Propagandistii care de aproape trei ani fac tam-tam impotriva recursului compensatoriu ar trebui sa vorbeasca limpede si despre contextul in care s-a ajuns ca in Romania sa se legifereze aceasta masura si mai ales ar trebui sa sublinieze faptul ca recursul compensatoriu nu aduce automat liberarea conditionata, ci posibilitatea ca detinutul sa compara mai devreme decat in mod normal in fata comisiei de liberari conditionate a penitenciarului, si apoi in fata unui judecator.

Ideile au fost expuse marti, 3 decembrie 2019, de catre avocatul Adrian Toni Neacsu (foto), in contextul in care in ultimele saptamani s-a intetit agitatia PNL impotriva recursului compensatoriu.

Desi nu se opune abrogarii recursului compensatoriu (sustinand ca aceasta masura are in spate o „logica populista”), fostul judecator si membru CSM accentueaza ideea ca recursul compensatoriu a fost o solutie de avarie (gandita de guvernul Ciolos si dezvoltata de guvernarile PSD), adoptata in contextul in care deasupra Romaniei atarna in acel moment si continua sa atarne sabia unor amenzi uriase din partea CEDO, pricinuite de conditiile infecte din inchisorile autohtone.

Postarea de pe Facebook a lui Adrian Toni Neacsu (pe care o puteti citi mai jos) a venit ca reactie a unui editorial publicat de catre cunoscuta propagandista a Binomului SRI-DNA, Ioana Ene-Dogioiu, de la Ziare.com. In materialul surprinzator de rational, Dogioiu recunoaste ca recursul compensatoriu in sine nu poate constitui baza unei eliberari masive a detinutilor – nici macar a celor condamnati pentru fapte cu violenta (violuri, talharii, ucideri etc.). Nu scapa de ironia lui Toni Neacsu nici judecatorul-activist Vasilica Danilet, care „a umplut internetul cu bascalia lui juridica” pe aceasta tema.

Inainte sa cititi luarea de pozitie a avocatului Neacsu, trebuie sa va amintim ca intre timp, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a votat in unanimitate abrogarea recursului compensatoriu, la sedinta fiind prezenti mai multi deputati PSD, printre care Eugen Nicolicea si Florin Iordache.

Iata mesajul maestrului Adrian Toni Neacsu:

„Rareori mi-a fost dat sa vad jurnalisti mai informati si mai isteti din punct de vedere tehnic decat propriile lor surse. D-na Dogioiu ar trebui sa-l cheme si sa-i dea meditatii judecatorului Danilet in ce priveste aplicarea legii penale mai favorabile, dupa ce acesta a umplut internetul cu bascalia lui juridica.

Bineinteles ca populismul si demagogia deconteaza la greu toata dezbaterea asta despre abrogarea asa zisului recurs compensatoriu.

Cateva precizari de context, evident nepopulare, intrucat adevarul deranjeaza.

Mai intai, notiunea de recurs compensatoriu nu exista in legislatia actuala. In Legea 254/2013 si Legea 169/2017 exista termenii “compensare” si “masura compensatorie”. Doar mass media si politicienii vorbesc de recurs compensatoriu, el nu exista.

In al doilea rand, prin Decizia C.E.D.O din 25 aprilie 2017 privind situatia penitenciarelor din Romania, devenita hotarare Pilot, Romania a fost amendata cu suma de 17.850 euro in cazul Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazci.

In acelasi timp CEDO a constatat insa, cu caracter general, ca modul in care este executata detentia in Penitenciarele din Romania contravine normelor C.E.D.O.

Prin aceeasi decizie, C.E.D.O a recomandat statului roman sa implementeze cai de “recurs preventiv” si “recurs compensatoriu specific”. Mai exact, Romania urma sa adopte norme care sa ingaduie detinutilor sa obtina indemnizatii adecvate in situatia incalcarii dispozitiei din Conventie relativa la spatiul vital insuficient si/sau a conditiilor materiale precare.

In al treilea rand, Ministerul Justitiei a adoptat un calendar calendarul de masuri 2018-2024 pentru solutionarea supraaglomerarii carcerale in urma Hotararii CEDO din 25 aprilie 2017 stabilindu-se masuri legislative prin care sa se asigure un recurs eficient de natura recursului preventiv si a recursului compensatoriu specific precum si investitii in infrastructura fizica a penitenciarelor si a centrelor de retinere si arestare preventiva ce vizeaza extinderea numarului de locuri si modernizarea celor existente.

Deoarece Romania a fost condamnata la C.E.D.O pentru conditii improprii de executare a pedepsei cu inchisoare in penitenciare si pentru a evita plata unor despagubiri ca in cazul mentionat, politicienii romani au agreat solutia recompensarii detinutilor printr-o reducere a pedepselor definitive aplicate, urmand ca la fiecare 30 de zile executate sa primeasca o gratificatie de 6 zile. Logica, populista si ea, a fost simpla: decat sa dam bani mai bine le dam posibilitatea sa iasa mai repede cu liberarea conditionata. In Italia compensatia a fost de 8 euro/zi, in Ungaria de 5 euro/zi iar in Bulgaria de 3 euro/zi pentru fiecare detinut cazat in conditii corespunzatoare. Initial compensarea in zile a fost propusa de Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei in timpul guvernarii Ciolos, care a propus ca fiecare condamnat sa beneficieze de 3 zile compensatorii pentru fiecare 30 de zile executate intr-o suprafata de cazare mai mica de 3 mp.

In Parlament, cele 3 zile initiale au fost inlocuite cu 6 zile la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

In sfarsit, realitatea este ca nici un detinut nu iese din penitenciar exclusiv datorita recursului compensatoriu. Acesta nu face decat ca persoana condamnata sa poata solicita mai repede liberarea conditionata. Decizia liberarii din penitenciar apartine comisiilor de liberare conditionata iar finalmente judecatorilor, care decid prin raportare la intregul comportament al detinutului. Desigur ca au fost si situatii in care, prin castigul de 6 zile lunar, unii condamnati au executat mai repede pedeapsa, insa practic acestia au iesit la termen. Cu sau fara cele 72 de zile pe an castigate acestia oricum ieseau”.