Hotarare devastatoare pentru “mama DNA” Monica Macovei (foto). Marea specialista in Drept si fosta ministresa a Justitiei Monica Macovei a fost facuta de ocara de judecatorul Iuliu-Otonel Popa de la Judecatoria Sectorului 4, care a explicat cum aceasta a incurcat civilul cu penalul in dosarul in care a formulat o cerere de asigurare a probelor ca sa scape nevinovata pentru spulberarea motociclistului pe care l-a bagat in spital.

Prin actiunea depusa la Judecatoria Sectorului 4 – prin care a chemat in judecata Parchetul Curtii de Apel Constanta si pe victima sa, motociclistul Ilie Constantin, cerand citarea acestuia din urma pe patul de spital (click aici pentru a citi actiunea) – Monica Macovei a solicitat instantei ca, pe latura civila, sa dispuna efectuarea unei expertize tehnice auto prin care sa se constate starea, avariile si daunele produse la masina sa in urma accidentului. De asemenea, prin aceeasi expertiza, Monica Macovei a solicitat sa se dispuna masuri specifice unei anchete penale (deci masuri ce pot fi realizate doar la cererea unui procuror), precum: stabilirea derularii evenimentelor, stabilirea directiilor de deplasare a autoturismului si moticicletei si pozitiile ocupate de acestea pe drum, determinarea locului impactului in raport cu axul drumului, dar si stabilirea posibilitatilor de evitare a impactului. Practic, Monica Macovei a solicitat unei instante civile sa admita o expertiza intr-un dosar penal.

Incheierea din 24 noiembrie 2022, pronuntata in dosarul nr. 29926/4/2022, prin care judecatorul Iuliu-Otonel Popa de la Judecatoria Sectorului 4 a respins ca inadmisibila cererea Monica Macovei este rusinoasa pentru fosta ministresa a Justitiei. Concret, judecatorul Popa arata ca o instanta civila nu are competenta sa se pronunte in legatura cu administrarea probelor intr-un dosar penal, aceasta competenta revenind exclusiv procurorului. De asemenea, instanta ii explica “mamei DNA” ca efectuarea unei expertize tehnice auto cu obiectivele cerute nu ar avea efecte asupra modului de solutionare a dosarului penal deschis la Parchetul Curtii de Apel Constanta care vizeaza accidentul dintre fosta ministresa si un motociclist, accident in urma caruia motociclistul a fost internat in spital cu rani grave. “In consecinta, in faza urmaririi penale administrarea probelor pe latura civila se va face pe baza normelor reglementate de Codul de procedura penala, si doar in ipoteza in care acesta nu dispune, se vor aplica dispozitiile procesual civile. Insa, chiar si in acest din urma caz, cei care administreaza probele sunt procurorul si organele de cercetare penala, si nu instanta civila”, mentioneaza judecatorul Popa.

In ceea ce priveste urgenta invocata de Macovei pentru realizarea expertizei – in sensul ca asiguratorul i-a incadrat masina la “dauna totala” in urma accidentului, iar autoturismul trebuie predat, astfel ca pe viitor o expertiza ar fi greu de facut –, judecatorul Popa precizeaza ca avariile suferite de autoturism nu se pot degrada prin trecerea timpului, astfel incat starea autoturismului poate fi constatata si dupa trecerea unei perioade mai indelungate de la evenimentul rutier. Mai mult, epava autoturismului se afla in posesia Monicai Macovei, nefiind dispusa vreo masura de indisponibilizare de catre Parchetul Curtii de Apel Constanta.

Iata fragmente din incheierea prin care judecatorul Iuliu-Otonel Popa de la Judecatoria Sectorului 4 a respins ca inadmisibila cererea de asigurare de a probelor formulata de Monica Macovei (documentul este atasat integral la finalul articolului):

“In raport cu textele legale citate rezulta ca trebuie indeplinite doua conditii pentru constatarea unei probe prin intermediul acestei proceduri, si anume, interesul si urgenta.

Cerinta interesului presupune ca solicitantul sa sustina existenta, in patrimoniul sau, a unui drept subiectiv civil ori a unui interes legitim, in legatura cu care exista posibilitatea declansarii unui proces. Desi legea nu o prevede in mod expres, este neindoielnic ca litigiul respectiv trebuie sa fie unul supus normelor de procedura civila.

In prezenta cauza, singurele referiri facute de reclamanta cu privire la litigiul care ar justifica introducerea cererii sunt cele legate de dosarul penal al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta.

Instanta considera ca sarcina administrarii probelor in procesul penal, atat pe latura civila, cat si pe latura penala, revine exclusiv procurorului si organelor de cercetare penala, o instanta civila neavand competenta de a se pronunta pe acest aspect, prin intermediul unor institutii juridice reglementate de Codul de procedura civila.

(…)

Din analiza coroborata a acestor texte legale rezulta ca dispozitiile Codului de procedura civila sa aplica pentru toate litigiile in materie civila, atat de drept privat, cat si de drept public, daca prin legi speciale nu se prevede altfel. In egala masura, aceste dispozitii nu se aplica procesului penal, in ceea ce priveste latura penala, care va fi solutionata exclusiv potrivit Codului de procedura penala.

Referitor la latura civila a procesului penal, instanta constata ca, potrivit art. 98 lit. b) Cod procedura civila, constituie obiect al probei si faptele privitoare la raspunderea civila, atunci cand exista parte civila. In consecinta, in faza urmaririi penale administrarea probelor pe latura civila se va face pe baza normelor reglementate de Codul de procedura penala, si doar in ipoteza in care acesta nu dispune, se vor aplica dispozitiile procesual civile. Insa, chiar si in acest din urma caz, cei care administreaza probele sunt procurorul si organele de cercetare penala, si nu instanta civila.

Art. 28 Cod procedura penala stabileste in mod clar care sunt raporturile dintre hotararea penala si cea civila, astfel incat efectuarea unei expertize tehnice auto cu obiectivele cerute de reclamanta nu ar avea efecte asupra modului de solutionare a dosarului penal.

(…)

Asa cum a subliniat in mod corect paratul, desi afirma ca prezenta cerere nu are legatura cu dosarul penal, reclamanta nu a oferit vreo explicatie cu privire la introducerea in cauza a acestuia in calitate de parat.

Pe de alta parte, in cuprinsul cererii reclamanta nu face nicio referire la un eventual litigiu care s-ar putea naste din raporturile de asigurare privind autoturismul avariat. Asa cum rezulta din email-ul comunicat reclamantei de catre societatea de asigurari la data de 09.11.2022, au fost intocmite nota de constatare si devizul estimativ de reparatie, autoturismul fiind incadrat la dauna totala. Din cuprinsul cererii de chemare in judecata si din inscrisurile atasate nu rezulta ca reclmanta ar fi formulat obiectii cu privire la cuantumul despagubirii stabilite de societatea de asigurare pentru a se putea aprecia asupra posibilitatii aparitiei unui litigiu.

In masura in care intre reclamanti si societatea de asigurare ar fi existat o situatie litigioasa, ar fi fost necesara chemarea in judecata a societati respective, demers care nu a fost facut de reclamanta.

Fata de cele expuse, instanta apreciaza ca cerinta interesului nu este indeplinita in cauza de fata.

In ceea ce priveste conditia urgentei, aceasta are in vedere pericolul ca proba sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

Urgenta trebuie analizata prin raportare la proba si nu la interesele materiale sau de alta natura ale parti care formuleaza cerere de asigurare.

Prin urmare, sunt nefondate sustinerile reclamantei conform carora urgenta se justifica prin necesitatea predarii epavei autoturismului catre asigurator. Este legitim interesul reclamantei de a obtine indemnizatia de asigurare, insa imprejurarea ca reclamanta doreste finalizarea dosarului de dauna si incasarea primei de asigurare nu poate constitui un temei pentru formularea unei cereri de asigurare a probelor.

Conditia urgentei presupune existenta unor elemente exterioare vointei celui care formuleaza cererea, care il obliga pe acesta sa actioneze in vederea administrarii probei, anterior declansarii litigiului, or, reclamanta nu a oferit niciun argument in sustinerea urgentei.

Pe de alta parte, avariile suferite de autoturism nu se pot degrada prin trecerea timpului, astfel incat starea autoturismului poate fi constatata si dupa trecerea unei perioade mai indelungate de la evenimentul rutier. Trebuie mentionat faptul ca epava autoturismului se afla in posesia reclamantei, nefiind dispusa vreo masura de indisponibilizare de catre organele de cercetare penal”.