Legislatia romaneasca nu trebuie sa faca discriminari intre politicieni si magistrati, solicita judecatorul Ovidiu Galea (foto) de la Tribunalul Bihor intr-un punct de vedere trimis la 3 august 2022 Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii in legatura cu proiectul noii legi privind statutul judecatorilor si procurorilor, care va inlocui Legea nr. 303/2004. Amintim ca trei saptamani mai tarziu, Guvernul avea sa adopte proiectele celor trei legi ale justitiei si sa le trimita in Parlament.

Revenind la Ovidiu Galea, mentionam ca magistratul se refera la art. 230 alin. 4 din proiect, care prevede in felul urmator: „Daca in urma verificarilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se constata ca persoana a fost lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, persoana nu mai poate fi numita in functia respectiva (n.r. de judecator, procuror, magistrat-asistent sau asimilat) sau, daca este deja numita, este eliberata din functie”.

Prevederea de mai sus este o detaliere a art. 6 alin. 2/1 din actuala Lege 303/2004: „Apartenenta in calitate de colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, are ca efect eliberarea din functia detinuta”.

CEDO recomanda iertarea

In punctul de vedere trimis MJ si CSM, judecatorul Galea invoca decizii atat ale Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. Este vorba despre decizii in care CEDO le recomanda statelor foste comuniste sa nu mentina pe viata interdictiile impotriva celor care au lucrat in sau au colaborat cu serviciile secrete ca politie politica. In partea cealalta, jurisprudenta CCR citata de magistratul de la Tribunalul Bihor se axeaza pe ideea ca interdictiile legale impotriva lucratorilor si a colaboratorilor Securitatii, ca politie politica, trebuie sa fie aplicate in functie de fiecare caz in parte, iar nu sa se aplice global, fara diferente, caci in acest caz ar aparea suspiciuni privind eventualul caracter vindicativ al acelei legislatii (avand, de exemplu, scopul de a indeparta din functii publice o persoana sau alta, ori de a o impiedica sa candideze pentru acele functii).

Galea se judeca el insusi cu CNSAS

Inainte de a va lasa sa cititi argumentele judecatorului, amintum ca CNAS solicita constatarea calitatii lui Galea de ofiter al Securitatii pentru perioada de doua luni in care a fost angajat in Securitate in 1989, ca ofiteri stagiar. CNSAS a castigat procesul in prima instanta (la 15 octombrie 2021, la Curtea de Apel Bucuresti), iar acum urmeaza recursul la Inalta Curte.

Prezentam intregul punct de vedere al judecatorului Ovidiu Galea:

„PUNCT DE VEDERE

privind neconstitutionalitatea solutiei legislative propuse in textul art. 230 alin. 4 din Proiectul Legii privind Statutul magistratilor din Romania.

Subsemnatul, GALEA OVIDIU, judecator la Tribunalul Bihor, in temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, supun atentiei initiatorului si legiuitorului neconstitutionalitatea solutiei legislative propuse in textul art. 230 alin. 1, 2 si 4 din Proiectul Legii privind Statutul magistratilor din Romania, prin care se dispune ELIBERAREA DIN FUNCTIE a persoanei cu privire la care se constata ca a fost lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.

O chestiune prealabila ar fi propunerea subsemnatului de a fi modificata actuala Lege nr. 303/2004 si de a nu fi elaborata o Lege noua. Altminteri, vom avea aproximativ aceeasi reglementare dar cu o alta numerotare a textelor.

In Proiectul Legii privind Statutul magistratilor din Romania, se propune introducerea urmatorului articol:

Art. 230.

(1) Inaintea numirii in functie, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor sunt obligati sa dea o declaratie autentica pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, potrivit legii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) care, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu au dat declaratia prevazuta la alin. (1) sunt obligate sa dea aceasta declaratie in termen de 30 de zile de la aceasta data.

(3) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1) si (2). Rezultatele verificarilor se comunica Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei, dupa caz, si se ataseaza la dosarul profesional.

(4) Daca in urma verificarilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se constata ca persoana a fost lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, persoana nu mai poate fi numita in functia respectiva sau, daca este deja numita, este eliberata din functie.

(5) Dispozitiile legale privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica se aplica in mod corespunzator.

ARGUMENTE:

Mai inainte a supune atentiei elementele de neconstitutionalitate, se cuvine a mentiona ca o dispozitie similara celei de la alin. 4) nu exista in ce-i priveste pe reprezentantii celorlalte doua puteri in stat: Executivul si Legislativul.

Dispozitiile textului propus la art. 230 alin. 4 prevad o solutie legislativa neconstitutionala in raport cu dispozitiile ” este eliberata din functie”, respectiv ”nu mai poate fi numita in functia respectiva”, deoarece Curtea Constitutionala s-a pronuntat anterior in mod repetat in acest sens.

Pe de alta parte, in forma propusa, textul de lege ce urmeaza a fi introdus incalca si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, avand in vedere urmatoarele considerente:

1.

Astfel, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, analizand efectele noii reglementari aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 in antiteza cu precedenta reglementare declarata neconstitutionala in ansamblul ei, Curtea Constitutionala a observat ca ”reglementarea in vigoare urmareste scopul de deconspirare, (…) a celor care ocupa demnitatile sau functiile enumerate in art. 3, precum si a celor care isi manifesta intentia de a candida pentru alegerea ori numirea in aceste demnitati sau functii (…).

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 opereaza o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucratoare ale Securitatii" fata de prevederile Legii nr. 187/1999, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008.”

Curtea retine ca, spre deosebire de reglementarea astazi in vigoare, ”reglementarea anterioara nu a urmarit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, ci a promovat raspunderea juridica si politica a acestora, cu scopul indepartarii lor din anumite functii si impiedicarii lor de a candida pentru alegerea sau numirea in acele functii”.

2.

Despre diferenta dintre Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si Legea nr. 187 din 7 decembrie 1999, prin Decizia nr. 1569 din 7 decembrie 2010 Curtea a observat, ”ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor in legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii, realizand o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata.

Actuala reglementare legala are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica a acestora, iar scopul acesteia nu il reprezinta indepartarea lor din anumite functii publice sau impiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea in astfel de functii.”

3.

Prin Decizia nr. 433 din 2013 Curtea Constitutionala, in imprejurarea analizarii dreptului magistratului la pensia de serviciu in raport cu perioada cat judecatorul sau procurorul a profesat, a statuat:

”… pensia de serviciu reprezinta un beneficiu, o recompensa acordata persoanelor care si-au dedicat, integral, sau cea mai mare parte din viata lor profesionala, justitiei”.

I.

Cu privire la art. 230 alin. 1 si 2, respectiv:

„(1) Inaintea numirii in functie, judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor sunt obligati sa dea o declaratie autentica pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, potrivit legii.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) care, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu au dat declaratia prevazuta la alin. (1) sunt obligate sa dea aceasta declaratie in termen de 30 de zile de la aceasta data”.

Prin Decizia nr. 794/23.11.2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 161/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, in ansamblul sau, publicata in Monitorul Oficial nr. 1198/17.12.2021, Curtea Constitutionala a dispus:

„Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Constantin-Mugurel Isarescu in Dosarul nr.2800/2/2020 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca Legea nr.161/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii este neconstitutionala, in ansamblul sau”.

Legea nr. 161/2019 prevedea, printre altele: „Dupa articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu urmatorul cuprins:

(1) Persoanele care au fost numite sau alese in una dintre demnitatile ori functiile prevazute la art. 3 lit. i)-y) si cele care detin titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, cu exceptia celor care, la data de 22 decembrie 1989, nu implinisera varsta de 16 ani, fac o declaratie pe propria raspundere, conform modelului prevazut in anexa la prezenta ordonanta de urgenta, in sensul ca au avut sau nu calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia”.

In motivarea solutiei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr. 161/2019, in ansamblul ei, instanta de contencios constitutional a retinut:

„Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa, a stabilit ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor in legatura cu care s-a constatat ca sunt lucratori sau colaboratori ai Securitatii, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, in conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei incalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale [a se vedea Decizia nr.46 din 20 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.165 din 8 martie 2011, si Decizia nr.1.309 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.845 din 29 noiembrie 2011].

Pe de alta parte, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), ca autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata. Asadar, in conditiile in care actiunea in constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarare poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.24/2008 NU sunt de natura sa confere CNSAS rolul de instanta extraordinara [a se vedea Decizia nr.436 din 15 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr.46 din 20 ianuarie 2011, precitata]”.

Cu privire la art. 230 alin. 4 din Proiect:

Cum am aratat mai inainte, prin Decizia nr. 1569/07.12.2010, Curtea Constitutionala a stabilit: „… Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor in legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii, (…) scopul acesteia nu il reprezinta indepartarea lor din anumite functii publice sau impiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea in astfel de functii”.

Prin Decizia nr. 433 din 2013 Curtea Constitutionala, in imprejurarea analizarii dreptului magistratului la pensia de serviciu in raport cu perioada cat judecatorul sau procurorul a profesat, a statuat:

”… pensia de serviciu reprezinta un beneficiu, o recompensa acordata persoanelor care si-au dedicat, integral, sau cea mai mare parte din viata lor profesionala, justitiei”.

Potrivit jurisprudentei Curtii (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995, Decizia nr. 1415/2009, Decizia nr. 414/2010, Decizia nr. 415/2010), puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Asadar, atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza sa respecte intru totul atat considerentele, cat si dispozitivele acestora.

Deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, in consecinta, toate autoritatile publice sunt obligate sa respecte deciziile si hotararile Curtii Constitutionale.

Prin urmare, cat timp dispozitiile art. 230 alin. 4 din Proiectul de Lege contravin dispozitiilor obligatorii ale Curtii Constitutionale din cuprinsul deciziilor anterior indicate, acestea trebuie inlaturate.

II.

Totodata, modificarea propusa prin art. 230 alin. 4 din Proiectul de Lege incalca si art. 6 si art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat timp calitatea de lucrator sau colaborator al Securitatii a incetat cel tarziu in anul 1989, deci cu mai bine de 32 ani anterior modificarii propuse prin Proiectul de Lege.

Astfel, Curtea Europeana a subliniat importanta trecerii timpului si necesitatea reevaluarii legislatiei privind legile lustratiei.

A) In cauza Adamsons impotriva Letoniei, reclamantului, fost prim-ministru, i s-a respins candidatura pe motiv ca a fost agent KGB in trecut. Curtea a confirmat concluziile sale privind contextul istoric al tarii. Cu toate acestea, a adaugat ca, in timp, simpla suspiciune generala fata de un grup de persoane nu mai era suficienta, iar autoritatile trebuiau sa furnizeze argumente si probe suplimentare pentru a justifica o astfel de respingere.

Legea aplicata era pentru fostii agenti ai KGB. Avand in vedere diversitatea functiilor acestui organ, notiunea era prea vasta. In aceste conditii, nu mai era suficient doar sa se constate ca persoana in cauza facuse parte din grupul respectiv. Deoarece acest grup a fost definit prea larg, o restrangere a drepturilor electorale ale membrilor lui ar fi trebuit sa urmeze o abordare individualizata pentru a tine seama de comportamentul lor real.

Necesitatea acestei individualizari a devenit tot mai importanta odata cu trecerea timpului. Reclamantul nu a fost niciodata acuzat ca ar fi fost implicat in mod direct sau indirect in faptele rele ale regimului totalitar si nici in vreun act care sa poata dovedi opozitie sau ostilitate fata de restabilirea independentei Letoniei si a ordinii sale democratice.

Mai mult decat atat, acesta a fost declarat neeligibil in mod oficial foarte tarziu, dupa 10 ani de cariera militara si politica remarcabila in Letonia restaurata. Astfel, doar motivele cele mai convingatoare ar putea justifica neeligibilitatea reclamantului in aceste conditii. In plus, perioada de 10 ani in care fostii agenti ai KGB puteau suferi restrangerile prevazute de alte texte legislative a fost prelungita cu inca 10 ani fara ca Parlamentul sau Guvernul sa fi prezentat motive in acest sens .

Prin urmare, Curtea a concluzionat ca prelungirea a avut un caracter vadit arbitrar fata de reclamant si a constatat incalcarea art. 6 din Conventie.

B) Curtea a constatat si o incalcare a art. 8 CEDO si intr-o cauza in care au fost facute publice informatii referitoare la detinerea de catre reclamant, cu 13 ani inainte, a postului de sofer al KGB, in cauza Sõro impotriva Estoniei (pct. 56-64). De asemenea, a fost considerata contrara art. 8 din CEDO procedura lustratiei, in cadrul careia a fost dezvaluit faptul ca reclamantul fusese colaborator al politiei secrete a fostului regim si ca, in consecinta, acesta nu indeplinea cerinta suplimentara impusa pentru ocuparea unei functii publice (Ivanovski impotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, pct. 176).

Curtea a subliniat ca statelor contractante care au avut, in trecut, un regim nedemocratic ar trebui sa li se acorde o marja larga de apreciere in ceea ce priveste alegerea modului de gestionare a „mostenirii” acestor regimuri.

Totodata, in cauza Anchev impotriva Bulgariei (dec.), Curtea a hotarat ca sistemul care presupunea dezvaluirea exclusiv a numelor persoanelor care detineau functii publice, despre care se considera ca au colaborat cu regimul comunist, astfel cum reiesea din registrele fostului serviciu de securitate, se incadra in limitele marjei de apreciere de care dispuneau autoritatile bulgare (pct. 103-111 si 113).

Prin urmare, si Curtea Europeana a sustinut ca este disproportionat ca, intr-o societate democratica (in cazul Romaniei de mai bine de 32 de ani) sa fie trase la raspundere persoane pentru presupuse fapte savarsite in perioada unui regim nedemocrativ, fiind necesara o gestionare corespunzatoare a „mostenirii” acestor regimuri, intru respectarea drepturilor omului.

Pentru toate aceste motive, se impune inlaturarea din Proiectul de lege dispozitiile art. 230 alin. 4, respectiv „Daca in urma verificarilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se constata ca persoana a fost lucrator sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, persoana nu mai poate fi numita in functia respectiva sau, daca este deja numita, este eliberata din functie”.

Fata de aceste concluzii ale Curtii Constitutionale rezultate din motivarea Deciziilor sus-amintite, se impune analizarea si inlaturarea din Proiectul de Lege a dispozitiilor continute de art. 230 alin. 4 contrare celor statuate de CCR.

Cu stima,

Ovidiu Galea

3 august 2022”.