Judecatoarea CSM Nicoleta Margareta Tint (foto 1) a batut palma cu DNA Brasov pe vremea cand acest serviciu teritorial al Directiei Nationale Anticoruptie era condus de catre celebrul procuror Cornel David-Deca (foto 2), iar Tint activa in calitate de presedinta a Curtii de Apel Brasov.

Informatia este cat se poate de oficiala, recunoscuta de Curtea de Apel Brasov la solicitarea Lumea Justitiei: in februarie 2016, instanta condusa de actuala judecatoare CSM Nicoleta Tint a semnat un protocol de cooperare cu DNA Brasov. Protocol care, conform Curtii de Apel Brasov, este este valabil inclusiv astazi. Si nu doar acest protocol, ci si cele incheiate de aceeasi instanta cu DIICOT Brasov si DIICOT Covasna, cu Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, precum si cu penitenciarele Codlea si Miercurea Ciuc.

Dupa cum veti vedea mai jos, protocolul – aplicabil nu doar Curtii de Apel Brasov, ci si instantelor din circumscriptia ei (7 judecatorii si 3 tribunale) – este unul in aparenta benign, menit doar pentru „facilitarea accesului procurorilor la aplicatia Ecris utilizata de Curtea de Apel Brasov si a judecatorilor la documentele in format Word din dosarele de urmarire penala”. Totusi, daca ne uitam mai cu atentie, observam o formulare extrem de interpretabila, conform careia Directiei Nationale Anticoruptie ii este permis accesul nu doar la dosarele de pe rolul sectiei penale, ci, dupa caz, la dosarele instantei. Adica sa fi dat Tint voie DNA sa aiba acces inclusiv la dosarele civile? Ideea reiese din felul in care este formulat primul paragraf al literei a) de la articolul 4.1 al protocolului: „Curtea de Apel Brasov se obliga sa asigure procurorilor accesul, prin aplicatia ECRIS, la fisa dosarelor, la listele de sedinta si la documentele din dosarele penale inregistrate pe rolul sectiei penale sau, dupa caz, instantei”.

Iata categoriile vizate si excluse de protocol:

„Prin documente in dosar se inteleg toate documentele generate in aplicatia ECRIS: incheieri de sedinta, hotarari de dezinvestire (sentinte, decizii), acte de procedura, declaratii de inculpat / parte vatamata / martor, precum si documente scanate (cereri de sesizare a instantei – rechizitorii, plangeri, contestatii, cereri de sesizare a instantei in caile de atac, memorii, note scrise), acte realizate in cursul urmaririi penale si transmise de catre Parchetul de pe langa Curtea de Brasov, conform pct. 4.2. din protocol.

Sunt excluse de la vizualizare documentele din dosare care au caracter confidential (sesizari privind supravegherea tehnica si a celor privind retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale, sesizari pentru efectuarea perchezitiilor in cursul urmaririi penale, sesizari privind obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, si retinute de catre acestia), precum si documentele care constituie informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si ale art. 6 si 7 din Hotararea C.S.M. nr. 140/2014 (n.r. de aprobare a Regulamentului privind accesul judecatorilor, procurorilor si magistratilor asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie la informatii clasificate, secrete de stat si secrete de serviciu).

Accesul se va realiza prin furnizarea unui nume de utilizator si a unei parole, care vor conferi exclusiv drepturi de vizualizare si tiparire a documentelor din aplicatia ECRIS, fara posibilitatea de a putea modifica datele inregistrate. Vor putca fi tiparite doar documentele finale inchise”.

Margareta si Cornel, bagati la secret

Ironia face ca, in raspunsul trimis Luju.ro, Curtea de Apel Brasov sa cenzureze numele celor care in ianuarie-februarie 2016 conduceau instanta, respectiv DNA Brasov, chiar daca informatiile sunt publice. Este vorba despre judecatoarea Nicoleta Margareta Tint si procurorul Cornel David-Deca, numiti de catre CSM, pentru un mandat de cate 3 ani, prin Hotararea nr. 629 din 27 iunie 2013 a Sectiei pentru judecatori, respectiv prin Hotararea nr. 846 din 16 decembrie 2014 a Sectiei pentru procurori.

Iata protocolul de la Brasov (vezi facsimil 1):

Curtea de Apel Ploiesti a facut in 2020 protocol cu DNA-ul lui Crin Nicu Bologa

Curtea de Apel Ploiesti este alta instanta care a incheiat protocol cu Directia Nationala Anticoruptie, dar cu intregul parchet (nu doar cu un serviciu teritorial, cum s-a intamplat la Brasov) si mai recent: in 2020, cand la conducerea DNA a venit actualul sef, procurorul Crin Nicu Bologa. S-a intamplat in iunie-iulie 2020, cand instanta era condusa de judecatoarea Ana Corina Botez. Documentul este denumit „Acord de colaborare privind comunicarea actelor de procedura in format electronic” si a fost incheiat „avand in vedere modificarile aduse dispozitiilor Codului de procedura civila care permit utilizarea mijloacelor informatice de comunicare a actelor de procedura si, sub alte aspecte, simplificarea comunicarii actelor de procedura in materie civila si penala intre Curtea de Apel Ploiesti si institutia partenera, evitarea comunicarii individuale a actelor de procedura, realizarea unei comunicari centralizate, la nivel de institutie, crearea unor baze de date corespunzatoare si a unui program informatic compatibil in vederea gestionarii de catre fiecare institutie a propriei baze de date ce va fi dezvoltata in acest scop, minimizarea costurilor de expediere, cat si asigurarea certitudinii cu privire la veridicitatea actelor comunicate”.

Protocolul de la Ploiesti este si el generos fata de DNA, articolul 7 permitand ca instanta si parchetul sa-si trimita si alte documente decat cele prevazute explicit in acordul de colaborare. Ne ferim sa facem vreo speculatie, ci ne limitam sa redam textul art. 7:

„Partile isi pot comunica reciproc, pe adresele de e-mail indicate, adrese de solicitari / trimiteri relatii si alte tipuri de corespondenta, indiferent daca sunt sau nu semnate in forma electronica ori daca se afla sau nu in legatura cu un dosar de pe rolul unei instante de judecata”.

Redam intregul protocol DNA-CA Ploiesti (vezi facsimil 2):

Doar doua curti din tara au facut protocoale cu DNA. Nimeni cu SRI

In rest, aproape niciuna dintre celelalte curti de apel (inclusiv Curtea Militara) nu a incheiat protocoale cu Directia Nationala Anticoruptie in perioada 1 ianuarie 2009 – 18 octombrie 2021 (data la care am trimis solicitarile).

Intrebarea noastra viza si eventuala existenta a vreunui protocol cu Serviciul Roman de Informatii, dar in acest punct exista unanimitate: niciuna dintre instantele vizate nu a incheiat vreo intelegere cu SRI.

Curtea de Apel Constanta s-a dat lovita

Am afirmat ca „aproape niciuna” dintre celelalte curti de apel nu a avut protocoale cu DNA (in afara de Curtea de Apel Brasov si Curtea de Apel Ploiesti), intrucat Curtea de Apel Constanta nu a oferit raspunsuri concludente la solicitarea Lumea Justitiei, dupa cum veti citi mai jos. Curtea de Apel Constanta nu a negat explicit existenta vreunui protocol incheiat cu DNA sau cu SRI, ci s-a multumit sa spuna ca evidentele instantei „nu permit extragerea unor documente care sa contina informatiile solicitate” de Lumea Justitiei.

Am insistat, trimitand reclamatie in baza art. 21 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, insa ne-am lovit de acelasi raspuns al instantei.

Iata adresa initiala a Curtii de Apel Constanta (vezi facsimil 3):

„Art. 6 alin. (3) lit. b) din Legea 544/2001 precizeaza ca solicitarea in scris a informatiilor de interes public trebuie sa cuprinda printre altele 'informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau institutiei publice identificarea informatiei de interes public'. Avand in vedere cele expuse anterior, va mentionam ca evidentele Curtii de Apel Constanta nu permit extragerea unor documente care sa contina informatiile solicitate de dumneavoastra si, prin urmare, nu poate fi formulat un raspuns in acest sens”.

Prezentam raspunsul instantei la reclamatia Luju (vezi facsimil 4):

„Se constata ca nu ne aflam in situatia lipsei unui raspuns la solicitare si nici in cazul unui raspuns care vizeaza un refuz explicit (inteles ca exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane – in sensul dat de art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ) sau tacit al persoanei desemnate ca responsabila in cadrul Biroului de Informare si Relatii Publice al Curtii de Apel Constanta.

Prin 'informatie de interes public' se intelege 'orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei', potrivit art.2 lit.b din Legea nr.544/2001.

Prin raspunsul inaintat catre dv. care face obiectul prezentei reclamatii, vi s-a adus la cunostinta ca informatia solicitata nu rezulta din evidentele Curtii de Apel Constanta, mai precis ca modul de organizare si de evidenta instituit la nivelul instantelor de judecata nu permit extragerea unor documente care sa se refere la ceea ce dv ati solicitat. Asa fiind, se constata ca nu se poate imputa responsabilului desemnat in cadrul BIRP savarsirea unei abateri disciplinare din perspectiva aplicarii prevederilor Legii nr. 544/2001”.

* Cititi aici Hotararea 629/2013 de numire a Margaretei Tint la sefia CA Brasov

* Cititi aici Hotararea 846/2014 de numire a lui Cornel Deca in fruntea DNA Brasov

Actualizare 8 februarie 2022

Prezentam dreptul la replica primit de la Curtea de Apel Ploiesti (vezi facsimil 5):

„Ca urmare a articolului publicat pe site-ul www.luju.ro, in data de 06.02.2022 si tinand cont de prevederile articolului 51, Capitolul I, Titlul IV, din Decizia nr. 220/24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual, tinand cont si de recomandarile din cadrul Ghidului de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass-media, Biroul de Informare si Relatii Publice din cadrul Curtii de Apel Ploiesti este abilitat sa faca urmatoarele precizari:

'Protocolul' la care se face referire in cuprinsul articolului este un Acord de colaborare privind comunicarea actelor de procedura in format electronic, cum de altfel este precizat in documentul original atasat intr-o maniera transparenta si obiectiva in cadrul articolului mentionat.

Scopul incheierii acestui Acord este reprezentat de simplificarea comunicarii actelor de procedura in materie civila si penala intre institutiile partenere, evitarea comunicarii individuale a actelor de procedura, realizarea unei comunicari centralizate la nivel de institutie, crearea unor baze de date corespunzatoare si a unui program informatic compatibil in vederea gestionarii de catre fiecare institutie a propriei baze de date ce va fi dezvoltata in acest scop, minimizarea costurilor de expediere, cat si asigurarea certitudinii cu privire la veridicitatea actelor comunicate.

In ceea ce priveste cuprinsul articolului 7 din Acordul mentionat in publicatie, precizam faptul ca enumerarea din text nu trebuie interpretata in sensul ca se permite un acces nelimitat la documente care, odata accesate, ar aduce atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti sau ar duce la incalcarea unor dispozitii legale, ci se doreste a se evidentia caracterul exemplificativ al acestei enumerari, acesta fiind scopul tezei finale a articolului 7.

Prin incheierea acestui Acord nu se furnizeaza informatii si date cu caracter personal, acesta fiind incheiat cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

Precizam faptul ca acest Acord este incheiat cu peste 165 de institutii de interes public din raza de competenta a Curtii de Apel Ploiesti si instantele arondate, avand ca scop facilitarea comunicarii actelor de procedura in format electronic, in contextul digitalizarii nationale, cat si in contextul actualei crize COVID.

Accesul la aplicatia ECRIS a persoanelor desemnate se efectueaza sub stricta monitorizare a Directiei Tehnologia Informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, toate operatiunile de acces la aplicatiile ECRIS fiind jurnalizate si efectuate doar in interes de serviciu, orice acces in afara atributiilor de serviciu conducand la sanctiuni civile contraventionale sau penale”.

Actualizare 10 februarie 2022

Redam dreptul la replica primit de la Curtea de Apel Brasov (vezi facsimil 6):

„Avand in vedere articolul publicat in data de 06.02.2022 pe site-ul www.luju.ro, cu titlul 'MARGARETA A BATUT PALMA CU DNA – Pe cand era sefa Curtii de Apel Brasov, judecatoarea Nicoleta Margareta Tint din CSM a incheiat protocol cu DNA. Prin protocolul semnat cu seful DNA Brasov Cornel David Deca, Tint a dat acces procurorilor la “documentele din dosarele penale inregistrate pe rolul sectiei penale sau, dupa caz, instantei”. Dintre toate curtile de apel, doar CA Brasov si CA Ploiesti au confirmat ca au protocoale cu DNA. Curtea de Apel Constanta se ascunde (Protocoalele)', in raport de prevederile art.51 din Decizia nr.220/24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual, precum si de art.16 din Ghidul de bune practici privind relatia sistemului judiciar cu mass-media, Biroul de Informare si Relatii Publice din cadrul Curtii de Apel Brasov formuleaza urmatoarele precizari:

'Protocolul de colaborare' indicat in cuprinsul articolului a avut ca obiect exclusiv cresterea celeritatii si calitatii actului de justitie in materie penala, obiect determinat chiar in art.2, cum de altfel rezulta din documentul original, atasat in mod obiectiv si transparent, in conditiile in care, la momentul incheierii acestuia, la nivelul Curtii de Apel Brasov nu exista aplicatia de gestionare a dosarului electronic, ce asigura, in prezent, accesul tuturor participantilor la proces la toate actele aflate in dosar.

Astfel dupa cum rezulta din cuprinsul actului incheiat, se faciliteaza de catre Curtea de Apel accesul procurorilor, prin aplicatia ECRIS, la documentele inregistrate in dosarele penale doar pentru vizualizare si tiparire a celor finale inchise, fara posibilitatea de modificare a datelor, iar a judecatorilor la formatul WORD a documentelor din dosarele de urmarire penala.

Observatia inserata in articol referitoare la faptul ca 'Directiei Nationale Anticoruptie ii este permis accesul nu doar la dosarele de pe rolul sectiei penale, ci, dupa caz, la dosarele instantei' nu tine cont de faptul ca acest protocol viza si instantele arondate Curtii de Apel Brasov, unele dintre acestea neavand organizare pe sectii a activitatii de judecata, astfel ca, sintagma 'dosarele instantei' nu vizeaza dosarele civile, ci exclusiv dosarele penale in care D.N.A. era unul dintre participanti.

In cuprinsul Protocolului de cooperare (art.4.1 lit.b si art.4.2 lit.C), s-a mentionat in mod expres ca partile se obliga sa respecte prevederile Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date privind confidentialitatea prelucrarilor datelor cu caracter personal si securitatea acestor prelucrari.

Mentionam, de asemenea, ca au fost incheiate protocoale de colaborare similare si cu alte institutii de interes public din raza de competenta a Curtii de Apel Brasov si instantele arondate, respectiv D.I.I.C.O.T. Brasov, D.I.I.C.O.T. Covasna, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov si Penitenciarele Brasov si Miercurea Ciuc, cu scopul de a facilita comunicarea actelor de procedura in format electronic, in contextul digitalizarii nationale, aceste actiuni inscriindu-se in evolutia fireasca de transparenta si colaborare interinstitutionala.

Baza de date cuprinsa in aplicatia ECRIS este gestionata de catre Ministerul Justitiei prin Directia Tehnologia Informatiei, fiind stocate la nivelul acesteia toate inforrnatiile privind orice accesare a sisternului, care trebuie realizata doar in interes de serviciu, orice alta activitate derulata in afara normelor legale fiind sanctionabila civil, contraventional sau penal”.