Halucinanta motivarea redactata de judecatorul George Dorel Matei (foto) inainte sa plece din Curtea de Apel Bucuresti la Curtea Militara de Apel, in dosarul celor doi functionari din cadrul Primariei Sectorului 1, pe care Tribunalul Bucuresti i-a achitat pe lipsa de probe, dar vestitul Dorel Matei i-a condamnat pe baza declaratiilor martorilor denuntatori. Este vorba despre cauza in care tandemul format din procurorii Mircea Negulescu si Lucian Onea de la DNA Ploiesti i-au trimis in judecata pe fostul consilier al ex-primarului Sectorului 1 Andrei Chiliman, Razvan Mihai Iordan, si pe fostul adjunct al Directiei Inspectie din Primaria Sectorului 1, Dan Toma sub acuzatia de luare de mita, dar pe care Tribunalul Bucuresti i-a achitat in baza art. 16 alin. (10) lit. c) din Codul de procedura penala care prevede ca "nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea", concluzionand ca intregul dosar a fost construit doar pe declaratiile unor martori denuntatori.

Condamnati pentru afectarea opiniei publice

Circa un an mai tarziu, completul format din judecatorii George Dorel Matei si Alexandru Ciprian Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti a decis condamnare acestora la la 6 ani, 9 luni si 10 zile de inchisoare cu executare, argumentand intreaga solutie pe marturiile martorilor din dosar, dar si pe puterea exemplului in fata poporului. Caci, va vine sau nu sa credeti, declaratiile martorilor l-au facut pe George Dorel Matei sa concluzioneze ca cei doi functionari din Primaria Sectorului 1 au luat pretinsa mita (fara sa existe vreo alta proba in acest sens), lucru care a condus la "afectarea in mod sever a increderii opiniei publice in onestitatea functionarilor din cadrul adminstratiei locale".

Acest lucru reiese din Motivarea Deciziei de condamnare pronuntate de judecatorii George Dorel Matei si Alexandru Ciprian Ghita pe care Lumea Justitiei a obtinut-o si pe care o prezinta in continuare.

Povestea functionarilor Primariei Sectorului 1 este simpla: totul a inceput in 6 iulie 2015 cand Dragos Cumpanasu, Sabin Claudiu Ivanof si Constantin Tiberiu Hagiescu au decis, in aceeasi zi, sa formuleze denunturi impotriva lui Razvan Mihai Toma si Dan Toma, denunturi pe care le-au inregistrat la PCA Ploiesti in fata procurorului Mircea Negulescu. In aceste denunturi, cei trei aratau ca "inculpatii au pretins si primit sume mari in valuta pentru a-si exercita in mod necorespunzator atributiunile de serviciu".

Imediat, procurorul Mircea Negulescu a intocmit un proces verbal de sesizare din oficiu cu privire la savarsirea infractiunilor de luare de mita si abuz in serviciu, iar la o zi, in 7 iulie 2015, a declinat dosarul la DNA Ploiesti, unde a ajuns pe mana procurorului Lucian Onea. Dupa o noua runda de audieri de martori, unii martori denuntatori, care au primit si identitate protejata, dosarul a fost impachetat si trimis Tribunalului Bucuresti spre judecare.

Daca Tribunalul Bucuresti a decis, in fond, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti ca singura solutie in cauza este achitarea lui Dan Toma si Razvan Mihai Iordan – concluzionand ca declaratiile date de martorii din dosar nu constituie suport probator suficient pentru condamnarea acestora, dat fiind ca erau la randul lor vizati de sanctiuni penale – judecatorul George Dorel Matei nu a avut nicio problema sa schimbe solutia de achitare cu o condamnare, pe care sa o motive tocmai cu marturiile celor care puteau face obiectul unor anchete penale.

Astfel cum veti vedea, pe parcursul celor aproximativ 9 pagini de motivare efectiva, judecatorul Dorel Matei, cel care figureaza ca fiind magistratul care a redactat hotararea, ia cu titlu de certitutudine toate acuzatiile aduse de martori si denuntatori, infierandu-i pe Razvan Mihai Toma si Dan Toma si aratand maniera in care acestia ar fi gandit sa actioneze pentru a nu fi depistati de DNA ca luau mita.

Dorel Matei, suparat pe Primarie pentru ca i-a refuzat cererea tatalui?

Fara vreo retinere (ori vreo proba solida), judecatorul George Dorel Matei gaseste drept "imprejurare de comitere a faptelor", pozitia de control pe care Iordan si Toma o aveau in cadrul Primariei Sectorului 1 Bucuresti. Aceasta calitatea este si cea care, in opinia lui Matei, permite aplicarea unor sanctiuni "complementare", motivat de faptul ca "au afectat in mod sever increderea opiniei publice in onestitatea functionarilor din cadrul adminstratiei locale".

Nu stim cum a ajuns Dorel Matei la concluzia ca pretinsele fapte de coruptie neprobate efectiv asa-zis comise de Dan Toma si Mihai Razvan Iordan au afectat incredere opiniei publice in onestitatea functionarilor din cadrul administratiei locale, insa speram ca aceasta din urma concluzie sa nu aiba legatura cu faptul ca, in 2014, fostul director din cadrul Primariei Sectorului 1 Dan Toma a solutionat nefavorabil o cerere formulata de judecatorul George Dorel Matei, in numele tatalui sau.

Astfel cum am aratat in martie 2019, in articolul "Dorel l-a paradit dupa ce l-a refuzat pe tac-su", judecatorul George Dorel Matei a trimis, in data de 7 mai 2014, orele 18.00, de pe adresa sa de e-mail catre Politia Locala a Sectorului 1, institutie care functioneaza in cadrul Primariei Sectorului 1, o sesizare formulata de Matei Marin, care din informatiile noastre este tatal magistratului CAB, in care se solicita reprezentatilor Primariei Sectorului 1 sa faca verificarile care se impun si sa ia masurile legale fata de posibilitatea ca un vecin de-al tatalui judecatorului Matei sa fi construit un imobil fara a respecta autorizatia de constructie emisa de Primaria Sectorului 1.

La circa doua luni de la formularea sesizarii trimise de pe e-mailul lui George Dorel Matei de catre Marin Matei, Serviciul Disciplina in constructii si afisaj stradal al Politiei Locale Sector 1, prin semnatura directorului executiv Dan Toma, i-a comunicat lui Matei raspunsul, in care s-a retinut ca "retragerile fata de limita de proprietate impuse de autorizatia de construire sus mentionate erau respectate". Practic, sesizarea trimisa de Marin Matei de pe adresa de e-mail a judecatorului George Dorel Matei a fost solutionata nefavorabil.

La acel moment, Lumea Justitiei a semnalat faptul ca Dorel Matei ar fi trebuit sa se abtina din judecarea acestei cauze, data fiind situatia din trecut. Nu a facut-o insa, ci a decis condamnarea celor doi functionari din Primaria Sectorului 1, punandu-le patalama de persoane care "au afectat in mod sever increderea opiniei publice in onestitatea functionarilor din cadrul adminstratiei locale". Ne intrebam: nu cumva printre persoanele carora le-a fost afectata incredere s-a aflat si judecatorul George Dorel Matei?

Doamne fereste!

Publicam in continuare pasaje din Decizia penala nr.1707/A pronuntata in dosarul nr. 43351/3/2015 de judecatorii George Dorel Matei si Alexandru Ciprian Ghita:

"Instanta de fond a considerat ca Ministerul Public a dovedit ca martorul Ivanof Sabin Claudiu a platit prin intermediul martorului Hagiescu Tiberiu functionarilor din cadrul Primariei Sectorului 1 – Directia Inspectie, in anul 2006, respectiv Directiei Generale de Politie Comunitara Sector 1 – Directia Inspectie, in anul 2010, cu titlu de mita, sumele de 15.000 euro si 15.000 euro, penru facilitarea obtinerii dispunerii si semnarii proceselor-verbale de receptie a lucrarilor la imobilele situate in Bucuresti, str. Soseaua Nordului nr. 96 G, sector 1 si str. Barbu Delavrancea nr. 45, sector 1, dar si ca martorul Flostoiu Florin a platit in anul 2008 prin intermediul martorului Hagiescu Tiberiu functionarilor din cadrul Directiei Generale de Politie Comunitara Sector 1 – Directia Inspectie, cu titlu de mita, suma de 70.000 euro, pentru facilitarea obtinerii dispunerii si semnarii proceselor-verbale de receptie a lucrarilor de executie a imobilului situat in Bucuresti str. Capriorilor nr. 6, Sector 1.

In schimb, instanta de fond a considerat ca Ministerul Public nu a prezentat probe din care sa rezulte dincolo de orice dubiu ca inculpatii Toma Dan si Iordan Razvan-Mihai au fost functionarii publici care au primit sumele mentionate in actul de sesizare ori cel putin ca acestia ar fi pretins aceste sume de bani.

Pentru a considera astfel, instanta de fond a retinut ca probele cu care s-a dovedit existenta infractiunilor cu judecata carora instanta a fost investita, respectiv declaratiile martorilor Cumpanasu Dragos, Ivanof Sabin Claudiu, Hagiescu Tiberiu si Flostoiu Ion, nu sunt suficiente si pentru a conduce la certitudinea ca aceleasi fapte au fost savarsite de cei doi inculpati.

Sub acest aspect, instanta de fond a avut in vedere in primul rand ca pentru acuzatia formulata impotriva celor doi inculpati au fost prezentate drept probe doar declaratiile martorilor Cumpanasu Dragos, Ivanof Sabin Claudiu si Hagiescu Tiberiu, declaratii formulate de persoane direct implicate in schema de coruptie, potential vizate de sanctiuni penale, astfel, in atare conditii, s-a apreciat ca per se acestea nu constituie suport probator suficient pentru condamnarea inculpatilor Iordan Razvan Mihai si Toma Dan.

Pe de alta parte, instanta a avut in vedere ca pentru dovedirea imprejurarii ca persoanele care ar fi pretins si primit sumele date cu titlu de mita sunt inculpatii Iordan Razvan Mihai si Toma Dan a fost administrata o singura proba directa, si anume declaratia martorului Cumpanasu Dragos.

Din aceasta perspectiva, contrar pozitiei Ministerului Public, instanta de fond a considerat ca pentru dovedirea vinovatiei inculpatilor Iordan Razvan Mihai si Toma Dan, declaratiile martorilor Cumpanasu Dragos, Ivanof Sabin Claudiu si Hagiescu Tiberiu trebuiau intarite de probe care sa sustina modalitatea in care au fost pretinse sumele de bani, dar mai ales de probe care sa dovedeasca imprejurarea ca sumele, in cuantumul precizat de acuzare, au ajuns la cei doi inculpati.

Asadar, folosirea declaratiilor de martor ce provin de la persoane care pot obtine anumite avantaje procesuale nu este, prin ea insasi, suficienta pentru a determina constatarea inechitabilitatii procedurii, in ansamblul ei, esential este ca folosirea acelorasi declaratii sa nu constituie probatoriu unic in sustinerea vinovatiei inculpatului, cata vreme aceleasi declaratii, teza sustinuta in jurisprudenta Curtii EDO (Cauza Verhoek c. Olandei), sunt susceptibile de a fi manipulate si pot fi date pentru simplul scop al obtinerii avantajelor procesuale. (...)

De asemenea, martorul Radu Ion, beneficiarul constructiei imobilelor situatie in Sos. Nordului nr. 96G, Sector 1 si str. Barbu Delavrancea nr. 45, Sector 1, a aratat ca de obtinerea documentatiei necesare construirii si constructii s-a ocupat martorul Ivanof Sabin Claudiu si ca in ceea ce priveste imobilul situat in Bucuresti, Sos. Nordului nr. 96G, Sector 1, nu conaste sa fi existat neconcordante intre constructia edificata si autorizatia de construire, ca martorul Ivanof Sabin Claudiu i-ar fi spus la un moment dat ca ar trebui sa dea niste bani, dar nu a fost de acord cu acest aspect si, in consecinta, ca nu are cunostinta de o astfel de imprejurare. De asemenea, acelasi martor a aratat in esenta ca in legatura cu imobilul situat in str. Barbu Delavrancea nr. 45, martorul Ivanof Claudiu Sabin nu i-a facut nicio precizare in legatura cu necesitatea efectuarii vreunei plati. Martorul a concluzionat ca nu cunoaste daca s-a platit vreo suma de bani pentru receptionarea celor doua imobile, al caror beneficiar este.

Toate aceste inadvertente, dar si dezavantajul declaratiilor, care au constituit in mod exclusiv probatoriul acuzatorial, de a proveni de la persoane interesate in cauza au condus instanta la concluzia ca probele administrate in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii nu sunt suficiente pentru a conduce dincolo de orice dubiu ca faptele cu care au fost sesizate organele judiciare la data de 07.07.2015 au fost savarsite de inculpatii Iordan Razvan Mihai si Toma Dan. (...)

Analizand hotararea pronuntata de instanta de fond, in raport cu toate actele si lucrarile dosarului, cu motive sustinute, dar si in conformitate cu art. 417 si urmatoarele din Codul de procedura penala, Curtea constata ca apelul procurorului este fondat, in limitele si considerarea urmatoarelor argumente: (...)

In principiu, nu exista un contact direct intre mituitor si mituit, datorita temerilor functionarilor publici ca vor fi deferiti DNA, existand in acest sens persoane ce aveau rolul de intermediar, oameni de incredere pentru functionar. Pe acest palier a functionat si numitul Hagiescu Tiberiu Constantin, martor in prezenta cauza. (...)

Ca nu este un martor mincinos (n.red. - Cumpanasu) rezulta si aprecierea logica a activitatii infractionale descrise in speta. Mituitorii nu ar fi avut niciun motiv sa ofere mita daca nu li s-ar fi cerut si toate constructiile ar fi fost conforme cu autorizatiile de construire. Niciuna dintre persoanele implicate in edificarea constructiilor (proprietari, vanzatori, constructori) nu a tagaduit faptul ca acele constructii erau neconforme cu autorizatiile.

Problematica audierii martorului Cumpanasu Dragos pe numele sau real dar si pe numele conspirativ nu este de natura a diminua valoarea declaratiilor sale, procedura audierii sub ambele nume fiind legala si chiar impunandu-se in speta de fata. Astfel, in conditiile in care acesta de 3 ori a remis inculpatilor sumele de bani, de 2 ori declarand ca a fost singur cu acestia, apare ca fiind evident ca data ar fi fost audiat doar sub nume conspirativ identitatea sa ar fi fost dedusa imediat de inculpati. Or, procurorul nu avea in aceasta situatie doar posibilitatea de a-l audia pe martorului denuntator sub una sau mai multe identitati conspirative ci avea obligatia legala asigura protectia identitatii reale a martorului, inclusiv prin acest procedeu, riscand in caz contrar raspunderea penala. Nu se pune problema ca instanta sa fie indusa in eroare si sa considere ca sunt declaratii convergente ale mai multor martori deoarece instanta nu are acces la identitatea reala a martorului protejat. (...)

Considerarea drept partial sincere, fara o justificare a divizarii declaratiilor, a martorilor mentionati anterior si justificarea principiului in dubio pro reo si pe faptul ca au fost audiati mai multi martori nerelevanti, care au aratat ca nu cunosc imprejurari precum cele descrise de denuntatori, nu reprezinta in opinia Curtii o evaluare justa a materialului probator. (...)

Mita a fost acordata pentru asigurarea receptiei si implicit neaplicarea sanctiunilor contraventionale, nu doar amenda dar si sanctiunilor complementare ce atrageau dupa sine stoparea constructiilor, desfiintarea a ceea ce s-a construit in plus si imposibilitatea vanzarii ulterioare. Toti constructorii si vanzatorii din prezenta cauza au avut drept mobil evitarea sanctiunilor care ar fi putut interveni in cazul in care s-ar fi constatat nelegalitatea constructiilor lor.

Ori principala atributie a inculpatilor tocmai in asta consta. Martorul Cumpanasu a aratat ca inculpatii stiau ca acele constructii erau neconforme si tocmai in aceste conditii au avut initiativa pretinderii mitei in cele doua cazuri pentru care au fost condamnati. Acestia ar fi avut deci posibilitatea sanctionarii directe sau prin dispozitie de catre un subordonat a celor ce au construit cu depasirea limitelor autorizarii dar au preferat sa solicite bani, asigurand in acelasi timp prin subordonati receptia lucrarilor neconforme. (...)

La individualizarea pedepselor ce for fi aplicate in cauza, Curtea va tine seama de criteriile de individualizare prevazute de art. 75 CP.

Va avea in vedere imprejurarile de comitere ale faptelor, faptul ca inculpatii au speculat pozitia de control pe care o aveau in cadrul Primariei sectorului 1 Bucuresti pentru a obtine venituri in mod ilicit, periclitand disciplina in constructii dar si faptul ca au savarsit faptele in scop de imbogatire, neexistand vreo justificare personala (stare acuta de boala a unei rude apropiate si nevoia de a-i asigura tratamentul, subnutritia, pauperitate extrema etc.).

Au afectat in mod sever increderea opiniei publice in onestitatea functionarilor din cadrul adminstratiei locale. Acest aspect va atrage dupa sine si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale".

Publicam in continuare pasaje din motivarea lui Dorel Matei: