Iata cine judeca oameni in Romania si cine decide asupra destinelor acestora. Iata cine ne-a facut plangere penala la DNA pentru doua articole in care era criticata sentinta de condamnare a fostului sef ANAF Serban Pop, acuzandu-ne de grup infractional organizat impreuna cu Google, niste avocati pe care nu ii cunoastem si presedinta de onoare a AMR Viorica Costiniu, precum si de fals, abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului. Pe cand era procuror, actualul judecator Ciprian Alexandru Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti i-a facut dosar penal si a trimis in judecata un martor dintr-un proces al mamei sale, Maria Ghita, pe care chiar el o reprezenta in instanta. Martor care depusese marturie in defavoarea mamei lui Ghita. Cu alte cuvinte, desi era incompatibil, asa cum Curtea de Apel Ploiesti avea sa stabileasca definitiv, Ciprian Ghita nu s-a abtinut si a trimis in judecata o persoana care depusese marturie defavorabila mamei sale intr-un alt proces, proces in care Ghita isi reprezenta mama.

In septembrie 2008, procurorul Ciprian Ghita de la Parchetul Judecatoriei Ploiesti (in prezent judecator la Curtea de Apel Bucuresti) a fost trimis in judecata diciplinara, Comisia de disciplina pentru procurori solicitand sanctionarea sa pentru incalcarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii, abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Motivul: Ghita i-a facut dosar penal si a trimis in judecata o persoana pentru denunt calomnios, chiar daca aceasta avea calitatea de martor intr-un proces al mamei lui Ghita, Maria Ghita, pe care chiar Ghita o reprezenta in instanta.

In plus, Comisia de disciplina a stabilit ca Ciprian Ghita nu a instiintat prim-procurorul Parchetului Judecatoriei Ploiesti despre aceasta situatie, nu a comunicat masura inceperii urmaririi penale grefierului sef si nici nu a inscris-o in registrul special instituit decat in momentul solutionarii cauzei prin rechizitoriu.

Ghita a scapat de dosarul disciplinar dupa ce s-a facut judecator

Dosarul disciplinar care l-a vizat pe procurorul Ciprian Ghita, in prezent judecator CAB, nu s-a finalizat insa cu vreo sanctiune disciplinara. Asta intrucat pe parcursul procedurii disciplinare Ghita a fost eliberat din functia de procuror si numit in functia de judecator, prin decretul din 5 februarie 2009, publicat in Monitorul Oficial in 10 februarie 2009 (vezi facsimil 1).

Drept urmare, prin Hotararea nr. 4P din 5 mai 2009 (vezi facsimil 2), Sectia pentru procurori a CSM a admis exceptia de necompetenta a Sectiei pentru procurori si si-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Sectiei pentru judecatori a CSM (hotararea este atasata integral la finalul articolului).

Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM a fost atacata de Ciprian Ghita cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, acesta solicitand modificarea in tot a actiunii si clasarea actiunii disciplinare. Prin decizia din 25 ianuarie 2010, Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti a admis recursul lui Ciprian Ghita, dar nu a clasat actiunea disciplinara, ci a trimis dosarul inapoi la Sectia pentru procurori a CSM pentru continuarea procedurii (decizia ICCJ este atasata la finalul articolului).

In cele din urma, reanalizand cazul prin prisma deiziei ICCJ, Sectia pentru procurori a CSM, prin Hotararea nr. 10P din 2 noiembrie 2010 (atasata la finalul articolului), a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulate de Ciprian Ghita si a respins actiunea disciplinara ca ramasa fara obiect.

Martorul a acuzat amenintarile procurorului Ciprian Ghita

In ceea ce priveste cazul pentru care Ciprian Ghita a fost vizat de actiunea disciplinara, mai exact trimiterea in judecata a martorului din procesul mamei sale, dosarul a fost returnat Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, tocmai din cauza incompatibilitatii procurorului Ciprian Ghita (actual judecator CAB). Concret, prin Decizia definitiva nr. 343 din 14 mai 2009, judecatoarele Ioana Nonea, Elena Zainescu si Elena Negulescu de la Curtea de Apel Ploiesti au stabilit ca din modul de derulare al cercetarilor si actele procedurale intocmite a reiesit ca intre procurorul Ciprian Ghita si inculpat, adica martorul trimis in judecata pentru denunt calomnios, a existat o relatie de dusmanie in conditiile in care martorul a depus marturie defavorabila mamei lui Ghita. In consecinta, Curtea de Apel Ploiesti a restituit cauza la Parchetul Judecatoriei Ploiesti pentru refacerea urmaririi penale cu respectarea dispozitiilor legale.

In aceeasi decizie a Curtii de Apel Ploiesti sunt retinute si alte elemente extrem de interesante. Mai precis, cele trei judecatoare arata ca martorul a declarat in instanta ca inainte de a depune marturie la Judecatoria Bailesti a fost vizirat de mama procurorului Ciprian Ghita care i-ar fi cerut sa nu depuna marturie si ca procurorul Ciprian Ghita, care o reprezenta in instanta pe mama sa, l-ar fi bruiat in permanenta si l-ar fi amenintat ca ii va face dosar penal.

Iata fragmente din prima Hotarare a Sectiei pentru procurori a CSM, nr. 4P/05 mai 2009, in care sunt redate faptele pentru care a fost exercitata actiunea disciplinara impotriva fostului procuror Ciprian Ghita, in prezent judecator la Curtea de Apel Bucuresti:

“Prin actiunea disciplinara inregistrata pe rolul Sectiei pentru procurori, la data de 15.09.2008 sub nr. 4/P/2008, Comisia de disciplina pentru procurori a solicitat Sectiei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna aplicarea uneia din sanctiunile prevazute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, paratului Ghita Ciprian Alexandru, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, pentru savarsirea abaterii disciplinare constand in incalcarea dispozitiilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii, prevazuta de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

In motivarea actiunii disciplinare s-a retinut in esenta ca paratul procuror Ghita Ciprian Alexandru, in mod nelegal si tendentios a efectuat urmarirea penala si a sesizat instanta de judecata intr-o cauza fata de o persoana care avea calitatea de martor intr-un proces penal in care paratul procuror o reprezenta pe mama sa.

S-a retinut astfel ca in dosarul nr. 2518/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, in care plangerea a fost formulata de T.I., A.C. si I.I., au fost efectuate cercetari de Politia Orasului B.S. care prin referatul din 7.10.2006 a propus neinceperea urmaririi penale fata de U.N., fost primar al comunei L., judet Prahova (unde si mama paratului procuror detine o locuinta in proprietate) pentru mai multe fapte de abuz in serviciu comise in perioada cat a indeplinit functia publica.

La data de 17.01.2007, dosarul a fost repartizat paratului procuror Ghita Ciprian Alexandru, care supraveghea activitatea organelor de politie dn localitatea B.S.. La data de 09.02.2007, dupa ce a procedat la audierea faptuitorului U.N., a declansat cercetarile fata de autorii denuntului penal, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 259 Cod penal.

Ulterior, la 16.02.2007 paratul procuror G.C.A., in temeiul art. 221 alin. 1 Cod penal, s-a sesizat din oficiu si a dispus inceperea urmaririi penale fata de T.I., A.C. si I.I. pentru comiterea infractiunii de denuntare calomnioasa, fara a se pronunta insa cu privire la propunerea organelor de politie din data de 07.10.2006 pentru faptele care au facut obiectul denuntului.

De la data inceperii urmaririi penale, dosarul a ramas pe rolul procurorului Ghita Ciprian Alexandru, fara a exista un referat prin care acesta sa solicite preluarea cauzei la urmarire penala proprie si pe cale de onsecinta, nici o rezolutie a prim procurorului care sa aprobe efectuarea urmaririi penale de catre procuror sau care, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare sa ia cunostinta de existenta unui conflict de interese si sa decida asupra lui.

S-a mai retinut ca paratul procuror nu a comunicat masura inceperii urmaririi penale grefierului sef si nici nu a fost inscrisa in registrul special instituit, decat la momentul solutionarii cauzei prin rechizitoriu, precum si faptul ca in perioada 16.02.2007 – 21.12.2007 paratul procuror a participat la mai multe termene in dosarul penal in care reprezenta interesele mamei sale si in care invinuitul T.I. avea calitatea de martor”.

Iata un fragment din Decizia nr. 343 din 14 mai 2009 pronuntata de judecatoarele Ioana Nonea, Elena Zainescu, Elena Negulescu de la Curtea de Apel Ploiesti:

“Prin Rechizitoriul nr.2518/P/2006 din 15 ianuarie 2008, Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti a pus in miscare actiunea penala si a dispus trimiterea in judecata a inculpatului (...) pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa prev. de art.259 alin.1 cod penal.

Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru infractiunea prev. de art.259 alin.1 cod penal a invinuitilor (...) si (...) si aplicarea unei amenzi administrative de cate 150 lei, precum si neinceperea urmaririi penale fata de, sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art.248 cod penal.

Sesizarea instantei de fond - Judecatoria Ploiestia fost facuta la data de 21 ianuarie 2008, cauza fiind inregistrata sub nr- iar la primul termen de judecata, dupa ce judecatoria a pus in discutia partilor regularitatea actului de sesizare conform art.300 alin.1 cod proc. penala, inculpatul a invederat ca parintii procurorului sunt in conflict cu numitul G avand pe rolul Judecatoriei Bailesti jud. O dosarul nr-, in care el a avut calitatea de martor.

Totodata, a invederat instantei ca inainte de a se prezenta la Judecatoria Bailesti pentru a fi audiat, a fost vizitat de mama procurorului care a intervenit sa nu depuna marturie in acel dosar si ca in timpul sedintei de judecata, pe cand depunea marturie, procurorul care a intocmit rechizitoriul l-a bruiat tot timpul si l-a amenintat ca-i va intocmi dosar penal, lucru care s-a si intamplat.

Prima instanta a prorogat discutia cu privire la regularitatea actului de sesizare pentru a verifica sustinerile inculpatului, insa la termenul de judecata din 11 martie 2008, din oficiu, s-a considerat legal investita prin Rechizitoriul nr.-2518/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, apreciind ca este competenta, atat din punct de vedere material cat si teritorial, sa judece respectiva cauza.

La acelasi termen de judecata a fost audiat inculpatul precum si martorul G.

Nelegala sesizare a instantei a constituit motiv de apel formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti, prima instanta de control judiciar apreciind ca acesta este nefondat, intrucat rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei conform art.264 alin.3 cod proc. penala de catre Prim Procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti.

Verificand actele si lucrarile prezentei cauze, inclusiv cele aflate in dosarul de urmarire penala precum si actele si lucrarile dosarului nr- al Judecatoriei Bailesti, atasat prezentei, Curtea retine ca in mod gresit ambele instante au apreciat ca judecatoria a fost legal sesizata, in cauza fiind incidente temeiurile de casare prev. de art.385/9pct.2 si 3 cod proc. penala, cu referire la art.264 alin.3, art.49 rap. la art.48 lit.g) si art.197 alin.2 teza II cod proc. penala.

Potrivit dispozitiilor legale mai sus-mentionate, constituie motive de casare prev. de art.385/9pct.2 si 3 cod proc. penala, in situatia in care instanta nu a fost sesizata legal ori a existat un caz de incompatibilitate, art.197 alin.2 cod proc. penala stipuland ca dispozitiile relative la sesizarea instantei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, care, conform alin.3 al aceluiasi articol, nu poate fi inlaturata in nici un mod, putand fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar si din oficiu.

Pe de alta parte, art.264 alin.3 cod proc. penala, astfel cum a fost modificat prin nr. OUG 60/2006, prevede ca rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de Prim Procurorul Parchetului si daca nu a fost infirmat, procurorul ierarhic ce a executat verificarea il inainteaza instantei competente impreuna cu dosarul cauzei.

Sub un prim aspect, se constata, asa cum retinea si prima instanta de control judiciar, ca Rechizitoriul nr.2518/P/2006 a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de Prim Procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti in conformitate cu art.264 alin.3 si 4 cod proc. penala, insa, in opinia Curtii, verificarea a avut un caracter formal, apreciindu-se gresit ca acesta a fost intocmit cu respectarea tuturor conditiilor de fond si forma prevazute in Codul d e procedura penala.

Rezulta astfel ca obiectul dosarului nr.2518/P/2006, inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti la 7 aprilie 2006, l-a constituit denuntul formulat de, si impotriva numitului, primar al comunei, jud.P in perioada 1996-2004.

Cercetarile au fost efectuate de Politia orasului - Scaieni, care, prin referatul din 7 octombrie 2006, propus procurorului neinceperea urmaririi penale fata de, cercetat sub aspectul comiterii infractiunilor prev. si ped. de art.246 si art.248 cod penal.

In aceeasi cauza, prin Rezolutia din 16 februarie 2007, fila 88, procurorul care a exercitat supravegherea a dispus inceperea urmaririi penale fata de, si, sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art.259 alin.1 cod penal, retinand ca in cauza sunt indicii temeinice privind savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, astfel ca la data de 21 decembrie 2007, fila 117, a fost audiat in calitate de invinuit, din cuprinsul declaratiei reiesind ca a luat la cunostinta fapta si incadrarea juridica, art.259 cod penal, ca isi mentine declaratia din 26 iunie 2006 data la Politia -Scaieni, deoarece aspectele sesizate corespund realitatii si nu are alte probleme de declarat.

La aceeasi data, 21 decembrie 2007, invinuitului i-a fost prezentat materialul de urmarire penala, in prezenta martorului asistent, sergent major, acesta sustinand ca isi mentine declaratia data.

Pe de alta parte, rezulta din dosarul nr- al Judecatoriei Bailesti, avand ca obiect tulburarea de posesie, comisa, printre altii, de inculpatul G si in care mama procurorului de caz avea calitatea de parte vatamata, ca la data de 11 octombrie 2007 a fost audiat in calitate de martor la propunerea inculpatului, fila 80 dosar nr- al Judecatoriei Bailesti, din cuprinsul declaratiei reiesind ca acesta a primit un telefon de la partea vatamata care nu l-a amenintat dar i-a sugerat sa dea o declaratie din care sa rezulte ca nu se poate prezenta in instanta. Totodata, a mentionat ca nu a formulat plangere impotriva primarului.

De mentionat ca prin sentinta penala nr.247 din 18 octombrie 2007 Judecatoria Bailestia dispus achitarea inculpatului G pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a), art.217 alin.1 cod penal si art.220 alin.1,2,3 cod penal, desfiintata in parte prin decizia penala nr.43 din 20 februarie 2008 Tribunalului Dolj, prin schimbarea temeiului achitarii pentru infractiunea prev. de art.220 cod penal in art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.d) cod proc. penala, ambele hotarari fiind casate in parte de Curtea de Apel Craiova in sensul ca, in baza disp. art.220 alin.1,2,3 cod penal cu aplic. art.74 lit.a si c si art.76 lit.c cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului G la pedeapsa de 1 an inchisoare, in conditiile prev. de art.81 cod penal.

Conform art.49 alin.2 cod proc. penala dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevazute in art.48 alin.1 lit.b)-i) si alin.2 se aplica procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala, magistratului asistent si grefierului de sedinta, iar potrivit art.48 lit.g) cod proc. penala procurorul este incompatibil daca exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la gradul IV inclusiv si una din parti, sotul sau rudele acestuia pana la gradul al treilea inclusiv.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca mama procurorului -, cel care a supravegheat urmarirea penala si a intocmit rechizitoriul nr.2518/P/2006 s-a aflat in proces penal cu numitul G, acesta din urma fiind cercetat, printre altele, pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie prev. de art.220 cod penal, in privinta caruia instanta de fond a pronuntat o solutie de achitare avand in vedere, printre alte probatorii si depozitia martorului.

Totodata, se constata ca procurorul - a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitul sub aspectul savarsirii infractiunii de denuntare calomnioasa prev. de art.259 cod penal si ulterior, trimiterea in judecata a acestuia. Celelalte persoane invinuite de comiterea infractiunii de denuntare calomnioasa, cosemnatare ale denuntului, au fost scoase de sub urmarire penala.

In aceste conditii, Curtea retine ca in mod gresit instantele anterioare au apreciat ca sesizarea a fost facuta in mod legal, cata vreme in cauza sunt incidente dispozitiile cuprinse in art.49 alin.2 rap. la art.48 alin.1 lit.g) cod proc. penala, din modul de derulare al cercetarilor si actele procedurale intocmite, reiesind ca intre procuror si inculpatul exista dusmanie, atata timp cat acesta din urma a depus marturie in defavoarea mamei procurorului iar ulterior, acesta a dispus trimiterea in judecata, fiind incidente, astfel, cazurile de casare prev. de art.3859pct.2 si 3 Cod pr.penala.

Pe de alta parte, Curtea constata ca dupa inceperea urmaririi penale, invinuitul a fost audiat la data de 21 decembrie 2007 fila 117, fara ca anterior, sa i se aduca la cunostinta invinuirea, faptele imputate si ca are dreptul sa fie asistat de un aparator in aceasta faza a procesului penal, precum si faptul ca, dupa prezentarea materialului de urmarire penala, ce a avut loc la aceiasi data, au fost depuse inscrisuri noi, ce nu au mai fost aduse la cunostinta invinuitului, filele 91, ele fiind primite de procuror dupa prezentarea materialului de urmarire penala si cu o zi inainte de intocmirea rechizitoriului.

Procedand astfel, au fost incalcate dispozitiile cuprinse in art.6 cod proc. penala, art.250-257 cod proc. penala si art.6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la aparare al invinuitului si dreptul la un proces echitabil, constituind caz de nulitate a urmaririi penale prev. de art.197 alin.4 cod proc. penala si motiv de casare prev. de art.385/9pct.10 cod. proc. penala, asa incat, in raport si de considerentele anterior expuse, Curtea constata ca recursul declarat de Parchetul de pe langa TRIBUNALUL PRAHOVA este fondat, motiv pentru care in baza disp. Art.385/15 pct.2 lit.c) cu referire la art.332 alin.2 cod proc. penala, il va admite, va casa in totalitate ambele hotarari si va dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti pentru refacerea urmaririi penale privind pe inculpatul, cu respectarea dispozitiilor legale la care s-a facut referire anterior”.

* Cititi aici Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM 4P din 5 mai 2009

* Cititi aici Decizia ICCJ din 25 ianuarie 2010

* Cititi aici Hotarea Sectiei pentru procurori a CSM 10P din 2 noiembrie 2010

*Cititi aici Decizia Curtii de Apel Ploiesti nr. 343 din 14 mai 2009