Motivarea deciziei prin care judecatoarele Rodica Cosma, Simona Cristina Nenita si Anca Madalina Alexandrescu de la Inalta Curte au anulat abuziva condamnare a primarului din Ramnicu Valcea Mircia Gutau (foto stanga) la 3 ani si 6 luni de inchisoare si au dispus rejudecarea, dupa ce Gutau a castigat la CEDO, este distrugatoare pentru fosta sefa a Inaltei Curti, Livia Stanciu (foto dreapta), cea care a facut parte din completul care l-a trimis pe edil dupa gratii. Inalta Curte practic si-a insusit concluziile CEDO, stabilind ca incalcarea dreptului la un proces echitabil nu poate fi reparat decat revizuirea hotararii de condamnare a lui Gutau.

Asa cum bine se stie, Mircia Gutau a fost achitat in acest dosar atat la fond, cat si in apel, pentru ca “fapta nu exista”, numai ca lucrurile s-au schimbat in recurs. Astfel, in mod abuziv, dupa cum a stabilit chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului, la 27 ianuarie 2010, completul de judecata al Inaltei Curti din care facea parte si actualul judecator CCR Livia Stanciu, a decis condamnarea lui Gutau, fara audierea martorilor care figurau in dosar, in conditiile in care celelalte instante, de fond si de apel, au dispus achitarea sa, in acest mod fiindu-i incalcat dreptul la un proces echitabil. Edilul a fost trimis la inchisoare, acolo unde a stat timp de 2 ani pentru o pretinsa luare de mita, fara ca Livia Stanciu si ceilalti doi judecatori din complet sa administreze probe noi fata de cele administrate la instantele de fond si de apel, care au decis achitarea din lipsa de probe.

In motivarea ICCJ care a anulat condamnarea lui Gutau din 2010 arata ca CEDO a constatat ca Tribunalul Alba si Curtea de Apel Alba Iulia au considerat ca inscrisurile aflate la dosar, inclusiv declaratiile mai multor martori, justificau achitarea reclamantului. De asemenea, la momentul pronuntarii solutiei de condamnare a lui Gutau, completul din care a facut parte si Stanciu nu dispunea de nicio informatie noua pentru a inlocui achitarea acestuia cu o condamnare pentru luare de mita, si ca hotararea s-a intemeiat exclusiv pe documentele aflate la dosar, implicit pe declaratiile scrise, obtinute in etapa de investigare si pe procesele-verbale intocmite de tribunal, care contineau declaratiile martorilor.
Totodata, potrivit motivarii ICCJ de anumare a condamnarii lui Gutau, CEDO a constatat ca Inalta Curte si-a bazat in mod decisiv condamnarea edilului pentru luare de mita, intre altele, pe declaratiile martorilor audiati in fata instantelor inferioare, fara a proceda la reaudierea martorilor in cauza: “In considerarea celor mentionate anterior, Inalta Curte apreciaza ca, in cauza, sunt incidente prevederile art.465 alin.1 Cod procedura penala, consecintele incalcarii dreptului la un proces echitabil neputand fi remediate decat prin revizuirea hotararii prin care s-a dispus condamnarea revizuentului”.

Iata cele mai importante pasaje din motivarea ICCJ, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“La data de 14 decembrie 2017, G. a formulat cerere de revizuire impotriva deciziei penale nr.273 din 27 ianuarie 2010, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala in dosarul nr...../57/2008 (intemeiata pe dispozitiile art.465 alin.1 si urmatoarele din Codul de procedura penala), cerere ce a fost inregistrata pe rolul Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 18 decermbrie 2017, sub nr...../1/2017.

In argumentarea cererii de revizuire, revizuentul a aratat ca, prin Hotararea din 8 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.755 din data de 21 septembrie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca, prin condamnarea sa pentru infractiunea de luare de mita prin decizia penala nr.273 din 27 ianuarie 2010 a inaltei Curti de Casatie si Justitie –Sectia Penala, pronuntata in dosarul nr...../57/2008, fara audierea martorilor, in conditiile in care instantele inferioare au retinut ca nu erau intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, au fost incalcate prevederile art.6 paragraful 1 din Conventie.

In motivarea acestei hotarari, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala anterior, procedura in fata instantei de recurs era o procedura completa, care urma aceleasi reguli ca o procedura pe fond si ca instanta de recurs putea fie sa confirme achitarea pronuntata de instanta inferioara, fie sa declare persoana in cauza vinovata, dupa o apreciere completa a chestiunii vinovatiei sau nevinovatiei acesteia, administrand, dupa caz, noi mijloace de proba.

Analizand cererea de revizuire formulata de revizuentul G., Inalta Curte retine ca, potrivit dispozitiilor art.465 alin.1 Cod procedura penala, hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a solutionarii amiabile a litigiului dintre stat si reclamanti, pot fi supuse revizuirii, daca vreuna dintre consecintele grave ale incalcarii Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta continua sa se produca si nu poate fi remediata decat prin revizuirea hotararii pronuntate. (...)

In speta, se constata ca, prin Hotararea din 8 noiembrie 2016, pronuntata in cauza Gutau impotriva Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.755 din data de 21 septembrie 2017, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca, prin condamnarea revizuentului de catre instanta de recurs, fara audierea martorilor care figurau in dosar, in conditiile in care celelalte instante, de fond si de apel, au dispus achitarea sa, a fost incalcat dreptul revizuentului la un proces echitabil. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca Tribunalul Alba si Curtea de Apel Alba Iulia au considerat ca inscrisurile aflate la dosar, inclusiv declaratiile mai multor martori, justificau achitarea reclamantului. De asemenea, a aratat ca, la momentul pronuntarii solutiei de condamnare, Inalta Curte nu dispunea de nicio informatie noua pentru a inlocui achitarea acestuia cu o condamnare penala pentru luare de mita si ca hotararea instantei supreme s-a intemeiat exclusiv pe documentele aflate la dosar, implicit pe declaratiile scrise, obtinute in etapa de investigare si pe procesele-verbale intocmite de tribunal, care contineau declaratiile martorilor. Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca Inalta Curte si-a bazat in mod decisiv condamnarea reclamantului pentru luare de mita, intre altele, pe declaratiile martorilor audiati in fata instantelor inferioare, fara a proceda la reaudierea martorilor in cauza.

In considerarea celor mentionate anterior, Inalta Curte apreciaza ca, in cauza, sunt incidente prevederile art.465 alin.1 Cod procedura penala, consecintele incalcarii dreptului la un proces echitabil neputand fi remediate decat prin revizuirea hotararii prin care s-a dispus condamnarea revizuentului”.

*Cititi aici integral decizia ICCJ