ABUZUL UNUI PROCUROR – Tribunalul Mehedinti si Curtea de Apel Craiova au obligat statul roman sa ii plateasca daune morale tanarului Alin Cismaru, retinut ilegal de procurorul DIICOT Constantin Sopalca si apoi trimis in judecata pentru fapte inexistente: "Hotararea de achitare nu poate constitui o reparatie morala prin ea insasi, deoarece tocmai solutia de achitare este ipoteza-premisa a normei ce reglementeaza acordarea de despagubiri pentru erori judiciare" (Sentinta)
Curtea de Apel Craiova a confirmat in urma cu cateva zile, printr-o hotarare definitiva, sentinta prin care judecatoarea Lucia Barbantan de la Sectia a I-a civila a Tribunalului Mehedinti a obligat Ministerul de Finante sa ii plateasca 20.000 lei daune morale tanarului Virgil Alin Cismaru (foto 1) din Drobeta Turnu Severin, retinut abuziv de procurorul Constantin Sopalca (foto 2) de la DIICOT-Mehedinti si trimis in judecata - printr-un rechizitoriu confirmat de procurorul sef birou Petre Dovlete - pentru fapte care s-au dovedit inexistente. Reprezentat pro bono de avocatul Petru Sorin Crudiu din Baroul Mehedinti, Alin Cismaru a initiat actiune in pretentii impotriva statului roman dupa ce a obtinut si cea de-a treia solutie de achitare in dosarul in care a fost retinut nelegal si acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, criminalitate informatica, detinere de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica si efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos, spalare de bani si folosire de documente vamale de transport falsificate.
Asa cum reiese din Sentinta civila nr. 56/16.09.2014 a Tribunalului Mehedinti (din care prezentam in continuare cele mai relevante pasaje), statul roman s-a aparat sustinand ca solutiile de achitare dispuse la fond, apel si recurs in procesul penal ar trebui sa constituie o reparatie suficienta in raport cu prejudiciul psihic suferit de tanar din cauza abuzului la care a fost supus.
Prezentam motivarea Sentintei civile nr. 56/16.09.2014 a Tribunalului Mehedinti (dosar nr. 1242/101/2014):
"Potrivit dispozitiilor art. 539 NCPP are dreptul la repararea pagubei si persoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate. Alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei.
Art. 540 NCPP prevede ca la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatiile prevazute de art. 538 NCPP.
Analizand inscrisurile depuse la dosarul cauzei, probele administrate, se constata ca starea de fapt invocata de reclamant se incadreaza in prevederile art. 539, 540, 541 NCPP, apararile paratului din intampinare neputand fi retinute.
Sustinerea ca prin hotararea judecatoreasca de achitare s-a infaptuit justitia, neproducandu-i-se reclamantului nici un fel de paguba, sau ca hotararea judecatoreasca a tribunalului nu reprezinta suport al actiunii intemeiate pe dispozitiile art. 539 Cpp nu pot fi retinute. Hotararea de achitare nu poate constitui o reparatie morala prin ea insasi, deoarece tocmai solutia de achitare este ipoteza-premisa a normei ce reglementeaza acordarea de despagubiri pentru erori judiciare, respectiv daca reclamantul nu ar fi fost achitat nu ar fi indeplinit conditiile prevazute de lege pentru a promova actiunea in pretentii.
La fel, sustinerea paratului conform careia pentru a se incadra in dispozitiile art. 539 alin. (2) Cpp, privarea de libertate ar fi trebuit sa fie constatata de procuror care prin ordonanta sa fi dispus revocarea masurii retinerii, considerand-o nelegala, va fi inlaturata, textul de lege nefacand o asemenea distinctie.
Art. 539 Cpp are scopul de a acorda daunele morale si materiale ca urmare a privarii nelegale de libertate, legiuitorul urmarind sa poata fi acordate despagubiri si persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal, dupa ce au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetarilor penale efectuate pana la data adoptarii lor.
Izvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat un caracter special, cat si un caracter general, de drept comun, pentru ca vizeaza raspunderea civila a Statului Roman pentru activitatea desfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legale.
Sub aspectul prejudiciului material si moral, raspunderea statului se constituie intr-o raspundere legala si nu este conditionata decat de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit la actiune, fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sau componentele prejudiciului, forma sau modalitatea culpei, interpretare ce se afla in concordanta cu jurisprudenta CEDO. Daunele datorate de stat trebuie sa reprezinte o justa despagubire pentru compensarea prejudiciului suferit.
Conform practicii Constante a Curtii EDO, atunci cand drepturile fundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri ce s-au dovedit a fi neintemeiate, persoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moral.
La stabilirea cuantumului daunelor morale ce consta generic in atingerea adusa valorilor ce definesc personalitatea umana, se au in vedere consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost ele lezate si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii de catre persoana lipsita in mod nelegal de libertate. Este adevarat ca in cazul daunelor morale, data fiind natura prejudiciului ce le genereaza, nu exista criterii precise pentru determinarea lor. Insa chiar daca valorile morale nu pot fi evaluate in bani, atingerile aduse acestora imbraca forme concrete de manifestare, iar instanta are astfel posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor si sa aprecieze daca si in ce cuantum, o suma de bani este potrivita pentru a repara prejudiciul moral produs.
Stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale, in lipsa unor criterii obiective se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubirea acordata.
Prin raportare la datele concrete ale cauzei cu respectarea principiului evocat, instanta apreciaza ca suma de 20.000 lei daune morale este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingerea adusa onoarei, reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala, cat si cea privata.
Instanta are in vedere perioada retinerii preventive, 20-21.05.2008, perioada care a fost susceptibila sa-i produca suferinte morale de natura sa lezeze demnitatea si onoarea acestuia, i-a vatamat creditul moral, pozitia sociala, criterii care definesc persoana umana si care, analizate si evaluate obiectiv, constituie fundamentul daunelor solicitate de reclamant, inculparea acestuia dar si supunerea sa la procedurile judiciare timp de 5 ani, perioada in care a fost judecat pentru infractiuni pe care s-a dovedit ca nu le-a savarsit.
In aprecierea importantei valorilor morale lezate, se va avea in vedere varsta reclamantului, faptul ca tensiunea psihica acumulata de-a lungul celor 5 ani, determinata si de puternica mediatizare a cazului, i-au provocat reclamantului tulburari de natura psihica, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar (f.247-250) sau din depozitiile martorilor Bordea Narcis, Valon Marian, Patru Dan Ionut, dar si faptul ca a fost afectat in plan personal, fiind obligat sa renunte la relatia pe care o avea dupa declansarea procesului din cauza faptului ca era considerat infractor, sau ca nu a putut sa urmeze studiile pe care si le-a dorit".
Retinut abuziv, trimis in judecata chiar si dupa refacerea rechizitoriului si achitat dupa 5 ani de procese, cu motivatia "Fapta nu exista"
Asa cum se observa din sentinta Tribunalului Mehedinti de admitere a actiunii civile impotriva statului, tanarul Alin Cismaru a fost retinut nelegal si trimis in judecata de doua ori, pentru ca intr-un final, dupa 5 ani de procese, sa fie achitat si de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Totul a inceput la 20 mai 2008, cand, dupa mai multe perchezitii in Drobeta Turnu Severin, intre care si la domiciliul lui Alin Cismaru, tanarul a fost incatusat si condus la sediul DIICOT-Mehedinti pentru a fi audiat. Dupa mai multe ore petrecute in custodia parchetului, i s-a permis sa plece impreuna cu avocatul sau, urmand sa revina in aceeasi zi la ora 16. La ora indicata s-a intors la sediul DIICOT-Mehedinti, unde procurorul Constantin Sopalca i-a adus la cunostinta acuzatiile, a pus in miscare actiunea penala, iar la ora 18 a emis ordonanta de retinere pentru 24 de ore, fara a cere mandat de arestare preventiva pe numele sau. Potrivit sentintei civile, dupa trimiterea in judecata a lui Alin Cismaru si a coinculpatilor din dosar, instanta a dispus refacerea actului de sesizare (vezi facsimil), intocmit de Constantin Sopalca si confirmat de procurorul sef birou Petre Dovlete. Chiar si asa, tanarul a fost achitat de toate cele 3 instante:
"Prin rechizitoriul din 14 iulie 2008 al DIICOT-BT Mehedinti intocmit in dosarul 20/D/P/2007, s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului Cismaru Virgil Alin pentru infractiunile prevazute si pedepsite de art. 27 alin. (3) din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp si art. 49 din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp, ambele cu aplicarea art. 33-34 Cp. Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti sub nr. 5393/101/2008.
Prin sentinta nr. 367 din 02.10.2008 din dosarul 5393/101/2008 a Tribunalului Mehedinti, s-a admis exceptia neregularitatii actului de sesizare a instantei, s-a constatat ca instanta nu a fost legal sesizata si, in baza art. 300 alin. (2) Cp, s-a dispus restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii actului de sesizare a instantei.
In urma refacerii actului de sesizare la data de 31.08.2009 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinti rechizitoriul din 27.08.2009 din dosarul nr. 20/D/P/2007 intocmit de Biroul Teritorial Mehedinti din cadrul DIICOT, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a mai multor inculpati intre care Cismaru Virgil Alin, pentru infractiunile prevazute si pedepsite de art. 27 alin. (3) din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp si art. 49 din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp, ambele cu aplicarea art. 33-34 Cp. Cauza a fost inregistrata sub nr. 6773/101/2009.
Prin decizia nr. 107/13 aprilie 2011 pronuntata de Tribunalul Mehedinti in dosar nr. 6773/101/2009 a fost schimbata incadrarea juridica a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Cismaru Virgil Alin si, in baza art. 11 pct. 2 litera a) raportat la art. 10 litera a) Cpp, inculpatul Cismaru Virgil Alin a fost achitat pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 27 alin. (3) din Legea 365/2002 si art. 49 din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp. Inculpatului i s-a restituit un hard disk marca MAXTOR, ambalat intr-un plic si sigilat.
Impotriva hotararii mentionate au declarat apel DIICOT si inculpatii George Cristian, Patru Claudiu Andrei, Patru Dan Ionut, Sanislav Daniel, Neciu Narcis, Tatomir Catalin si T.H.D..
Prin decizia nr. 208/19 iunie 2002 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosar nr. 6773/101/2009 apelul DIICOT a fost admis si desfiintata sentinta numai in ce-l priveste pe inculpatul Patru Ionut, mentinandu-se celelalte dispozitii ale sentintei.
Prin decizia penala pronuntata de ICCJ in dosar nr. 6773/101/2009 la 04.11.2013, au fost respinse recursurile declarate de PICCJ-DIICOT si inculpatii Bengescu George, Sanislav Daniel si Neciu Narcis impotriva deciziei nr. 208/19 iunie 2012 a Curtii de Apel Craiova".
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# unul din lumea cea mare 15 February 2015 12:52 +7
# DOREL 16 February 2015 11:08 +3
# mircea.n 15 February 2015 13:01 +5
# TITULESCU 15 February 2015 17:55 +4
# chisca 16 February 2015 08:01 +2
# santinela 16 February 2015 08:27 +2
# chisca 16 February 2015 08:51 +1
# santinela 16 February 2015 17:00 +1
# basicuta 16 February 2015 08:53 +1
# alin 17 February 2015 05:15 +1
# Ferariu Dorina 10 June 2016 23:34 0
Citeza pe basicuta
# Teocom 20 March 2017 08:47 0