infractiuni.

Din aceeasi perspectiva, a aplicarii principiului reglementat in art. 4 alin. 2 din Codul de procedura penala Curtea va retine ca afirmatiile partii civile, potrivit careia a fost supus la diferite sicane (oprirea in trafic) sau amenintari cu violente de catre persoane necunoscute, la initiativa inculpatului A.D, nu se coroboreaza cu nicio imprejurare sau aspect ce rezulta din celelalte probe administrate in cauza, considerent in raport de care le va respinge ca nedovedite.

In raport de toate aceste aspecte, Curtea nu poate impartasi argumentele acuzarii potrivit carora demersurile efectuate de catre inculpata M.M.de a inainta la Judecatoria Iasi, in data de 03.03.2015, o cerere privind emiterea unui ordin de protectie si evacuarea temporara a lui .. din locuinta comuna, iar in data de 27.03.2015, o cerere de exercitare exclusiva de catre reclamanta a autoritatii parintesti asupra celor doi copii ..., actiuni ce s-ar subscrie unei infractiuni de santaj, cata vreme aceste actiuni sunt supuse cenzurii instantei, iar partea civila , conform propriilor sustineri, a facut si ea sesizari 'la politie si la Protectia Copilului' cu privire la conduita inculpatei M.M.fata de ....
Dintr-o asemenea perspectiva si fara a nega aspectele tensionate ale relatiei ..- M.M- A.D, cu implicatii inclusiv asupra celor cei ..., ...si ...(in acest sens, relevanta este declaratia aceluiasi martor ..., director al scolii frecventate de ..., audiat de catre instanta la data de 11.05.2017 care a precizat ca „…………. Curtea constata ca atat conduita inculpatului A.D, cat si, corelativ, a inculpatei M.M.nu se circumscriu ilicitului penal si nu atrag raspunderea penala a acestora, intrucat actiunile, in modalitatea prezentata, nu au fost de natura sa provoace temerea ceruta de incriminarea legala.

Avand in vedere cele expuse, cu privire la infractiunea de santaj Curtea, in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen va achita pe inculpatul A.D.pentru infractiunea de santaj, prev.de art.207 alin.1 C.p. rap.la art.131 din Legea 78/2000, retinand in incadrarea juridica calitatea speciala a subiectului activ, respectiv de magistrat a inculpatului A.D.

In mod corespondent, vand in vedere ratiunile de mai sus, in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen va achita pe inculpata M.M, pentru complicitate la infractiunea de santaj, prev.de art.48 rap.la 207 alin.1 C.p. cu ref. la art. 131 din Legea 78/2000. (...)

Referitor la acuzatiile aduse celor doi inculpati, de dare de mita, respectiv, complicitate la aceasta infractiune, Curtea constata urmatoarele aspecte cu relevanta cauzala:

In speta, se constata ca subiectul pasiv al infractiunii de dare de mita este martorul ..., .., agent de paza al societatii S.C. ..SRL Iasi, persoana desemnata cu asigurarea pazei unitatii de invatamant particulare susmentionate, care le-a furnizat inculpatilor, in mod repetat, informatii despre intalnirile dintre persoana vatamata .. si cei doi ..., semnalandu-le in acest fel si prezenta acesteia pe raza municipiului Iasi.

Dincolo de aspectul potrivit caruia solicitarea de informatii de la scoala pe care o frecventa-o ...i- aspect recunoscut de catre inculpatii A.D.si M.M- se inscrie pe aceeasi linie a preocuparii acestora pentru protejarea ...lor, avand in vedere ca este vorba de o conduita constanta, Curtea constata ca nu sunt intrunite exigentele incriminarii, cata vreme interzicerea oferirii de informatii nu este prevazuta in mod expres in fisa postului martorului.

Intr-un atare context, chiar daca atat inculpatul A.D, cat si inculpata M.M.au recunoscut ca i-au dat martorului ... diverse bunuri (sticle cu vin, obiecte vestimentare), drept rasplata pentru 'serviciile' oferite (conform declaratiei inculpatei, confirmata si de catre martor, conducerea copiilor de la scoala acasa, supravegherea acestora cand inculpata, mama lor, intarzia) conduitele lor nu se circumscriu ilicitului penal si nu atrag raspunderea penala a acestora, in realitate faptele lor nefiind prevazute de legea penala.

Avand in vedere cele expuse, cu privire la infractiunea de dare de mita, Curtea, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen il va achita pe inculpatul A.D.pentru infractiunea de dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 308 C.p. cu referire la art. 6 din Legea 78/2000.

In mod corespondent, va dispune si achitarea inculpatei M.M, pentru complicitate la infractiunea de dare de mita, prev. de art. 48 C.p. rap. la 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 308 C.p. cu referire la art. 6 din Legea 78/2000, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I rap. la art. 396 alin. 5 C.proc.pen.”.

*Cititi aici integral motivarea CAB