Multi s-au grabit sa ia in deradere actiunea Laurei Kovesi de a-l recuza pe seful Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie Gheorghe Stan, desi acesta nu este procurorul care instrumenteaza dosarul in care fosta sefa DNA este urmarita penal pentru luare de mita, abuz in serviciu si marturie mincinoasa. O reactie normala daca ne gandim la prevederile Codului de procedura penala in materia recuzarii. In realitate, actiunea Laurei Kovesi este una cu bataie lunga si poate bloca intregul dosar, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Laura Kovesi a anuntat vineri, 15 februarie 2019, ca a formulat cerere de recuzare fata de procuroarea Adina Florea de la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, cea care ii instrumenteaza dosarul, si fata de seful acestei structuri, Gheorghe Stan. Dupa cum bine se stie, recuzarea Adinei Florea a fost respinsa, ramand in discutie doar cea privindu-l pe Gheorghe Stan. In mod normal, aceasta ar fi trebuit sa fie analizata de Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar, dar intrucat el este vizat fix in dosarul lui Kovesi - in care s-a dispus extinderea urmaririi penale pentru favorizarea faptuitorului si fals in declaratii pe motiv ca PICCJ ar fi mintit printr-un comunicat, care conform regulamentului parchetului este avizat de Lazar, ca deruleaza o ancheta in legatura cu aducerea in tara a lui Nicolae Popa (click aici pentru a citi) – ea va fi solutionata de unul dintre adjunctii lui Lazar, cel mai probabil de prim-adjuncta PICCJ Laura Oprean. Evident, este posibil ca Lazar sa nu se abtina si sa dea o solutie in aceasta problema. Oricum, logic si pe lege ar fi ca cererea de recuzare sa fie respinsa, atat timp cat Gheorghe Stan nu este procurorul din dosar. Totusi, intrucat in Romania este posibil orice, nu ne-ar mira ca lui Kovesi sa i se faca pe plac, iar Stan sa fie recuzat. Ce se va intampla insa dupa un asemenea moment?

Infirmarea rechizitoriului, ca si sigura

Si aici ajungem, in opinia noastra, la adevaratul scop al cererii de recuzare. Practic, odata admisa cererea de recuzare, Gheorghe Stan nu va mai putea efectua niciun act in dosarul lui Kovesi, inclusiv nu va mai putea confirma un eventual rechizitoriu de trimitere in judecata. Caci rechizitoriul pe numele lui Kovesi emis de Adina Florea ar trebui confirmat de catre Stan, procurorul ierarhic superior Adinei Florea, adjuncta sectiei. Or, cu Gheorghe Stan recuzat, rechizitoriul va merge la urmatorul procuror ierarhic superior, nimeni altul decat Augustin Lazar.

In cazul in care intre timp va fi declansata urmarirea penala in personam fata de acesta, si eventual chiar si trimiterea in judecata pentru favorizarea faptuitorului si fals in declaratii pentru comunicatul amintit mai sus, este de la sine inteles ca Augustin Lazar se va afla in incompatibilitate, astfel ca nu va mai putea aviza rechizitoriul. Va face acest lucru unul dintre adjunctii sai, cel mai probabil prim-adjuncta Laura Oprean. In fine, daca Lazar nu va avea nicio implicare in dosar, evident ca el va fi cel care va confirma rechizitoriul.

In oricare dintre situatii, cu Lazar fiind cel care confirma rechizitoriul sau cu prim-adjuncta Laura Oprean facand asta, exista o probabilitate cat se poate de mare ca trimiterea in judecata a Laurei Kovesi sa fie blocata. Mai exact, ca rechizitoriul emis pe numele fostei sefe DNA sa fie infirmat. Si asa Laura Kovesi sa scape de trimiterea in judecata. Acesta este credem noi planul care se ascunde in spatele cererii de recuzare facuta de Kovesi fata de procurorul Gheorghe Stan.

Cert este ca intregul caz demonstreaza din nou de ce este atat de nevoie de transformarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie in directie, astfel incat sa se bucure de independenta necesara. Tocmai de aceea ministrul Justitiei Tudorel Toader ar trebui sa analizeze serios emiterea unei ordonante de urgenta in acest sens, mai ales ca este o idee pe care a recunoscut ca o ia in calcul.

Cererea de recuzare nu poate fi admisa pe lege

In final sa vedem prevederile din Codul de procedura penala privind recuzarea magistratilor. Veti observa de ce recuzarea lui Gheorghe Stan este inadmisibila. Art. 67 din Codul de procedura penala stabileste cat se poate de clar ca recuzarea se formuleaza numai impotriva procurorului care efectueaza activitati in cauza, or Gheorghe Stan nu lucreaza in dosar. De asemenea, art. 67 din Codul de procedura penala stabileste ca este inadmisibila recuzarea procurorului chemat sa decida asupra unei recuzari, adica fix ceea ce a facut Kovesi cand l-a recuzat pe Stan, cel care la randul sau trebuia sa decida asupra cererii de recuzare a Adinei Florea.

Art 67 din Codul de procedura penala:

“Recuzarea

(1) In cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, partile, subiectii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de indata ce au aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.

(2) Cererea de recuzare se formuleaza doar impotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penala, a procurorului sau a judecatorului care efectueaza activitati judiciare in cauza. Este inadmisibila recuzarea judecatorului sau a procurorului chemat sa decida asupra recuzarii.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator in cazul recuzarii magistratului-asistent si grefierului.

(4) Cererea de recuzare se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea, pentru fiecare persoana in parte, a cazului de incompatibilitate invocat si a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formularii cererii. Cererea de recuzare formulata oral se consemneaza intr-un proces-verbal sau, dupa caz, in incheierea de sedinta.

(5) Nerespectarea conditiilor prevazute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare impotriva aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate cu aceleasi temeiuri de fapt invocate intr-o cerere anterioara de recuzare, care a fost respinsa, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constata de procurorul sau de completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare.

(6) Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau completul in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive”.

* Cititi aici versiunea in limba engleza a articolului