Procurorul militar Vasile Doana (foto), in prezent director adjunct la Directia juridica din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, poate ocupa, cu gratie, locurile fruntase in topul procurorilor din cauza carora Statul roman plateste la greu despagubiri materiale si daune morale inculpatilor care au fost victimele abuzurilor DNA, dovedite in instanta. In decurs de cateva luni, Curtea de Apel Bucuresti a obligat Statul roman la plata a nu mai putin 1 milion si jumatate de lei cu titlu de despagubiri materiale si daune morale pentru actele nelegale savarsite de procurorul DNA Vasile Doana si reclamate in instanta de cei care au sfarsit prin a fi condamnati la inchisoare cu suspendare sau chiar achitati in instanta. Cea mai recenta condamnare de acest fel a fost anuntata de site-ul Sursa Zilei si are la baza tot un dosar instrumentat de procurorul Vasile Doana.

Mai exact, Completul format din judecatorii Andreea Popescu, Camelia Mioara Spranceana si Ioan Popa de la Sectia a IV-a civila a Curtii de Apel Bucuresti, a decis in data de 5 aprilie 2017 obligarea Statului roman la plata a 500.000 lei catre Marius Grosu, fostul sef al Postului de Politie Branesti, judetul Ilfov, cu titlu de daune morale pentru modul in care Directia Nationala Anticoruptie l-a cercetat in dosarul "Sectia 5", in care zeci de politisti au fost arestati pentru presupuse fapte de coruptie. In dosarul "Sectia 5" instrumentat de Vasile Doana, seful postului de politie din Branesti Marius Grosu a fost arestat in octombrie 2003, fiind acuzat de luare de mita in forma continuata, complicitate la furt calificat de produse petroliere si asociere pentru savarsirea de infractiuni, alaturi de alti 41 de politisti, la randul lor arestati. In ciuda circului mediatic de la acea data, dupa o lunga judecata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis condamnarea politistilor la pedepse mici cu suspendare sau chiar achitarea unora.

DNA a intarziat cu recursul

In urma pronuntarii acestei decizii, fostul sef al Postului de Politie Branesti, judetul Ilfov, a chemat in judecata Directia Nationala Anticoruptie si Statul roman prin Ministerul Finantelor Publice intr-un dosar ce avea ca obiect "reparare prejudicii erori judiciare". In recurs, Curtea de Apel Bucuresti a decis obligarea Statului roman la plata a 500.000 lei catre Marius Grosu, respingand in acelasi timp recursul formulat de DNA pe motiv ca a fost tardiv formulat.

Iata solutia pronuntata de judecatorii Andreea Popescu, Camelia Mioara Spranceana si Ioan Popa de la Sectia a IV-a civila a Curtii de Apel Bucuresti in dosarul nr. 455717/3/2012:

"Solutia pe scurt: Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de Parchetul de pe langa ICCJ-DNA.Respinge ca nefondat recursul declarat de Statul Roman prin MFP. Admite recursul declarat de reclamant.Modifica in parte sentinta in sensul ca stabileste cuantumul daunelor morale cuvenite reclamantului la 500.000 lei si obliga Statul Roman prin MFP la plata acestei sume catre reclamant. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei. Obliga paratii intimati la plata in solidar catre reclamant a sumei de 4000 lei cheltuieli de judecata catre reclamant.Irevocabila. Pronuntata in sedinta publica. Document: Hotarare 208/2017 05.04.2017"

"Sile Catusaru" taie facturile pentru despagubiri

Acesta nu este prima despagubire pe care Statul roman o plateste pentru a indrepta abuzurile facute de procurorul Vasile Doana. In iunie 2016, Curtea de Apel Bucuresti obliga Statul roman sa plateasca peste 1 milion lei daune locotenentului-colonel Ioan Inel si politistul judiciar Gheorghe Radu, victime ale abuzurilor lui Doana, care au stat 639 de zile in arest inainte de a fi achitati de ICCJ. Mai multe despre acest caz au fost prezentate de Lumeajustitiei.ro in articolul "Sile Catusaru".

Parlamentul, mai repede cu raspunderea patrimoniala a magistratilor

Condamnarea Statului roman la plata a zeci de mii de euro cu titltu de despagubiri materiale si daune morale pentru abuzurile dovedite ale procurorilor aduc in discutie, din nou, necesitatea implementarii unei legi privind raspunderea patrimoniala a magistratilor. Apreciem ca este anormal ca Statul roman sa plateasca cu titlu de daune morale greselile/abuzurile comise de un procuror, care au condus la privarea de libertate pentru sute de zile a unor oameni, pentru ca ulterior instantele sa decida definitiv achitarea acestora.

Cand vreodata va face Ministerul Finantelor vreo actiune in regres?

Pe de alta parte, in fata deciziilor Curtii de Apel Bucuresti care stabilesc in clar ca inculpatii au suferit vatamari de ordin moral si material prin modul in care a fost instrumentat dosarul care ii viza, ne intrebam cand vreodata se va indrepta Ministerul Finantelor cu o actiune in regres impotriva unui procuror sau impotriva unitatii de parchet din care face parte, in vederea acoperirii despagubirilor dispuse ca urmare a prejudiciilor provocate?

Amintim cu acest prilej ca Statul roman, in speta Ministerul Finantelor Publice, are acest instrument la indemana, care desi pana acum nu a fost folosit, poate oricand fi invocat!

Iata ce prevede articolul 542 din Noul Cod de procedura penala - Actiunea in regres:

"(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.

(2) Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii."