Te crucesti cand citesti ce au putut sa faca procurorii DNA Doru Tulus (foto stanga), Marius Vartic (foto centru) si Claudiu Dumitrescu (foto dreapta), a caror opera de toata jena a fost devoalata in sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care judecatoarele Florentina Dragomir, Angela Dragne si Leontina Serban l-au achitat pe fostul judecator CCR Toni Grebla in baza art. 16 alin. (1) lit. a) "fapta nu exista" si art. 16. alin. (1) lit. b) "fapta nu este prevazuta de legea penala, ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege",

Defilat in catuse si trimis in judecata pe vremea cand parchetul anticoruptie era condus de Laura Kovesi, printr-un rechizitoriu al procurorilor Doru Tulus si Marius Vartic (ambii plecati intre timp din DNA), confirmat de fostul sef al Sectiei a II-a DNA Claudiu Dumitrescu (vezi facsimil), Toni Grebla a fost executat printr-un dosar fabricat, in care nu a existat nici cea mai mica proba impotriva sa, aspecte constatate de Inalta Curte.

O mizerie de dosar

Motivarea ICCJ arata cum DNA a inventat acuzatii care de care mai ilare, fara sa existe vreo proba, doar pentru a-l scoate pe Toni Grebla din CCR, dupa ce acesta se opusese adoptarii "Legilor Big Brother", atat de dorite de SRI. Astfel, printre nenumaratele acuzatii retinute de DNA in rechzitoriu a fost aceea ca Grebla a omis sa declare in declaratia de avere faptul ca a dobandit de la o ruda, printr-un contract de donatie, un teren in suprafata de 10.000 mp. Judecatorii arata ca terenul respectiv era inscris la cartea funciara, iar prin omisiunea de a mentiona acest teren in declaratiile de avere, Toni Grebla nu a urmarit impiedicarea controlului asupra averii, fiind vorba doar despre o greseala comisa de sefa acestuia de cabinet de la Senat, care a preluat declaratia de avere de la ultimul loc de munca al lui Grebla, respectiv Prefectura judetului Gorj.
In ceea ce priveste pretinsul trafic de influenta retinut de DNA, ICCJ arata ca acuzatia este formulata in mod deficitar si imprecis, concluziile procurorilor nu au un suport probator, si ca niciunul dintre martorii audiati in cauza si nicio alta proba nu sustin acuzatia. Instanta a mai scos in evidenta un lucru extrem de grav, si anume ca interpretarea data de procuror convorbirilor telefonice si de tip sms intre Grebla si un alt inculpat din dosar nu este sustinuta de materialul probator administrat in cauza.
Inalta Curte mai arata totodata ca perioada infractionala retinuta in actul de inculpare a fost 2010-2015, insa Grebla a fost acuzat ca ar fi facut trafic de influenta in 2008. In rechizitoriu s-a retinut si faptul ca Toni Grebla ar fi primit de la un om de afaceri, si el inculpat in acest dosar, cu titlu de foloase necuvenite, si folosinta gratuita, service-ul si asigurarea pentru un autoturism BMW Seria 5, in valoare 56.070 euro, dar si un telefon. Si aceasta acuzatie a cazut, iar ICCJ a sters pe jos cu DNA: ”Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca, desi aceste bunuri au fost folosite de inculpatul G. inca din timpul primului mandat (decembrie 2008), parchetul a apreciat ca acestea au dobandit caracterul unor foloase injuste, primite in schimbul traficarii influentei si au determinat reinnoirea promisiunii facute cumparatorului de influenta abia in perioada 2010-2015”.
Judecatoarele ICCJ Dragomir, Dragne si Serban au lamurit si celebra poveste a rochiilor primite de sotia lui Grebla, despre care DNA a pretins ca au fost date de un om de afaceri pentru cumpararea influentei fostului judecator, aratand in motivare ca acuzatia nu este sustinuta de niciun alt mijloc de proba decat de interpretarea unor convorbiri telefonice.

Iata cele mai importante pasaje din motivarea ICCJ, pe care o publicam integral la final:

“Astfel, din probele administrate rezulta ca respectivul teren a fost dobandit de inculpatul G. in baza unui contract de donatie, autentificat la un notar public, de la fratele sau si inscris in evidentele cartii funciare, publicitate care este opozabila tuturor tertilor, inclusiv institutiilor abilitate in realizarea controlului asupra averii persoanelor enumerate in continutul art. 1 din legea speciala, prin urmare, prin omisiunea de a mentiona acest teren in declaratiile de avere inculpatul G. nu a urmarit impiedicarea controlului asupra averii ci a fost rezultatul unei omisiuni (lipsei de diligenta) in verificarea rubricilor completate de martora M. inca de la prima declaratie, dupa investirea sa in functia de .....Or, daca scopul urmarit de inculpat ar fi fost acela al impiedicarii controlului averii, mentionarea acestui teren in declaratia de avere era in interesul sau, in conditiile in care s-ar fi apreciat in sensul existentei unei diferente vadita intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiilor publice si veniturile realizate in aceeasi perioada. Retinand ca in cauza, activitatile inculpatului G. de a completa in modnecorespunzator cele 13 declaratii de avere, in modalitatea retinuta prin actul de sesizare si analizata de instanta in cele ce preced se circumscriu laturii obiective a infractiunii de fals in declaratii, insa nu s-a dovedit savarsirea faptei cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv intentia calificata de scopul urmarit de legiuitor prin norma speciala - imposibilitatea efectuarii controlului asupra averii detinute la data numirii in functiile de .... si .... si cea dobandita pe parcursul exercitarii functiilor publice si aprecierea asupra existentei unei diferente vadita -, Inalta Curte urmeaza a dispune, intemeiat pe dispozitiile art.396 alin.5 rap. La art.16 alin.1 lit. b teza a II-a Cod procedura penala, achitarea inculpatului G. sub aspectul savarsirii infractiunii de fals in declaratii, in forma continuata, prev. de art. 326 Cod penal cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal. (...)

Inalta Curte constata ca acuzatia penala, chiar daca ofera elemente ce au permis stabilirea obiectului judecatii, este formulata in mod deficitar si imprecis sub aspectul activitatilor desfasurate de inculpatul G. in realizarea actelor de pretindere si primire a unor foloase necuvenite pentru traficarea influentei corelativ momentului temporal in care se sustine de acuzare ca a realizat aceste acte in indeplinirea functiilor publice detinute in perioada 2010-2015, iar concluziile procurorului nu au un suport probator in sensul acuzatiei penale aduse inculpatului. Niciunul dintre martorii audiati in cauza si nicio alta proba nu confirma imprejurarea ca inculpatul G. ar fi intervenit pentru satisfacerea intereselor comerciale ale lui B. (…)
Referitor la aceste aspecte relevate de acuzare, Inalta Curte constata ca interpretarea data de procuror convorbirilor telefonice si de tip sms purtate intre inculpatul G. si B. (din datele de 24.09.2010,ora 19:53:27, 09.10.2010, ora 17:17:05, 12.101.2010, ora 14:52:38, 16.10.2010, ora 15:16:07, 17.101.2010, ora 18:07:48, 24.10.2010, ora 10:34:10, 24.10.2010, ora 14:17:38, 09.12.2010, ora 12:11:28, 02.01.2011, ora 17:24, 26.01.2011, ora 13:19:54, 03.11.2012, orele 12:00:49, 12:02:24, 13:10:58 si 16:35:29, 07.12.2012, ora 19:39:47 si 10.03.2012, ora 15:32:12, filele 54 si urm. Vol. 6 d.u.p.) si intre inculpatul B. cu martorul N. sau cu alti interlocutori (din datele de 13.101.2010, ora 14:18:21, 21.03.2013 ora 14:35:27, 02.04.2013, ora 13:58:34 aflate in Vol. 6 d.u.p.) nu este sustinuta de materialul probator administrat in cauza. (...)

Totodata, Inalta Curte avand in vedere sustinerilor inculpatilor G. si B. si actele de la dosar, constata ca litigiul dintre cele doua societati a fost solutionat in fata instantei comerciale inca din data de 8 februarie 2007 (sentinta comerciala nr.1587 din 08.02.2007,fila 170 Vol. 4 d.u.p.), fiind recunoscuta creanta pe care SC C. o avea fata de SC I. SA in baza contractului nr.7392/ 10.11.2005, astfel ca, pretinsa interventie directa a inculpatului G. asupra martorului C., director la SC C. chiar daca s-ar fi realizat, nu poate fi plasata decat in anul 2008, dupa obtinerea mandatului de ...., perioada care nu se circumscrie temporal perioadei infractionale retinuta de procuror in actul de inculpare (2010 -2015). Distinct insa de acest aspect care nu mai justifica nici o alta analiza si interpretare a materialului probator, Inalta Curte nu poate sa nu constate ca, influenta ce se pretinde a fi realizata de G. nu era necesara nici dupa dobandirea calitatii de ...., la sfarsitul lunii decembrie 2008, in considerarea faptului ca instanta comerciala s-a pronuntat asupra litigiului dintre parti inca din anul 2007 si orice interventie in vederea satisfacerii intereselor comerciale ale firmei controlate de B. ar fi fost inutila si lipsita de finalitate. Mai mult, in luna ianuarie 2009, martorul C. a fost revocat din functia de director al C. iar, la revenirea sa pe functia de director al C., in cursul anului 2012, o eventuala interventie pentru satisfacerea intereselor comerciale ale inculpatului B. in legatura cu acea compensare de plata nu poate fi justificata, avand in vedere ca SC I. a intrat in procedura de insolventa in anul 2007. (...)

Inalta Curte retine insa ca depozitiile martorilor nu sustin interpretarea data de procuror probelor, in sensul ca inculpatul G. ar fi exercitat indirect o influenta asupra unor functionari din cadrul Ministerului .... pentru satisfacerea intereselor comerciale ale inculpatului B., avand in vedere ca din probele administrate nu rezulta care ar fost acest interes comercial, in contextul in care nicio societate controlata de B. nu a derulat activitati comerciale pentru care sa fie necesara obtinerea autorizatiei de descarcare arheologica. (…)

 Inalta Curte analizand materialul probator administrat in cauza, care dovedeste relatiile de cumetrie si apropiere dintre familiile celor doi inculpati, apreciaza ca, oferirea celor doua rochii pentru sotie inculpatului G. in modalitatea descrisa anterior nu se circumscrie sferei ilicitului penal, astfel cum retine acuzarea, ci unor relatii sociale firesti determinate de natura relatiilor dintre familiile inculpatilor. Mai mult, aprecierea procurorului nu este sustinuta de niciun alt mijloc de proba decat de interpretarea unor convorbiri telefonice purtate intre cei doi inculpati si care nu fac decat dovada ca a fost data o suma de bani pentru achizitionarea celor doua articole de imbracaminte, aspect ce nu a fost contestat de catre inculpati si nu al imprejurarii ca bunul a constituit pretul pentru cumparare presupusei influente a inculpatului G.”

*Cititi aici integral sentinta de achitare a fostului judecator CCR Toni Grebla