Anul 2020 a fost marcat de procentaje uriase ale clasarilor date de catre Inspectia Judiciara – condusa de catre judecatorul Lucian Netejoru (foto) – ca raspuns la sesizarile primite impotriva magistratilor, admitand doar 9 sesizari disciplinare dintre cele 2.706 depuse de justitiabili contra unor judecatori si 2 din 1.589 vizand procurori.

Cifrele apar in raportul de activitate pe anul trecut publicat vineri, 19 martie 2021. In acelasi document, Inspectia releva si numarul sesizarilor din oficiu: 41 la judecatori si 3 la procurori.

Nu facem niciun comentariu fata de numarul urias de clasari, intrucat este arhicunoscut obiceiul unor justitiabili de a da depune plangeri disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor care i-au nemultumit cu solutiile date.

IJ s-a blindat in fata Sindicatului

Daca pana acum v-ati facut sange rau citind despre dosare disciplinare trantite de catre „Brigada Nufarul” pe procedura, nu pe fond (cele mai multe fiind intoarse de catre Inalta Curte in recurs, ICCJ punand la treaba Sectia pentru procurori in materie disciplinara), aflati ca acum Inspectia Judiciara s-a blindat in fata acestei probleme. In primul rand, si-a facut propriul sistem ECRIS pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, iar in al doilea rand a atacat la Curtea Constitutionala prevederea din Legea nr. 317/2004 a CSM ce face incompatibil inspectorul care a lucrat la instanta ori parchetul celui cercetat, dosarul fiind automat repartizat altui inspector judiciar. Aceste doua aspecte (nerepartizarea aleatorie si instanta ori parchetul la care a activat inspectorul judiciar) sunt cel mai des intalnite in hotararile prin care procurorii CSM resping actiunile disciplinare pe procedura.

Textul legal criticat la CCR este art. 72 alin. 2:

„Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinara sau orice alte lucrari care privesc judecatori sau procurori din cadrul instantelor ori parchetelor unde inspectorul a functionat. In acest caz, dosarul se repartizeaza altui inspector judiciar, in mod aleatoriu, cu respectarea dispozitiilor art. 73”.

O prevedere cat se poate de aberanta, dupa cum vedeti, in contextul in care legea ii permite Sectiei pentru procurori in materie disciplinara sa interpreteze abuziv alineatul de mai sus, „Sindicatul” dand de pamant cu dosarele chiar daca inspectorul judiciar si paratul nu fusesera colegi de instanta ori de parchet, activand acolo in perioade diferite.

Mesaj pentru parlamentari: mandatul de inspector, prea mic

Inspectia Judiciara se plange de faptul ca mandatul de trei ani este insuficient pentru un inspector: in primul rand, anchetatorul disciplinar nu are cand sa dobandeasca cine stie ce experienta, iar in al doilea rand pregatirea pentru examenul necesar celui de-al doilea mandat nu le mai lasa timp inspectorilor judiciari sa se ocupe de dosare.

„Durata de 3 ani a mandatului de inspector judiciar poate impiedica aprofundarea prin experienta a sensului atributiilor prevazute de lege sau regulamente iar posibila dorinta de obtinere a unui al doilea mandat ii indisponibilizeaza pe inspectori o perioada destul de lunga in vederea pregatirii teoretice pentru examen”, puncteaza IJ.

Ne permitem sa adaugam ca pentru remedierea acestei probleme, este nevoie de vointa politica, in sensul modificarii articolului 70 din Legea 317/2004, care limiteaza mandatul de inspector la 3 ani, cu o singura reinnoire posibila:

„Inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare sunt numiti in functie de catre inspectorul-sef, in urma unui concurs organizat de Inspectia Judiciara, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinnoit o singura data, pe aceeasi durata, dintre judecatorii si procurorii care au o vechime de cel putin 10 ani in magistratura, care au functionat cel putin la tribunal sau parchet de pe langa tribunal si au avut calificativul 'foarte bine' la ultima evaluare”.

Camelia Bogdan, vedeta raportului

Nu se putea ca tocmai judecatoarea suspendata Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucuresti, sa fie trecuta cu vederea de catre Inspectia Judiciara – tocmai ea, celebra pentru avalansa de solicitari privind apararea reputatiei profesionale si nu numai. Raportul IJ o mentioneaza (chiar fara sa-i dea numele) cu nu mai putin de sapte cereri privind apararea independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Repetam: in raport nu apare numele Cameliei, dar, la insistentele redactiei Lumea Justitiei, Inspectia Judiciara a confirmat ca despre ea este vorba.

Iata pasajul relevant din raport:

„Verificari in vederea apararii independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau

Ca rezultat al verificarilor efectuate in 113 lucrari avand ca obiect solicitarea in acest sens a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a propus – in 11 cazuri – respingerea cererilor ce au stat la baza solicitarilor, toate propunerile fiind insusite de Plenul Consiliului. Este de retinut ca 7 cereri au fost formulate de acelasi petent”.

Inspectia lauda presa

Inspectia Judiciara are cuvinte destul de laudative la adresa mass media, despre care spune ca a reflectat, „in general, corect si profesionist” activitatea institutiei. Totodata, IJ arata cum a eficientizat relatia cu presa in anul 2020.

Redam paragrafele care trateaza acest subiect:

„In activitatea de comunicare nu au existat probleme deosebite in identificarea si comunicarea informatiilor de interes public catre petenti. In ceea ce priveste solicitarile de informatii de interes public, s-a constatat o scadere a numarului acestora, de la 110 in 2019 la 63 in 2020.

In anul 2020, Inspectia Judiciara s-a concentrat pe o comunicare directa cu jurnalistii interesati de activitatea acesteia, aceasta maniera de lucru dovedindu-se a fi mult mai eficienta decat aceea prin intermediul comunicatelor de presa. Apreciem ca reflectarea activitatii Inspectiei Judiciare in mass media a fost, in general, corecta si profesionista.

La sfarsitul perioadei de referinta a fost definitivata metodologia pentru modulul 'horizon scanning', pentru analiza media ca instrument pentru sesizarile din oficiu ca urmare a informatiilor aparute in presa, in cadrul unui proiect cu finantare europeana. Impreuna cu echipa de la Consiliul Superior al Magistraturii s-a reusit elaborarea unei metodologii eficiente in vederea dezvoltarii acestui modul insa, din nefericire, finantarea pentru dezvoltarea acestei aplicatii nu a fost aprobata din cauza existentei unor riscuri privind durata procedurii de achizitie publica si incadrarea in obiectivele proiectului TAEJ”.

Prezentam discursul inspectorului-sef Lucian Netejoru, citat in raport:

„Accesul la justitie nu poate fi ingradit in nicio situatie iar Inspectia Judiciara, prin inspectorii sai, este unul dintre actantii majori, prin mijloacele si in limitele legale, la asigurarea calitatii actului de justitie.

2020 a fost un an pe care nu putem sa il uitam si care, foarte probabil, va fi retinut si de istorie ca anul provocarilor majore pentru umanitate. Pentru noi, cei care lucram la Inspectia Judiciara, a fost esential sa ne adaptam modul de lucru la conditiile impuse de situatia pandemica astfel incat sa putem indeplini misiunea prevazuta de lege si sa punem la dispozitia beneficiarilor serviciului public pe care il prestam materiale utile in luarea celor mai bune decizii.

Provocarea pe care am evocat-o in precedentul raport de activitate a fost pentru noi, in conditiile contestarii calitatii serviciului nostru in materia raspunderii disciplinare, mentinerea Inspectiei Judiciare intr-un spatiu propriu realizarii scopului pentru care a fost infiintata. Perceptia asociata acestei provocari a inceput sa se schimbe insa criticile intemeiate nu pot si nu vor fi ignorate, procesul de corectare a deficientelor continuand. In acest context, ne bucuram ca, in urma unui efort sustinut al specialistilor din Inspectia Judiciara si cu sprijinul consistent al Consiliului Superior al Magistraturii, a devenit functional, incepand din ianuarie 2021, sistemul informatic ECRIS IJ; printre functionalitatile aplicatiei se numara si repartizarea aleatorie a lucrarilor de inspectie in materie disciplinara.

Le multumesc tuturor colegilor de la Inspectia Judiciara pentru efortul pe care l-au depus anul trecut si pentru modul in care au reusit sa se adapteze la situatii pentru care niciunul dintre noi nu am fost pregatiti”.

* Cititi aici intregul raport