26 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MAGISTRATURA SUB DICTATURA – Judecatoarele CSM Gabriela Baltag si Evelina Oprina denunta riscurile din noile legi al justitiei. Oprina: „O serie de pericole asupra independentei justitiei provin chiar din interiorul sistemului... Noile legi vor crea riscul concentrarii puterii in mana unei sfere mai restranse de persoane”. Baltag: „N-a disparut niciodata campul tactic. Se pregateste sa revina... M-am ingrozit lecturand pachetul legislativ... Am regasit campul tactic” (Video)

Scris de: V.B. | pdf | print

12 September 2022 16:13
Vizualizari: 4845

Exista pericole enorme pentru magistratura romana in noile legi ale justitiei – ticluite de ministrul de resort Catalin Predoiu si asumate de catre intregul guvern Nicolae Ciuca –, au avertizat judecatoarele CSM Gabriela Baltag (foto stanga) si Evelina Oprina (foto dreapta), reprezentantele tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii, duminica, 11 septembrie 2022, in emisiunea „Culisele statului paralel” de la Realitatea Plus.



Concret, judecatoarea Oprina a subliniat ca noile legi ale justitiei vor crea cadrul necesar pentru ca puterea sa fie concentrata in mainile a mai putine persoane decat in prezent. Este vorba despre sefii de instante si de parchete, despre membrii CSM, dar si despre politicieni, intrucat, daca va intra in vigoare in aceasta forma, pachetul legislativ va permite interventia factorului politic asupra actului de justitie. Iar toate aceste presiuni vor stirbi independenta judecatorului – fapt care va afecta calitatea actului de justitie si, in ultima instanta, chiar pe justitiabil, a subliniat magistrata.

Iar problema este cu atat mai grava, cu cat actualul CSM ignora opiniile minoritare exprimate de catre membrii alesi si chiar incearca sa le anihileze. „Anihilarea” este exact cuvantul folosit de catre Evelina Oprina.


Campul tactic n-a murit; doar un pic s-a odihnit


In acelasi context al asaltului la independenta magistratilor, Gabriela Baltag a reclamat faptul ca proiectele legislative ale regimului Ciuca-Predoiu readuc in forta ceea ce generalul SRI Dumitru Dumbrava a denumit prin celebra formula „campul tactic”. Este vorba, desigur, despre implicarea Serviciului Roman de Informatii in justitie. Toleranta fata de aceasta implicare risca sa readuca Romania la regimul comunist-stalinist al anului 1948, a subliniat magistrata. Amintim ca aceasta implicare este una profund ilegala, dupa cum Curtea Constitutionala a stabilit in numeroase decizii de admitere.

Iar situatia este cu atat mai revoltatoare, a adaugat judecatoarea Baltag, cu cat Consiliul Superior al Magistraturii a ingropat subiectul privind desecretizarea anexelor la Protocolul SRI-PICCJ din 2009 (protocol – adaugam noi – declarat complet neconstitutional de catre CCR).


Redam cele mai importante afirmatii ale judecatoarelor CSM Gabriela Baltag si Evelina Oprina:


Anca Alexandrescu: De ce au ajuns romanii sa spuna ca nu mai au incredere in justitie?

Gabriela Baltag: Probabil sunt indreptatiti multi dintre ei. Si prezenta noastra astazi alaturi de dumneavoastra este o dovada ca suntem aici in primul rand pentru ca iubim aceasta justitie. I-am dedicat o parte importanta din viata noastra. (...) Suntem intr-un mandat de demnitate publica: mai avem cateva luni din el, am facut absolut tot ce a fost posibil, din perspectiva noastra. Poate nu toate lucrurile au fost grozave (probabil am mai si gresit), dar am facut tot ce a fost posibil, in fiecare zi a mandatului nostru, ca sa ne indeplinim misiunea pana la capat. Pentru ca zilele acestea, justitia trece printr-un moment deosebit – nu de cumpana, dar am putea sa-i spunem si asa. E undeva la rascruce. Si trebuie sa ducem spre telespectatori, spre colegii nostri, spre toti cei care ne urmaresc in aceasta seara vulnerabilitatile unui sistem pregatit a se prabusi. Pentru ca exista acest risc. Si ne referim la legile justitiei.

Anca Alexandrescu: Este independenta justitia astazi? Este o intrebare pe care o au pe buze toti romanii. (...)

Evelina Oprina: In aceste zile, in care se dezbat legile justitiei intr-un ritm reclamat de unii ca fiind foarte alert, se tace destul de mult, iar dumneavoastra sunteti printre putinii care ati ales sa aduceti in discutie un subiect atat de important nu doar pentru noi, magistratii, ci pentru intreaga societate. Si am sa explic un pic de ce este atat de important ca cei care ne privesc sa inteleaga ca aceste legi ale justitiei sunt pentru ei. (...)

In jurul acestui subiect, am auzit, in in ultimele luni de cand se dezbat aceste legi, prea multe adevaruri pe jumatate spuse, prea multe lucruri intentionat amestecate sau asezate intr-o cheie perfida. (...)

Pachetul acesta de legi ale justitiei nu este despre anumite solutii din dosare, nu este despre cum se pun in libertate sau nu unii infractori, nu este despre cum Romania urmeaza sa adere sau nu la spatiul Schengen. Aceste legi ale justitiei reglementeaza acele garantii pe care legea trebuie sa le ofere judecatorilor si procurorilor, astfel incat in actul de infaptuire a justitiei (pe care, in principal, il face judecatorul), ei sa se bucure de toata libertatea necesara: sa nu fie amenintati, sa nu fie presati, sa nu fie tentati, sa nu fie supusi niciunei ingerinte, de niciun fel – nici din exterior, dar mai ales din interior. (...) Exista o serie de pericole asupra independentei justitiei, care – ce sa vedeti? – provin chiar din interiorul sistemului judiciar si trebuie sa fim atenti asupra lor.

Este vorba despre modul de recrutare a judecatorilor si procurorilor, despre evolutia lor in cariera, despre siguranta posturilor, despre formarea lor profesionala, despre remuneratie, despre cum raspund disciplinar judecatorii si procurorii. Or, noi trebuie sa ne asiguram ca legile contin garantii atat de solide, incat judecatorul cand solutioneaza cauza pe care o are in fata lui, trebuie sa stie ca este liber de orice fel de ingerinta. Despre asta este vorba in legile justitiei. Dar, din pacate, am identificat in aceste legi (care sunt extrem de stufoase – au sute de articole), am identificat foarte multe vulnerabilitati. Problema cea mare a acestor legi este aceea ca ele trebuie privite oarecum in ansamblu. Privite in ansamblu toate aceste legi si toate schimbarile preconizate, ele creeaza niste mecanisme care vor crea riscul concentrarii puterii in mana unei sfere mai restranse de persoane. (...) Ma refer in principal la conducatorii de instante si de parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, la interventia factorului politic asupra actului de justitie etc. (...)

Anca Alexandrescu: Intr-un interviu de anul trecut al dumneavoastra, va intrebati oare oare cand o sa se desecretizeze acele anexe de la protocoalele de colaborare. Pentru ca aveati niste curiozitati vizavi de magistratii care au fost implicati si au colaborat in acele echipe mixte. Au fost desecretizate?

Gabriela Baltag: E chiar o preocupare pe care am avut-o si pe care am conturat-o in solicitari concrete, adresate conducerii Consiliului, pentru a efectua demersuri catre Serviciul Roman de Informatii, in vederea desecretizarii. Anul trecut, am vorbit noi public, dar lucrul acesta nu s-a intamplat. Zilele trecute, spunea cineva ca altcineva de la noi ar fi confirmat faptul ca, de fapt, Serviciul Roman de Informatii nu a dorit sa raspunda. Daca ma intrebati pe mine, eu cred ca nici nu a plecat solicitarea de la Consiliul Superior al Magistraturii. In acea perioada (n.r. in 2019), cand am facut solicitarea pentru desecretizarea acestor echipe mixte, am mai facut o solicitare. Chiar in 2019, intr-un interviu pentru ocuparea unei functii de conducere la nivel de Inspectie Judiciara, inspectorul-sef care a si primit mandatul respectiv (n.r. Lucian Netejoru) a si vorbit, cu ocazia interviului respectiv (care e unul public; nu e nimic secret – il putem gasi) despre faptul ca in baza protocolului existent un timp indelungat intre SRI si Inspectia Judiciara, venea si studia la etajul 7 in CSM documente despre magistrati. Si despre un astfel de raport s-a vorbit intr-o hotarare a Plenului CSM. Eu am avut o preocupare mai veche privitoare la campul tactic.

Anca Alexandrescu: Mai exista astazi campul tactic? Mai simtiti ca exista, ca functioneaza?

Gabriela Baltag: Cred ca n-a disparut niciodata campul tactic. S-a retras, probabil, dar se pregateste sa revina. Am facut o solicitare de desecretizare si am adresat-o chiar institutiei acesteia, care a facut trimitere, intr-un raport al Inspectiei, la astfel de documente. Niciodata n-am primit nici de aici raspuns. Deci preocuparile au fost. Nu am vorbit foarte mult despre ele, pentru ca am asteptat sa se gaseasca o solutie, o finalitate.

Anca Alexandrescu: Cum poate sa mearga justitia inainte daca acest capitol nu este incheiat definitiv? Inteleg ca ceva este de ascuns, de vreme ce nu se doreste sa se desecretizeze aceste anexe. Poate ca sunt magistrati care au participat la acele echipe mixte, la anumite dosare care poate ulterior au primit achitare. (...) Nu s-au desecretizat aceste anexe. Se pastreaza niste obiceiuri care au fost confirmate si prin celebra ordonanta a doamnei Pruna (n.r. OUG 6/2016), care dupa 6 ani de zile a fost votata in Parlament, a fost declarata neconstitutionala, dar intentia ramane de a rebaga SRI in anchetele penale.

Gabriela Baltag: Este adevarat acest lucru. Eu sper sa nu devina realitate. Chiar zilele trecute am vorbit despre acest aspect. Sper ca Romania nu poate fi mai rau decat in '48. Pentru ca lecturand parte din acest pachet legislativ, eu m-am ingrozit pe partea mea de justitie. Ca nu pot si nici nu am voie sa exprim pareri pe partea de oportunitate. M-am uitat pe segmentul 'Justitie' si m-am intrebat unde as putea sa regasesc campul tactic oficial in lege. L-am gasit, desigur. Putem sa discutam saptamani intregi, dar poate nu se va intampla acest lucru si nu va fi nevoie. Cert este ca la nivel institutional, referitor la desecretizare s-a luat o atitudine: la nivel de Consiliu, nu a aplaudat nimeni. Dar nu s-au facut demersuri mai departe pentru a afla tot adevarul. Asta apropo de ce spunea colega mea, doamna judecator Oprina: ca unele adevaruri spuse pe jumatate sunt mai rele decat cele nespuse deloc.

Anca Alexandrescu: Si tocmai asta v-am intrebat: cum poate sa mearga mai departe justitia daca adevarurile sunt spuse doar pe jumatate? Adica sunt doar jumatati de masura. In justitie, nu cred ca merge cu unitati de masura – sau cel putin asa cred ca se invata de pe bancile facultatii.

Evelina Oprina: Categoric ca adevarul trebuie spus pana la capat si de aceea ne bucuram de aceasta discutie. Din nefericire, noi doua in seara aceasta aici nu reprezentam institutia Consiliului Superior al Magistraturii. Suntem prezenta in calitate de membre ale CSM, insa suntem 2 din cei 19 membri, suntem 2 din cei 14 alesi si 2 din jumatatea membrilor alesi care avem o alta opinie si o alta pozitionare – inclusiv fata de aceste legi ale justitiei – decat majoritatea, astfel cum este ea alcatuita in interiorul Consiliului, dar din care face parte cealalta jumatate de membri alesi. Am auzit discutii cu privire la imprejurarea ca aceste legi au fost avizate de catre CSM intr-o majoritate confortabila. Mi-amintesc ca a fost 13-6, respectiv 11-7. Da, este adevarat si ca acest aviz are girul tuturor categoriilor reprezentate in CSM (judecatori, procurori, societate civila si membri de drept). Da, este adevarat, insa vreau sa stiti ca exista un apetit catre ignorarea, daca nu chiar anihilarea opiniilor contrare celor din majoritate.

Anca Alexandrescu: Din partea cui?

Evelina Oprina: In sensul de desconsiderare, in sensul ca nu conteaza opiniile minoritatii (asa cum suntem calificati in acest moment), nu sunt luate in considerare, nu exista – din punctul meu de vedere – deschiderea spre dialog si argumentatie, nu exista nici macar – in ultima perioada de timp – aparenta ca se doreste macar sa fie ascultate argumentele noastre si respinse, finalmente. Nici macar atat.


* Vedeti aici inregistrarea video a emisiunii

Comentarii

# Vasile date 13 September 2022 09:02 +1

Marcel Ciolacu a declarat ca PSD nu depune niciun amendament la legile Justiției si ca PSD Susține doar observațiile formulate de CSM Ce nu e clar?!?

# santinela date 13 September 2022 15:09 0

Nu a declarat asa ceva Ciolacu fiindca deja sint sute de amendamente la mizerabilul proiect al pelticului neamului.

# Voicu date 13 September 2022 19:53 +17

PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a anunţat că nu va depunde amendamente la proiecte. Asta nu înseamnă că formaţiunea nu ar putea susţine modificările propuse de alte partide :lol: :lol: :lol: treburile murdare le fac altii De exemplu, printre propunerile PNL este înfiinţarea unei funcţii de prim-vicepreşedinte la nivelul instanţei supreme. UDMR propune ca procurorii să fie numiți la DNA sau la DIICOT numai dacă au grad profesional de Parchet General, AUR vrea ca membrii CSM să răspundă „în fața întregii societăți” și să fie create completuri specializate în „cauze cu profesioniști” la nivelul curților de apel și al tribunalelor, iar USR vrea o nouă formulă de calcul pentru pensiile magistraților și propune o serie de filtre prin care să se asigure că magistrații nu au făcut parte din servicii.

# Voicu date 13 September 2022 20:01 0

PNL a depus amendamente și în ceea ce privește acțiunea disciplinară. Liberalii arată că „singurul titular al acțiunii disciplinare rămâne Inspecția Judiciară”, după ce în proiectele adoptate de Guvern era prevăzut că și președintele ÎCCJ și Procurorul General al României pot începe acțiunea disicplinară. Totodată, PNL asimilează funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Inspecției Judiciare cu personalul corespunzător din Parlament, potrivit unui alt amendament. Liberalii au mai propus ca directorii direcțiilor de inspecție să fie revocați de CSM la solicitarea motivată a cel puțin 3 membri ai secției corespunzătoare sau a inspectorului-șef. PNL își mai dorește ca delegarea procurorilor la DNA și la DIICOT să poată fi făcută o singură dată, pentru cel mult un an, „fără a fi necesar gradul profesional(…), dar cu respectarea condițiilor de vechime prevăzută de lege pentru numirea în funcția de procuror la aceste structuri specializate”.

# Cantemir date 14 September 2022 10:15 0

USR propune ca, în principal, INM să aibă mai multe atribuții în procesul de selecție al judecătorilor/procurorilor decât CSM (cum este prevăzut în forma adoptată de Guvern). Totodată, USR propune ca, înainte de numirea unor magistrați, să se verifice dacă au avut „calitatea de agent sau colaborator cu organele de securitate, ca poliție politică”. Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, în viziunea USR, s-ar face la propunerea Plenului CSM (în forma adoptată de Guvern eliberarea din funcție se face la propunerea Secției corespunzătoare a CSM). USR propune „o pensie de serviciu în cuantum de 85% din baza de calcul reprezentată de valoarea netă a indemnizației de încadrare brută lunară și a sporurilor permanente avute în ultima lună integrală de activitate înainte de data pensionării”. Totodată, la cuantumul pensiei de serviciu se adaugă „câte 2% din baza de calcul, fără a putea depăși 95% din valoarea acesteia”, pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută (25

# Cantemir date 14 September 2022 10:19 0

USR propune și eliminarea mai multor articole incluse în proiectele de pe masa Parlamentului, precum „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă” (articol eliminat și de PNL); „Judecătorii şi procurorii, membri aleşi ai CSM care îndeplinesc o funcție de conducere în cadrul unei instanţe sau unui parchet au dreptul, la încetarea mandatului de membru al CSM, să revină pe funcţia de conducere deţinută anterior, care este rezervată” Partidul vrea să schimbe și procesul de alegere a președintelui și vicepreședintelui CSM. Forma actuală a proiectelor prevede că cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității, aleg conducerile CSM, în timp ce forma propusă de USR arată că trebuie asigurată prezența a cel puțin 2 treimi din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor.

# Cantemir date 14 September 2022 10:23 0

USR mai vrea ca, pe lângă numirea și revocarea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția pentru judecători a CSM să mai poată dispună delegarea și detașarea judecătorilor „în condițiile legii”. Totodată, USR propune ca ministrul Justiției, președintele CSM, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ să formeze Consiliul de management strategic. „Consiliul dezbate toate chestiunile de ordin financiar și organizatoric ce au sau pot avea un impact asupra funcționării întregului sistem judiciar şi este responsabil de urmărirea implementării măsurilor necesare pentru aplicarea strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar”.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.09.2022 – Paranghelie la DNA

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva