Jurnalistul Victor Ciutacu (foto) de la Romania TV a dat in judecata PICCJ si pe Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar. Demersul lui Ciutacu, reprezentat de avocata Ingrid Mocanu, vine dupa ce Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a refuzat sa ii puna la dispozitie o copie a ordonantei de clasare a dosarului nr. 1/P/2017 instrumentat de procuroarea Elena Iordache de la PICCJ, dosar in care a fost audiat ca martor alaturi de alti 40 de jurnalisti RTV. Un dosar deschis dupa difuzarea inregistrarii in care Traian Basescu relata cum s-a aranjat condamnarea lui Dan Voiculescu, dar in care procuroarea Elena Iordache a dorit sa afle modul in care ziaristii de la Romania TV au intrat in posesia casetelor cu dezvaluirile facute de Sebastian Ghita.

De altfel, prin actiunea depusa la Curtea de Apel Bucuresti, Victor Ciutacu tocmai acest lucru cere: obligarea PICCJ sa-i comunice o copie a ordonantei de clasare. Dar nu doar atat. Ciutacu solicita obligarea PICCJ in solidar cu Procurorul General Augustin Lazar, zis "taica Lazar", la plata unor daune morale de 100.000 de euro. In ceea ce priveste acest din urma aspect, Victor Ciutacu arata ca “am fost tarat la sediul unitatii de parchet parate, unde am fost audiat in mod agresiv, cu intrebari straine de obiectul anuntat al cauzei, impreuna cu colegii mei, jurnalisti sau angajati in diferite functii la acelasi post de televiziune”, dar si ca “audierile tuturor jurnalistilor au fost de natura a arunca o umbra de indoiala asupra onorabilitatii noastre, in spatiul public lansandu-se chiar speculatia ca noi, jurnalistii trustului din care fac parte, am putea face chiar obiectul acestui dosar, desi el se referea la 'cauza ICA', care a avut in vedere un alt patron de televiziune, pe domnul Dan Voiculescu”. Cunoscutul jurnalist explica faptul ca prin perindarea sa si a colegilor sai la sediul PICCJ, dublata de refuzul de a i se comunca ordonanta de clasare, coroborata cu imprejurarea ca dosarul viza situatia unui patron de televiziune, i-a fost afectat prestigiul profesional, lezata reputatia, iar onorabilitatea sa pusa la indoiala. De asemenea, Ciutacu arata ca solicitarea de daune morale are si un rol preventiv si descurajator, astfel incat in viitor, atunci cand cercetarea penala va viza jurnalisti, aceasta sa nu contina elemente oculte, nepublice, ci sa poata fi data publicitatii, pentru ca increderea publicului in respectivul ziarist sa nu poata fi zdruncinata de institutiile statului.

Ciutacu: “N-au avut vreun motiv valid din punct de vedere penal pentru audierea noastra. Cred ca au facut dosarul la disperare, pentru ca fugise Ghita si nu stiau cum sa se ia de el. S-au gandit ca daca ne cheama pe noi si ne inspaimanta”

Contactat de Lumeajustitiei.ro, jurnalistul Victor Ciutacu a dezvaluit ca, din punctul sau de vedere, dosarul deschis la PICCJ in care a fost audiat alaturi de alti 40 de ziaristi RTV a avut de fapt ca scop aflarea unor informatii privind fuga lui Sebastian Ghita. In opinia lui Ciutacu, a fost o actiune de intimidare, intr-un dosar facut la disperare, prin care PICCJ folosindu-se de metode militienesti a sperat ca unii dintre cei audiati se vor speria si vor spune secrete despre fuga lui Ghita.

Iata declaratia acordata de Victor Ciutacu pentru Lumeajustitiei.ro:

“Sper sa aflu motivul pentru care au refuzat sa-mi puna la dispozitie ordonanta de clasare in urma unei hotarari judecatoresti definitive. Pana atunci, pot sa fac doar speculatii. Pur si simplu, si asta e parerea mea, cred ca oamenii aia n-au avut vreun motiv valid din punct de vedere penal pentru audierea noastra. Cred ca au facut dosarul la disperare, pentru ca fugise Ghita si nu stiau cum sa se ia de el. S-au gandit ca daca ne cheama pe noi si ne inspaimanta, o sa se sparga vreunul dintre noi in ancheta si o sa spuna nu stiu ce secrete. De parca Sebastian Ghita inainte sa fuga din tara statea si impartasea impresii de calatorie in avans cu oamenii din regie si din redactie.

Citatiile erau suficient de clare: daca nu ne prezentam, vom fi adusi cu mandat de aducere. Ma intreb cum s-au simtit colegii mei cand au vazut o citatie pe numele lor, vorbim de oameni obisnuiti care lucreaza in regie sau in redactie. In ancheta, unora li s-a spus ca sunt cativa dintre noi care s-au decis sa colaboreze, d-astea militienesti. Ce sa scoti de la niste oameni care daca il vedeau pe Ghita pe hol, dadeau buna ziua si atat. Doar nu venea Ghita sa se destainuie in regia de emisie ca pleca la sarbi. N-am facut plangerea neaparat pentru mine. Eu vreau o reparatie si o explicatie pentru motivul pentru care am fost chemat.

Si daca domnul Augustin Lazar nu mi-o da pe cale oficiala (n.r. - ordonanta de clasare), incerc in instanta. Dar ma gandesc si la colegii mei care au fost audiati. Poate vor sa simta ca ii pasa cuiva si de ei. Vreau sa aflu, si alaturi de mine si oamenii aia, de ce am fost chemati la audieri, de ce am fost prezentati ca niste penali. Ar trebui cumva sa ne simtim onorati si impliniti uman ca am fost audiati de procurori ca hotii de buzunare?”

Iata un fragment din actiunea prin care jurnalistul Victor Ciutacu a dat in judecata PICCJ si pe Procurorul General Augustin Lazar, documentul integral fiind prezentat la finalul articolului:

“A. Referitor la solicitarea de la pct. 1, precizez ca la 18.12.2017, luand la cunostinta din mass-media despre imprejurarea ca Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a pronuntat o solutie in dosarul nr. 1/P/2017, am solicitat sa imi fie transmisa o copie a solutiei pronuntate in acest dosar, in care am avut calitatea de martor.

La 22.12.2017, sub numarul 1856/VIII-3/2017, am primit un raspuns in sensul ca: 'prin ordonanta din data de 17 noiembrie 2017, in temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, raportat la art. 16 lit. a din Codul de procedura penala, s-a dispus clasarea cauzei avand ca obiect faptele sesizate din oficiu la data 4 ianuarie 2017, pentru care a fost inceputa urmarirea penala in rem sub aspectul infractiunii prev. de art. 297 Cod penal, constand in incalcarea dispozitiilor Codului de procedura penala anterior (art. 306 – 307) privind secretul deliberarii in dosarul denumit de mass-media Dosarul ICA'.

Acest raspuns reprezinta un refuz nejustificat de solutionare a cererii mele, intrucat nu mi s-a raspuns la solicitarea transmisa catre aceasta institutie si nici nu mi s-a motivat refuzul de a-mi fi comunicat un raspuns.

La aceeasi data, 22.12.2017, am solicitat expres a-mi fi comunicata o copie a ordonantei procurorului pronuntata in acest dosar. Nu mi s-a comunicat niciun raspuns la aceasta precizare, ceea ce reprezinta lipsa totala a raspunsului.

Potrivit art. 2 lit i) din Lege: 'refuzul nejustificat de a solutiona o cerere' reprezinta o 'exprimare explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane;'

Or, refuzul explicit, comunicat la data de 22 decembrie 2017, prin care mi se transmite doar care a fost solutia pronuntata in dosarul nr. 1/P/2017, fara insa a mi se pune la dispozitie, astfel cum solicitasem, o copie a Ordonantei pronuntate in acest dosar, si fara a mi se transmite care este motivul refuzului, reprezinta 'refuz nejustificat de a solutiona o cerere', potrivit acestui text de lege. Aceasta deoarece cu exces de putere autoritatea emitenta a inteles sa refuze solicitarea mea, fara a-mi transmite si motivele acestui refuz.

De asemenea, potrivit art. 2 lit. h) din Lege: 'h) nesolutionare in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;'.

Or, lipsa oricarui raspuns la precizarea mea ca nu natura solutiei pronuntate era ceea ce am solicitat de la autoritatea emitenta, ci o copie a ordonantei pronuntate, reprezinta nesolutionare la termen a unei cereri. Precizez ca interesul formularii solicitarii exista, deoarece in aceasta cauza am avut calitatea de martor atat eu, cat si un numar foarte mare de colegi jurnalisti ai trustului de presa din care fac parte. Mai mult, pe langa interesul extrem de ridicat al publicului referitor la obiectul dosarului denumit de mass-media 'Dosarul ICA' exista un interes public si in a se afla argumentele pentru care s-a pronuntat aceasta solutie, dar si in a se contesta solutia pronuntata, pentru argumente sau cu probe suplimentare.

Astfel, daca s-a apreciat ca jurnalistii postului Romania TV cunosc imprejurari relevante despre situatia de fapt din acest dosar si s-a dispus citarea lor in calitate de martor, atunci exista un interes am meu, atat direct, dar si de factura publica, in a afla ce a lipsit din probatoriul administrat pentru a se dispune o alta solutie si poate, a completa acest probatoriu in mod corespunzator.

De asemenea, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta o autoritate publica in sensul Legii, astfel ca trebuie sa motiveze orice refuz de a solutiona o cerere. Or, se poate constata cu usurinta ca fraza care mi-a fost comunicata sub nr. 1856/VIII-3/2017 nu contine nicio motivare in acest sens.

Intrucat nu am primit raspuns la solicitarea mea, am formulat plangere prealabila impotriva refuzului nejustificat de comunicare a raspunsului, dar nici la aceasta plangere prealabila nu am primit niciun raspuns.

Fata de aceste aspecte, va rog, onorata instanta, sa admiteti cererea astfel cum a fost formulata si sa obligati autoritatea emitenta sa formuleze raspuns solicitarii mele, respectiv sa imi comunice o copie a ordonantei pronuntate in dosarul nr. 1/P/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau sa formuleze un raspuns motivat acestei cereri.

B. Referitor la al doilea petit din cererea de chemare in judecata, precizez ca daunele morale solicitate, sunt determinate de refuzul de a-mi comunica ordonanta solicitata, care mi-a produs un prejudiciu moral, pentru motivele pe care le voi mentiona in continuare.

Astfel, avand in vedere calitatea mea de jurnalist, am fost tarat la sediul unitatii de parchet parate, unde am fost audiat in mod agresiv, cu intrebari straine de obiectul anuntat al cauzei, impreuna cu colegii mei, jurnalisti sau angajati in diferite functii la acelasi post de televiziune.

Audierile tuturor jurnalistilor au fost de natura a arunca o umbra de indoiala asupra onorabilitatii noastre, in spatiul public lansandu-se chiar speculatia ca noi, jurnalistii trustului din care fac parte, am putea face chiar obiectul acestui dosar, desi el se referea la 'cauza ICA', care a avut in vedere un alt patron de televiziune, pe domnul Dan Voiculescu.

Or, perindarea tuturor jurnalistilor Romania TV pe la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dublata de imprejurarea ca mi se refuza comunicarea ordonantei de clasare pronuntata in acest dosar, la care se adauga imprejurarea ca dosarul viza situatia unui patron de televiziune si condamnarea sa, au fost de natura a-mi afecta prestigiul profesional, a-mi leza reputatia, fiind de natura a pune la indoiala onorabilitatea mea, ca jurnalist la un trust TV.

Aceste imprejurari, dublate de refuzul nejustificat de a-mi comunica ordonanta de clasare, din care ar rezulta ca nu am savarsit vreo fapta reprobabila, sunt de natura a denigra profesia din care fac parte, sugerandu-se in mentalul public ca, in realitate, jurnalistii trustului din care fac parte, inclusiv eu, am avea ceva de ascuns, de natura infractionala, ce ar putea forma obiectul unor dosare penale. Or, clasarea cauzei, tinuta secreta, reprezinta o modalitate de confirmare a acestor 'acuzatii' ce au fost formulate de alte organe de presa.

Astfel, prin modalitatea in care cei doi parati au procedat, s-a instigat la o lipsa de incredere a publicului in jurnalistii acestui trust de televiziune, inclusiv in persoana mea. Or, este binecunoscuta imprejurarea ca jurnalistii, pentru a avea rating, trebuie sa se bucure de increderea publicului, iar orice decredibilizare a jurnalistului de organele statale poate atrage o antipatie populara, urmata de scaderea ratingului si implicit a veniturilor acelei televiziuni, dar si a jurnalistului respectiv.

Asadar, daunele morale solicitate au si un rol preventiv, descurajator, pentru ca pentru viitor, atunci cand cercetarea penala va viza jurnalisti, aceasta sa nu contina elemente oculte, nepublice, ci sa poata fi data publicitatii, pentru ca increderea publicului in acel jurnalist sa nu poata fi zdruncinata de organismele statale, prin actiuni subversive si abuzive, de natura a umbri onorabilitatea si prestigiului jurnalistului.

Chemarea in judecata a persoanei fizice, numitul Lazar Augustin, are ca temei dispozitiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, potrivit caruia: 'Cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.'

Pentru aceste motive, va solicit admiterea si a acestui capat de cerere si obligarea celor doi parati, in solidar, la plata unor daune morale de 100.000 de euro”.