25 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MEDIC EXECUTAT CU AGENT PROVOCATOR – Dr. Ion Barbu de la Spitalul Floreasca a murit la cateva zile dupa ce CAB l-a achitat definitiv intr-un proces ce i-a distrus sanatatea. Un afacerist i-a inscenat o luare de mita, sperand sa-si usureze situatia intr-un dosar penal unde era denuntator: „Initiativa contactarii inculpatului, spre a-i remite banii, i-a apartinut exclusiv denuntatorului, conform unui plan conceput cu politia, fara ca inculpatul sa fi stiut, fara vreo proba ca ar fi pretins banii”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 July 2022 16:33
Vizualizari: 5922

Lumea Justitiei prezinta zguduitorul caz al medicului ortoped Ion Barbu de la Spitalul Floreasca, bagat in mormant de o inscenare judiciara. Vorbim despre un doctor caruia Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti i-a fabricat un dosar de asa-zisa luare de mita, bazat pe denuntul unui afacerist care urmarea sa-si usureze situatia din alta cauza penala, unde era tot denuntator. Altfel spus: un dosar bazat pe actiunea unui agent provocator.



Dosarul medicului Barbu s-a soldat la fond cu o condamnare la 3 ani de inchisoare cu suspendare (in 23 mai 2019, de catre judecatorul Bogdan Alexandru Dari de la Tribunalul Bucuresti – foto 2), dar la 25 februarie 2020 magistratii Carmen-Veronica Gaina si Ovidiu Richiteanu-Nastase de la Curtea de Apel Bucuresti l-au achitat definitiv. In luna martie, la cateva zile dupa primirea minutei CAB, ortopedul a decedat din cauza unui cancer pancreatic aparut in timpul celor peste doi ani de proces, a declarat pentru Lumea Justitiei avocatul George Tache (foto 1), aparatorul doctorului Ion Barbu, subliniind ca Barbu a fost foarte afectat de ceea ce i se intampla: atat de proces, cat si de faptul ca propriii lui colegi, medici de la Floreasca, au inceput sa-l priveasca suspicios din cauza dosarului penal. De altfel, avocatul a instiintat Curtea de Apel Bucuresti de boala clientului sau, respectiv cancer la pancreas (vezi facsimil 1). Medicul a decedat cu circa o luna inainte de a implini 55 de ani (la 11 aprilie 2020).

 



Iata minuta deciziei CAB nr. 134/2020 din dosarul nr. 10601/3/2018:


In temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedura penala, admite apelul declarat de inculpatul BARBU ION impotriva Sentintei penale nr.880 din data de 23 mai 2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala in Dosarul nr.10601/3/2018.

Desfiinteaza, in intregime, sentinta penala apelata si incheierea de indreptare a erorii materiale din data de 31 mai 2019, pronuntata in acelasi dosar, iar, in fond, rejudecand:

In temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza a II-a din Codul de procedura penala, achita pe inculpatul BARBU ION pentru infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1 din Codul penal cu ref. la art.6 din Legea nr.78/2000.

In temeiul art.290 alin.4 teza a II-a din Codul penal, dispune restituirea de inculpat catre martorul denuntator Creita Vasile a sumei de 2.500 lei. In temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedura penala, toate cheltuielile judiciare, inclusiv cele ocazionate de judecarea apelului, raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi 25 februarie 2020”.


Redam minuta sentintei TMB nr. 880/2019:


In temeiul art. 289 C.pen cu ref. la art. 6 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, dispune condamnarea inculpatului Barbu Ion la pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoarea pentru savarsirea infractiunii de luare de mita.

In temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b si g C.pen. respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si a dreptului de a exercita profesia de medic pe o perioada de 1 (un) an.

In temeiul art. 65 alin. 1 si 3 din C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie a prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b si g C.pen. respectiv interzice inculpatului exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si a dreptului de a exercita profesia de medic ce se vor executa in cazul in care pedeapsa principala se va executa in regim de detentie.

In temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale de 3 (trei) ani inchisoare la care a fost condamnat prin prezenta inculpatul Barbu Ion pe o durata de 3 (trei) ani in conditiile art. 92 alin. 1 si 2 C. pen..

In temeiul art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, dispune ca inculpata sa respecte urmatoarelor masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art. 93 alin. 2 C.pen. impune inculpatului Barbu Ion ca pe durata termenului de incercare sa execute urmatoarele obligatii: a) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu acesta; In temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe durata termenului de supraveghere obliga pe inculpatul Barbu Ion sa presteze munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 zile in cadrul Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Protectia a Copilului Sector I sau (n.r. initial aparea prepozitia „si”, dar judecatorul a emis incheiere de indreptare a erorii materiale) Directiei Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Sector II. Incredinteaza Serviciului de Probatiune Bucuresti supravegherea inculpatului in vederea respectarii masurilor si obligatiilor dispuse prin prezenta. In temeiul art. 404 alin. 2 C.pr.pen rap. la art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atentia inculpatului dispozitiile art. 96 C.pen. privind cazurile de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 68 alin. 1 lit. b C.pen. pedepsele complementare vor fi puse in executare de la data ramanerii definitive a prezentei.

In temeiul art. 290 alin. 4 C.pen. dispune obligarea inculpatului la restituirea sumei de 2.500 de lei catre numitul Creita Vasile. Respinge ca inadmisibile solicitarile formulate de martorii Creita Vasile si Creita Lucian Marius de obligare a inculpatului la plata sumei de 1.000 de lei constituind contravaloarea combustibilului consumat. In temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 23.05.2019”.


Tragicul telefon fara fir


Totul a inceput la 14 august 2017, in gospodaria omului de afaceri Vasile Creita de langa Urziceni, cand Ion Rosu (un om angajat de Creita pentru diverse lucrari) a alunecat pe iarba si si-a fracturat piciorul. Transportat in aceeasi zi la Spitalul Floreasca din Bucuresti, Rosu a fost operat de urgenta de catre medicul Ion Barbu, care, in plus, i-a montat un fixator extern pe piciorul supus interventiei chirurgicale. Vasile Creita i-a dat prima oara medicului 1.500 de lei in acea noapte, apoi 1.000 de lei in data de 26 septembrie 2017.

Iar aici lucrurile s-au complicat: in aceeasi noapte, dar inainte de operatie, afaceristul a facut un denunt la Sectia 1 Politie din Bucuresti, sustinand ca doctorul i-ar fi cerut acei bani. In realitate (dupa cum veti citi in motivarea Curtii de Apel Bucuresti), totul a fost un telefon fara fir: una dintre fiicele lui Ion Rosu, Mariana Rosu, i-a spus mamei sale, Constanta (sotia lui Ion Rosu), ca medicul Ion Barbu i-ar fi cerut 2.500 de lei ca sa-l opereze pe bolnav si ca, in caz contrar, ortopedul ar fi urmat sa-i amputeze piciorul. La randul ei, Constanta Rosu i-a transmis informatia lui Lucian-Marius Creita, care i-a dat-o mai departe tatalui sau, Vasile.

Auzind asa, Vasile Creita nu a avut rabdare sa ajunga la Spitalul Floreasca, astfel incat sa verifice informatia (eventual discutand cu doctorul), ci a sunat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 ca sa-l denunte pe Ion Barbu. Directionat de catre PJS1 catre organele de politie, afaceristul a depus denuntul la Sectia 1 din Bucuresti.

Totul s-a dovedit o confuzie, dupa cum a stabilit definitiv Curtea de Apel Bucuresti: in realitate, cel care i-a spus familiei Rosu ca medicul ar fi trebuit sa primeasca 2.500 de lei a fost un barbat intalnit in spital, despre care rudele pacientului au considerat ca era medic rezident si care le-a spus ca, in cazul in care nu-l vor mitui pe Ion Barbu, exista riscul ca lui Ion Rosu sa-i fie amputat piciorul. Deci nicidecum Barbu nu a conditionat actul medical de primirea vreunei sume – dovada ca l-a operat de urgenta pe bolnav, omul de afaceri Vasile Creita ajungand la spital abia cateva ore mai tarziu cu prima transa de 1.500 de lei. Si nu e doar atat: in plus fata de operatie, ortopedul i-a montat pacientului un fixator extern – un dispozitiv foarte performant, dupa cum a recunoscut alt medic, Gheorghe-Ion Popescu, seful Clinicii de Ortopedie si Traumatologie de la Spitalul Floreasca. Este foarte important de subliniat ca acel fixator extern ii apartinea lui Ion Barbu, care il comandase din SUA, spitalul neavand dispozitivul in dotare si neputandu-l achizitiona.

In realitate, singurii bani pe care apartinatorii pacientului i-au scos din buzunar au fost 250 de lei, necesari pentru cumpararea altui dispozitiv medical (lavaj pulsatil) inexistent in dotarea spitalului. Totusi, banii i-au fost dati nu medicului, ci magazinului de specialitate, pe baza de factura.


Denuntatorul a vrut sa-si usureze situatia din alt dosar penal


La sfatul politistilor de la Sectia 1 a Capitalei, afaceristul a inregistrat cu telefonul discutiile purtate cu medicul la inmanarea atat a primei transe, de 1.500 de lei, cat si a celei de-a doua, de 1.000 de lei.

Ne-am obisnuit ca denunturile sa fie facute pentru ca autorii lor sa-si usureze propria situatie din alte cauze penale, unde sunt suspecti ori inculpati. De data aceasta, Curtea de Apel Bucuresti a descoperit ca Vasile Creita a formulat denuntul impotriva lui Ion Barbu cu speranta de a-si inlesni situatia din alta cauza penala unde aparea numele antreprenorului, insa nu ca suspect ori inculpat, ci tot in calitate de denuntator (impotriva unor fosti parteneri de afaceri).

De altfel, Victoria Vasile (cealalta fiica a lui Ion Rosu) a declarat la CAB ca actiunea lui Creita impotriva medicului ortoped i-a lasat impresia ca antreprenorul a facut o inscenare, crezand ca astfel familia Rosu nu va ridica in instanta pretentii pentru despagubiri din partea afaceristului pentru accidentul care l-a bagat in spital pe Ion Rosu – accident, repetam, produs in timp ce barbatul muncea in gospodaria lui Creita.


Medicul a primit banii, dar pentru cu totul altceva


Doctorul ortoped Ion Barbu a primit cei 2.500 de lei – in doua transe – de la Vasile Creita, insa nu pentru operatie (nici macar ca „recunostinta” dupa interventia chirurgicala), ci considerand ca acei bani i se cuvin in semn de chirie pentru folosirea fixatorului extern – un dispozitiv performant, aflat in proprietatea personala a medicului, care il cumparase din Statele Unite ale Americii. Faptul a fost recunoscut de catre Barbu insusi. Iar medicul a primit suma numai dupa insistentele denuntatorului Vasile Creita, a mai stabilit Curtea de Apel Bucuresti.

Inainte de a va lasa sa cititi principalul pasaj din motivarea CAB, mentionam ca rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti din dosarul nr. 2655/P/2017 este opera procuroarei Corina Paraschivescu (foto 3), fiind confirmat de catre seful de la acea vreme a PTB, Alexandru Bogdan Georgescu (foto 4), actual procuror militar la Parchetul Tribunalului Militar Bucuresti (vezi facsimil 2). De asemenea, mentionam ca ori de cate ori in text apar mentiuni intre paranteze introduse prin „n.r.”, acestea sunt precizarile Curtii de Apel Bucuresti, nu ale Luju.

 



Prezentam cel mai important fragment din motivarea CAB de achitare a medicului Ion Barbu:


Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport cu criticile aduse de inculpat hotararii primei instante, precum si din oficiu, conform art.417 alin.2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, prin prisma intregului probatoriu, inclusiv cel administrat in mod nemijlocit, Curtea constata ca apelul cu judecarea caruia a fost sesizata este fondat, pentru considerentele care se vor arata in cele ce urmeaza:

I. Critica referitoare la incadrarea iuridica in raport cu care a fost pronuntata solutia din hotararea apelata este nefondata, intrucat, potrivit mentiunilor necontestate din incheierea intocmita pentru termenul de judecata din data de 14 mai 2019, prima instanta, anterior dezbaterilor pe fondul cauzei, a acordat cuvantul, atat reprezentantului Ministerului Public, cat si avocatului ales al inculpatului, cu privire la schimbarea celei indicate in actul de sesizare, astfel cum a fost pusa in discutie, din oficiu, la un termen anterior, din data de 02 aprilie 2019 si, dupa ascultarea concluziilor acestora, a dispus schimbarea incadrarii juridice, in sensul raportarii normei de incriminare a infractiunii de luare de mita, prevazute in art.289 (alin.1) din Codul penal, la dispozitiile art.6 din Legea nr.78/2000.

II. Critica referitoare la incalcarea dispozitiilor art.403 alin.1 lit.c teza a II-a din Codul de procedura penala, prin lipsa motivarii sentintei penale atacate sub aspectul probelor care nu au fost luate in considerare, este fondata, Curtea constatand ca, intr-adevar, prima instanta nu a avut in vedere toate probele administrate in cauza, limitandu-si analiza la cele care sustineau teza acuzarii, si nici nu a precizat motivul pentru care le-a inlaturat pe cele la care nu a facut vreo referire, desi rezultau din actele dosarului, insa aceasta imprejurare nu justifica trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, neincadrandu-se in cazurile ce reglementeaza, in mod expres si limitativ, o astfel de solutie, potrivit art.421 pct.2 lit.b din Codul de procedura penala, ci urmeaza a fi remediata de catre instanta de control judiciar ordinar, in conditiile in care apelul inculpatului are in speta un efect integral devolutiv, atat in fapt, cat si in drept, conform art.417 alin.2 din acelasi cod.

III. Pe fondul cauzei, Curtea constata ca, raportat la acuzatia formulata, fapta inculpatului nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, astfel ca, fiind fondata critica principala a acestuia, se impune achitarea sa, in temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza a II-a din Codul de procedura penala, pentru infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1 din Codul penal cu ref. la art.6 din Legea nr. 78/2000, solutie care face inutila analizarea criticii subsidiare, referitoare la continutul pedepsei complementare.

Astfel, din punct de vedere teoretic, Curtea mentioneaza ca, in raport cu norma de incriminare din Codul penal actual, aflat in vigoare la data faptei deduse judecatii, fara a fi survenit ulterior vreo modificare a acesteia, infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1, are ca obiect juridic relatiile sociale care se nasc si se dezvolta in legatura cu desfasurarea cu probitate a atributiilor de serviciu de catre functionarul public ce constituie subiectul sau activ calificat, se realizeaza, sub aspectul elementului material al laturii obiective, prin oricare dintre actiunile in mod alternativ mentionate in acea norma, respectiv primirea, pretinderea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase necuvenite, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, iar, din perspectiva laturii subiective, reclama existenta vinovatiei, in forma intentiei, care poate fi atat directa, cat si indirecta, ceea ce inseamna ca faptuitorul prevede si, totodata, fie urmareste, fie doar accepta ca banii ori foloasele necuvenite primite, pretinse sau acceptate ca promisiune sunt in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau cu indeplinirea unui act contrar acelor indatoriri, indiferent daca actul de serviciu ori actul contrar indatoririlor de serviciu este sau nu realizat.

In speta, prin rechizitoriul din data de 29 martie 2018, emis in dosarul de urmarire penala nr.2655/P/2017 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului BARBU ION, sub acuzatia savarsirii infractiunii de luare de mita, prevazute in art.289 alin.1 din Codul penal, in sarcina acestuia retinandu-se ca, in calitate de medic primar in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta 'Floreasca' din Bucuresti – Clinica de Ortopedie si Traumatologie (functionar public, in acceptiunea art.175 alin.1 lit.b teza a II-a din Codul penal), in noaptea de 14/15 august 2017, a pretins, in mod direct, pentru sine, suma de 2.500 lei de la martora Rosu Mariana, pentru ca tatal acesteia, Rosu Ion, sa beneficieze de o interventie chirurgicala si de tratamentul medical corespunzator (incluzand si o transfuzie ulterioara de sange), ca urmare a unei fracturi la piciorul stang, in conditiile in care indeplinirea acelor acte intra in indatoririle sale de serviciu, dupa care a primit intreaga suma pretinsa, de la martorul denuntator Creita Vasile, in doua transe, si anume suma de 1.500 lei, in aceeasi noapte, iar diferenta de 1.000 lei, la data de 26 septembrie 2017, de fiecare data in incinta spitalului anterior mentionat.

Inculpatul nu a negat, ci, dimpotriva, a recunoscut primirea sumei de 2.500 lei, de la martorul denuntator Creita Vasile, in cele doua transe, astfel ca acest aspect faptic, necontestat in materialitatea lui, este retinut ca atare de Curte.

Referitor la pretinderea sumei respective de la martora Rosu Mariana, Curtea constata ca aceasta nu este dovedita in afara oricarui dubiu, iar, in ceea ce priveste primirea sa (care ar fi fost suficienta pentru intrunirea laturii obiective a infractiunii, chiar in lipsa pretinderii), probatoriul cauzei nu confirma, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca inculpatul ar fi prevazut si, totodata, urmarit sau macar acceptat existenta legaturii acelei actiuni cu indeplinirea indatoririlor sale de serviciu, a caror realizare nu a conditionat-o, in niciun moment, sub nicio forma, de primirea vreunei sume de bani, efectuandu-le, dimpotriva, independent de acest fapt, prin folosirea intregii sale pregatiri si dotari profesionale (chiar prin folosirea unui dispozitiv medical performant, care ii apartinea, neaflandu-se in dotarea spitalului), puse in slujba pacientului, pana la obtinerea unui succes medical, astfel ca actiunea sa nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.

1. In concret, probatoriul cauzei releva ca faptul pretinderii de catre inculpat a sumei de 2.500 lei de la martora Rosu Mariana (care, potrivit rechizitoriului, s-ar fi petrecut in noaptea de 14/15 august 2017, inainte de interventia chirurgicala efectuata asupra tatalui acesteia, Rosu Ion) a fost afirmat numai de acea martora, intr-un mod contradictoriu, generator el insusi de dubii (contradictiile existand intre propriile declaratii, dar si intre acele declaratii si restul probatoriului), fara a exista vreo alta proba care sa ii confirme, in conditiile in care toate celelalte persoane audiate sub acest aspect fie au declarat ca nu au cunostinta de acel fapt, fie s-au limitat la a reproduce afirmatii atribuite aceleiasi martore, de care ar fi luat cunostinta direct de la aceasta sau prin intermediari care li le-au relatat, mai mult sau mai putin distorsionat, dupa ce, la randul lor, le-ar fi aflat tot de la ea.

Astfel, martora Rosu Mariana, in declaratia din faza de urmarire penala, a facut urmatoarele afirmatii:

La data de 14 august 2017, martora ROSU Mariana a fost informata telefonic de catre mama sa – ROSU Constanta – ca total ei – ROSU Ion – si-a rupt piciorul in timp ce il ajuta pe Creita Vasile – martorul-denuntator – la niste treburi gospodaresti, fiind transportat la acel moment, cu o ambulanta, la Spitalul 'Floreasca' din Bucuresti (n.r. venind de la spitalul din Urziceni).

Martora ROSU Mariana a sunat-o pe sora sa, Vasile Victoria, si i-a povestit cele intamplate, dupa care s-au deplasat amandoua la acel spital, ajungand acolo in momentul cand tatal lor era scos din camera de garda. Acesta le-a comunicat ca doctorul care il preluase ii spusese ca nu mai avea ce sa ii faca si ca ii va taia piciorul, fiind foarte afectat, astfel ca plangea si a amenintat ca se sinucide daca acel fapt se intampla.

Martora ROSU Mariana si sora sa l-au cautat pe doctorul care il consultase pe tatal lor, identificat in persoana inculpatului BARBU ION, caruia i-au reprosat ceea ce auzisera si i-au cerut sa stea de vorba cu pacientul, pentru a-i ridica moralul. Inculpatul le-a spus ca va discuta cu tatal lor si ca le va anunta cu privire la evolutia starii lui de sanatate si la posibilitatile medicale pe care le avea in legatura cu starea acestuia.

In timpul cat tatalui lor i se facea pregatirea pentru operatie, inculpatul le-a chemat pe martora ROSU Mariana si pe sora sa la o discutie, spunandu-le ca, in vederea efectuarii acelei operatii, avea nevoie de un aparat, necesar aspirarii sangelui acumulat la piciorul vatamat, pe care spitalul nu il detinea, dar putea fi achizitionat de catre ele de la o firma de specialitate, in baza unei facturi, context in care au acceptat sa cumpere acel aparat, care a costat 150 lei. La efectuarea operatiei, inculpatul a folosit un aparat de aspirat care ii apartinea lui personal, urmand sa fie aruncat, iar, dupa 2-3 zile, reprezentantul unei firme a adus un aparat similar, impreuna cu factura aferenta, in valoare de 150 lei, pe care, desi a precizat ca nu o mai detinea pentru a o putea prezenta organelor judiciare, martora ROSU Mariana a sustinut ca a platit-o intr-un cont bancar.

Tot inainte de operatie, martora Rosu Mariana, de aceasta data singura, fara sora sa, l-a cautat din nou pe inculpat si l-a intrebat daca mai era nevoie de ceva pentru efectuarea operatiei, iar, cu ocazia acelei discutii, purtate doar intre ei doi, acesta i-a spus ca, in situatia in care tatal sau ar fi mers la un spital privat, interventia chirurgicala ar fi costat mult mai mult, dar el se multumea deocamdata cu suma de 2.500 lei, care urma sa-i revina lui, distinct de costul aparatului medical la care a facut referire anterior (de aspirat sange). Cand inculpatul i-a cerut suma de 2.500 lei, martora Rosu Mariana i-a explicat acestuia ca accidentul suferit de total sau a avut loc in curtea lui Creita Vasile, la care lucra, si ca familia pacientului nu avea acei bani, context in care medicul i-a spus ca pe el nu il interesa unde a avut loc accidentul si ca, dupa ce va iesi din operatie, vor sta de vorba.

Mama martorei Rosu Mariana a ajuns la spital dupa ce ajunsesera acolo ea si sora sa, dar inainte de operatie, fiind adusa cu masina de Creita Lucian-Marius, fiul lui Creita Vasile.

Cu acea ocazie, martora Rosu Mariana i-a adus la cunostinta lui Creita Lucian-Marius faptul ca doctorul le ceruse suma de 2.500 lei pentru efectuarea operatiei, iar acesta l-a contactat telefonic pe tatal sau, Creita Vasile, si i-a relatat acel fapt, cel din urma oferindu-se sa dea el suma solicitata, scop in care urma sa se prezinte la spital.

Sora martorei ROSU Mariana a plecat de la spital, inainte ca tatal lor sa intre in operatie.

Analizand aceste afirmatii, Curtea constata, cu relevanta in speta, ca, la pretinsa discutie a martorei Rosu Mariana cu inculpatul BARBU ION, cand cel din urma ar fi cerut suma de 2.500 lei, inainte de operatie, pentru efectuarea acesteia, nu a asistat, conform precizarii exprese a martorei respective, nicio alta persoana, care sa poata confirma existenta si continutul acelei discutii.

Pe de alta parte, Curtea constata ca, prin relatarea, la plural – in privinta destinatarilor – a pretinsei cereri a inculpatului, catre Creita Lucian-Marius, afirmatia martorei Rosu Mariana fiind: 'I-am adus la cunostinta lui Lucian faptul ca doctorul ne ceruse suma de 2.500 lei pentru efectuarea operatiei', aceasta a sustinut, implicit, in contradictie cu propria afirmatie referitoare la discutia purtata numai de ea cu medicul, ca pretinderea sumei respective, de catre inculpat, s-ar fl facut cand se afla impreuna cu cel putin o alta persoana, care, in contextul faptic prezentat, nu putea fi decat sora sa.

Aceasta sustinere a fost reluata, de altfel, chiar in mod explicit, de martora Rosu Mariana in declaratia din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, cand a afirmat:

'Impreuna cu sora mea, Victoria, am mers la biroul domnului doctor, acesta spunandu-mi ca, in principiu, nu are ce sa ii mai faca, insa va intra in sala de operatie si, la fata locului, va lua decizia de a-i monta un fixator sau nu. Totodata, mi-a spus ca ar fi bine sa cumparam un aspirator pe care nu il avea spitalul in dotare, lucru cu care am fost de acord. L-am intrebat pe domnul doctor daca mai este nevoie si de altceva, acesta spunandu-mi ca trebuie sa dam suma de 2.500 lei, reprezentand manopera', folosirea pluralului relevand ca, potrivit martorei, acea solicitare ar fi fost adresata atat ei, cat si surorii sale.

Cu toate acestea, faptul afirmat de martora Rosu Mariana (pretinderea sumei de 2.500 lei de catre inculpat) nu a fost confirmat vreodata de catre sora acesteia a se fi petrecut in raport cu ea sau macar in prezenta sa.

Astfel, martora Vasile Victoria, in declaratia din faza de urmarire penala, a afirmat ca a sosit la spital singura si ca a discutat personal cu inculpatul BARBU ION, in legatura cu situatia medicala a tatalui ei, inainte de venirea surorii sale, pe care a informat-o ulterior despre acea discutie, in care medicul i-a spus ca va incerca sa evite amputarea piciorului pacientului, martora nefacand nicio referire la exprimarea vreunei pretentii banesti din partea acestuia fata de ea.

In continuarea aceleiasi declaratii, martora Vasile Victoria a precizat ca sora sa a mers si ea sa discute personal cu inculpatul si ca, la revenire, i-a relatat ca acesta i-a cerut suma de 2.500 lei, pentru a-i salva tatalui lor piciorul vatamat (n.r. prin urmare, fara ca ea sa asiste la acea discutie).

Fiind audiata si in cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, dupa 1 an si jumatate de la momentul evenimentelor relatate, martora Vasile Victoria a facut afirmatii confuze, imprecise si partial diferite de cele din declaratia precedenta, astfel ca nu pot fi retinute a contura o situatie de fapt la adapost de orice indoiala.

In concret, martora Vasile Victoria a sustinut ca, la insistentele ei si surorii sale ca tatalui lor sa nu ii fie amputat piciorul, medicul le-a spus ca trebuia cumparat un dispozitiv pentru care se emitea factura si, totodata, ca trebuia remisa, in vederea efectuarii operatiei, o suma de bani, fara a o specifica.

Potrivit martorei, intrucat avea programata plecarea in vacanta, ea a plecat de la spital, unde a ramas sora sa, cu care nu a discutat insa despre suma de bani pe care ar fl trebuit sa o remita inculpatului.

Referitor la suma de 2.500 lei, martora a sustinut, mai intai, ca aceasta avea legatura cu un dispozitiv medical (altul decat aspiratorul de sange), necesar a fi montat la piciorul tatalui sau (fixatorul extern, mentionat si de martora Rosu Mariana), iar, ulterior, a revenit asupra acelei sustineri, afirmand ca ea a inteles ca suma respectiva trebuia remisa inculpatului drept contravaloare a aspiratorului de sange, pentru care s-a emis factura, afland ulterior ca acesta costa numai 250 lei.

Pe de alta parte, martora a afirmat ca nu isi aduce aminte daca inculpatul a solicitat si o alta suma de bani, distincta de cea anterior mentionata (avand legatura cu dispozitivul medical), dar ca acesta ar fi lasat de inteles, fara a mentiona in concret cum anume si fata de cine, ca nu va efectua operatia pand cand nu i se remitea o suma de bani, pe care, din nou, martora nu a precizat-o.

In ceea ce il priveste pe pacient, Curtea constata ca martorul Rosu Ion, dupa ce, in declaratia din faza de urmarire penala, a sustinut ca a aflat de la fiicele sale ca medicul BARBU ION ar fi pretins suma de 2.500 lei, pentru a-l opera si a-i salva piciorul, fiind audiat in cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, a afirmat ca: 'Am fost bagat in operatie de domnul doctor, insa despre remiterea vreunei sume de bani nu pot preciza niciun detaliu'.

In declaratia din fata Curtii, data cu ocazia audierii sale nemijlocite de catre instanta de apel, martora Rosu Mariana si-a schimbat in mod esential declaratiile anterioare, afirmand ca a discutat cu inculpatul BARBU ION despre suma de 2.500 lei, cu privire la care acesta a afirmat ca reprezenta costul manoperei la un spital privat, numai dupa finalizarea operatiei tatalui sau, precizand ca, inainte de efectuarea operatiei, nici medicul respectiv, nici altcineva nu i-a cerut vreo suma de bani in legatura cu acea operatie.

Mai mult, in aceeasi declaratie, martora a precizat, in mod explicit, ca medicul BARBU ION nu i-a spus niciodata ca nu il opereaza pe tatal sau daca nu primeste bani.

Martora a mai declarat ca, inainte de operatie, inculpatul i-a spus doar ca era o interventie chirurgicala dificila, ca nu stia daca ii putea salva piciorul tatalui sau si ca o sa vorbeasca ulterior, iar, dupa finalizarea operatiei, cand au discutat din nou, inculpatul i-a spus ca operatia a decurs bine si ca i-a montat pacientului un fixator extern, care trebuia pastrat pe piciorul acestuia timp de cateva luni.

Martora a sustinut ca, in timpul acestei discutii, de dupa operatie, ea l-a intrebat pe inculpat daca 'ii costa ceva', context in care acesta a rostit suma de 2.500 lei si a facut referire la costul manoperei la un spital privat.

Declaratiile contradictorii ale martorei Rosu Mariana, de la o faza procesuala la alta, ridica, prin ele insele, serioase dubii asupra credibilitatii tuturor afirmatiilor sale, in contextul in care nicio persoana nu le-a putut confirma, nici pe unele, nici pe altele, iar inculpatul BARBU ION a negat in mod constant ca ar fi cerut, de la apartinatorii pacientului Rosu Ion, atat inainte, cat si dupa operatie, vreo suma de bani, afirmand, totodata, in privinta martorei anterior nominalizate, ca nici macar nu a discutat cu aceasta.

Astfel, dupa ce in faza de urmarire penala s-a prevalat de dreptul la tacere, inculpatul BARBU ION, in declaratiile din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, a precizat ca nu a pretins nicio suma de bani si chiar a negat ca ar fi purtat vreo discutie, de orice natura, cu martora Rosu Mariana, facand urmatoarele afirmatii:

Dintre apartinatorii pacientului ROSU Ion, a discutat numai cu sotia, careia i-a explicat ca interventia chirurgicala era ingreunata de ciroza de care acesta suferea, si cu fiica cea mare (n.r. aceasta fiind Vasile Victoria, nascuta la data de 08 octombrie 1972, cealalta fiica, Rosu Mariana, avand data nasterii 08 august 1977), careia i-a explicat procedurile medicate si cu care a vorbit si despre alte aspecte, dupa cum urmeaza: i-a spus ca, mai intai, trebuia folosit un aparat denumit lavaj pulsatil, necesar pentru a spala fractura si a scadea riscul unei infectii; i-a comunicat ca el detinea un astfel de aparat, adus din Statele Unite ale Americii, insa era necesar sa cumpere un alt aparat identic, pentru a-l inlocui pe cel folosit, fapt cu care aceasta a fost de acord; a procedat astfel intrucat era o ora tarzie din noapte, fiind dificila achizitionarea aparatului respectiv la acel moment; aparatul achizitionat de apartinatorii pacientului i-a fost remis dupa 2-3 zile de la operatie, fiind cumparat cu suma de 250 lei; fiica cea mare (n.r. Vasile Victoria) i-a comunicat dorinta sa ca tatal ei sa beneficieze de cel mai bun tratament, intrucat accidentul s-a petrecut in curtea unui om bogat, patron de benzinarii, pentru care nu exista problema banilor; in acest context, a intrebat-o pe acea fiica daca dorea ca tatalui ei sa-i fie montat un fixator de o calitate superioara fata de cele pe care le avea la dispozitie spitalul, care erau uzate si incomplete, acel fixator fiind adus de el din Statele Unite ale Americii si avand rolul de a accelera insanatosirea membrului. Nu i-a cerut nici atunci, nici altcandva vreo suma de bani, dar aceasta i-a dat de inteles ca va fl rasplatit pentru efortul sau si chiar a facut o gluma, spunandu-i ca macar taxa de transport sa o primeasca, echivalentul a 96 dolari.

A folosit, la efectuarea operatiei, fixatorul anterior mentionat, care ii apartinea, avand o valoare de peste 10.000 lei. Acel fixator era o piesa rara, care nu fusese introdusa la momentul respectiv in Europa, urmand sa-l recupereze, prin scoatere de pe piciorul pacientului, dupa cateva luni.

Inculpatul a reluat aceste afirmatii si in declaratia pe care a consimtit sa o dea in fata instantei de apel, ocazie cu care acesta a precizat:

Nu a conditionat niciodata efectuarea actului medical de remiterea unei sume de bani.

Nu este adevarata sustinerea ca i-ar fi cerut martorei Rosu Mariana, inainte de operatie, suma de 2.500 lei. In realitate, inainte de operatie, a discutat doar cu mama si cu sora acesteia, Rosu Constanta si Vasile Victoria, carora nu le-a cerut nicio suma de bani pentru a face operatia pacientului Rosu Ion.

Fixatorul extern pe care i l-a montat pacientului era in intregime bunul sau, referindu-se inclusiv la toate accesoriile acestuia. De altfel, nici nu putea sa foloseasca accesorii locale pentru un instrument medical atat de delicat, pe care il adusese din Statele Unite ale Americii, caracterizandu-l drept 'o bijuterie'.

Nu a cerut bani pentru folosirea fixatorului extern, ci Vasile Victoria i-a cerut sa foloseasca pentru tatal ei ce era mai bun, intrucat acesta lucra la un patron bogat si il va rasplati, context in care el a afirmat ca numai taxa de bagaj pentru aducerea acelui dispozitiv din Statele Unite ale Americii a fost de 94 sau 96 dolari, iar interlocutoarea sa i-a spus ca va fi rasplatit mai mult decat acea valoare, intrucat, pe langa fixatorul extern, urma sa foloseasca, la efectuarea operatiei, si un alt instrument pe care il avea in detentie, cumparat tot de el.

Ulterior, apartinatorii pacientului au achizitionat si ei un astfel de instrument, pe care i l-au remis, pentru a-l inlocui pe cel folosit.

Spre deosebire de afirmatiile martorei Rosu Mariana, cele ale inculpatului BARBU ION (care au fost constante) sunt credibile, fiind confirmate, implicit, chiar de acea martora, dar si de alte probe administrate in cauza.

Astfel, Curtea retine ca, tot in declaratia din fata sa, inculpatul BARBU ION a afirmat ca, dupa operatia din luna august 2017, i-a mai facut pacientului Rosu Ion alte doua operatii, in luna decembrie 2017, la interval de aproximativ o saptamana intre ele, la cea de-a doua operatie scotand fixatorul extern montat la prima operatie, iar la cea de-a treia operatie montand la piciorul pacientului o tija.

Afirmatiile inculpatului sunt confirmate de informatiile comunicate de Spitalul Clinic de Urgenta 'Floreasca' din Bucuresti si de actele medicale transmise de aceeasi institutie, prin adresa nr.1508 din data de 08 februarie 2018, din care rezulta ca ultimele doua operatii au fost realizate de medicul BARBU ION la datele de 09 decembrie 2017 – ablatia fixatorului extern – si, respectiv, 12 decembrie 2017 – flxarea interna cu o tija centrumedulara –, dar si de declaratia pe care martora Rosu Mariana a dat-o tot in fata instantei de apel.

Din acea declaratie a martorei Rosu Mariana, Curtea retine ca aceasta a confirmat efectuarea de catre inculpat a operatiilor constand in indepartarea fixatorului extern montat la prima operatie si, respectiv, in montarea unei tije, precizand ca nu i-a dat acestuia bani pentru acele operatii si ca, din punctul de vedere al familiei sale, medicul BARBU ION este un doctor extraordinar, iar interventiile chirurgicale efectuate tatalui sau au fost de succes, acesta nemaiavand nicio problema cu piciorul.

Faptul ca inculpatul nu a pretins vreun folos pentru procedurile operatorii ulterioare a fost relevat si de martorul Rosu Ion, care, in declaratia din faza de urmarire penala, a afirmat: 'Dupa ce au trecut cele 3 luni de la operatie, m-am prezentat la spital si doctorul BARBU ION m-a operat din nou, montandu-mi o tija metalica. Cu aceasta ocazie, nu a pretins nicio suma de bani'.

Curtea retine si faptul cert ca ultimele doua interventii chirurgicale, din luna decembrie 2017, au fost realizate de inculpat dupa inceperea urmaririi penale in rem, pentru infractiunea de luare de mita relationata cu prima astfel de interventie, care a fost dispusa la data de 16 august 2017, si, desi acel act a fost urmat de administrarea a numeroase probe (retinute ulterior, in rechizitoriu, a fundamenta acuzatia formulata impotriva sa, inclusiv audierea de trei ori a martorului denuntator Creita Vasile – la datele de 16 august 2017, 12 septembrie 2017 si 29 decembrie 2017 –, audierea martorilor Rosu Ion, Rosu Mariana si Creita Lucian-Marius – la data de 16 ianuarie 2018 – si realizarea de masuri de supraveghere tehnica), efectuarea in continuare a urmaririi penale in personam s-a dispus abia la data de 05 februarie 2018, iar inculpatul a fost informat de ea la data de 08 februarie 2018.

Imprejurarea ca, pentru operatiile realizate ulterior, inculpatul nu a solicitat nicio suma de bani, in conditiile in care rezultatul ansamblului actelor medicate efectuate de acesta a fost un succes, pacientului fiindu-i salvat piciorul vatamat, in pofida prognosticului initial rezervat, creeaza o prezumtie puternica, in favoarea acestuia, ca nu a pretins bani nici pentru realizarea primei operatii, astfel cum a fost acuzat, fara a exista probe care sa dovedeasca, in mod indubitabil, contrariul, intrucat, astfel cum deja s-a evidentiat, declaratiile martorei Rosu Mariana nu sunt confirmate de alte probe si, mai mult, prin contradictiile pe care le contin, sunt si lipsite de credibilitate.

In acest sens, revenind la declaratia martorei Rosu Mariana din faza de urmarire penala, Curtea constata, pe langa aspectele deja mentionate, ca, referitor la momentul cand ea a sustinut ca l-ar fi informat, personal, pe Creita Lucian-Marius despre pretentia baneasca a inculpatului (la ajungerea lui la spital) si cand acesta, la randul sau, si-ar fl informat tatal in legatura cu acea pretentie, afirmatiile martorei respective sunt in contradictie cu declaratiile tuturor persoanelor care s-au referit la acest subiect, care contrazic si alte sustineri ale sale si, de asemenea, contin contradictii majore intre ele.

Astfel, martora Vasile Victoria, in declaratia din faza de urmarire penala, a afirmat ca, dupa ce a informat-o despre pretentia baneasca a inculpatului (la a carei exprimare ea nu a asistat), sora sa a contactat-o telefonic pe mama lor, care se afla in drum spre Bucuresti, fiind transportata de Creita Lucian-Marius, si i-a spus ca medicul ceruse suma de 2.500 lei pentru efectuarea operatiei, rugand-o sa discute cu acesta, pentru a le imprumuta cu bani.

La randul sau, martorul Creita Lucian-Marius, in declaratia din faza de urmarire penala, a afirmat ca, in timp ce se afla pe drum spre Bucuresti, transportand-o cu masina personala pe sotia lui ROSU Ion, ROSU Constanta, aceasta a fost contactata telefonic de catre una din fiicele sale, care i-a spus ca pacientul se afla intr-o stare grava si trebuia operat, insa medicul le transmisese ca fie nu va intra in operatie, fie ii va amputa piciorul daca nu ii vor da suma de 2.500 lei (n.r. folosirea pluralului evidentiind din nou ca pretinsa cerere a medicului ar fi fost exprimata fata de ambele fiice, desi Vasile Victoria nu a confirmat acest fapt). Martorul a precizat, in mod expres, ca el a aflat despre aspectele anterior mentionate exclusiv din relatarile sotiei lui Rosu Ion, care i-a povestit continutul discutiei purtate cu fiica sa, Rosu Mariana. In continuare, martorul a afirmat ca el l-a contactat imediat telefonic pe tatal sau, Creita Vasile, care se afla in municipiul Urziceni, si i-a relatat ce aflase, acesta oferindu-se sa vina la spitalul din Bucuresti, in contextul in care sotia lui Rosu Ion l-a rugat pe martor sa o imprumute cu suma de 2.500 lei, despre care fiica sa ii spusese ca fusese solicitata de medic. De asemenea, martorul a afirmat ca, atunci cand el si sotia lui Rosu Ion au ajuns la Spitalul 'Floreasca', pacientul era deja in operatie (n.r. desi banii de care efectuarea ei ar fi fost conditionata nu fusesera dati) si ca el nu a discutat si nici nu a asistat la vreo discutie purtata de membrii familiei acestuia cu vreun cadru medical. Pe de alta parte, martorul nu a facut nicio referire la vreo discutie purtata de el cu vreunul din membrii familiei pacientului, desi a precizat ca, la sosirea la spital, s-a intalnit cu cele doua fiice ale acestuia si o nepoata. Martorul a mentionat doar ca a inteles, fara a preciza in concret de la cine si in ce context, de vreme ce nu a discutat cu nimeni la spital, ca, inainte de operatie, familia (care nu puteau fi decat cele doua fiice) ii spusese medicului ca va veni cineva pentru a-i aduce banii solicitati, acesta fiind motivul pentru care a acceptat sa faca operatia.

Fiind audiat si in cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, martorul Creita Lucian-Marius a reafirmat ca el a aflat pe drumul spre Bucuresti, de la ROSU Constanta, care a fost sunata de una dintre fiicele sale, ca familia trebuia sa remita suma de 2.500 lei, pentru ca medicul sa efectueze operatia si sa nu-i amputeze pacientului piciorul si, de asemenea, ca, la ajungerea lui la spital, Rosu Ion era deja in operatie (n. r. desi banii care ar fi fost pretinsi de medic nu fusesera dati), fiind infirmata astfel, in mod categoric, aprecierea exprimata de acelasi martor ca inculpatul ar fi conditionat efectuarea operatiei si alegerea metodei operatorii de remiterea banilor.

Martora Rosu Constanta, in declaratia din faza de urmarire penala, a afirmat si ea ca, in timp ce se afla in drum spre Bucuresti, fiind transportata de Creita Lucian-Marius, a fost contactata telefonic de una din fiicele sale, ROSU Mariana, care i-a spus ca medicul care il preluase pe sotul sau cerea o suma de bani, pentru ca, altfel, ii va taia piciorul, martora neamintindu-si insa despre ce suma de bani era vorba. Contrar afirmatiilor martorului Creita Lucian-Marius, martora a sustinut ca au ajuns la spitalul din Bucuresti inainte de operatie, ca si-a putut vedea sotul, in perioada cat se astepta primirea rezultatului unor analize, ca, la un moment dat, medicul a venit la patul pacientului si le-a spus ca acele analize au iesit bine si ca acesta urma sa intre in operatie si ca tot medicul a precizat ca era nevoie de un aparat medical cu care sa faca aspiratii la piciorul vatamat al pacientului, pe care spitalul nu il avea in dotare, dar putea fi achizitionat de la o firma medicala, fapt cu care membrii familiei prezenti la spital au fost de acord, cumparand acel aparat cu suma de 250 lei, pentru care li s-a eliberat chitanta. In schimb, martora nu a facut nicio referire la vreo pretentie baneasca exprimata de medic in prezenta sa si nici la vreo discutie care sa fi fost purtata, dupa ajungerea ei la spital, cu privire la un astfel de subiect.

Mai mult, fiind audiata in cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, martora Rosu Constanta a infirmat, initial, sub aspectul informarii ei despre pretentia baneasca a medicului, continutul anterior precizat al discutiei pe care a purtat-o cu fiica sa, Rosu Mariana, pe drumul spre Bucuresti, afirmand:

'In drum spre spital, am vorbit cu fiica mea, Rosu Mariana, care mi-a spus ca, la randul ei, a vorbit cu domnul doctor, acesta spunandu-i ca afectiunea medicala este una grava si ca, pentru vindecare, este necesar sa i se amputeze piciorul sotului meu. In afara de asa ceva, altceva nu am auzit'.

De asemenea, referindu-se la momentul ajungerii ei la spital, martora a afirmat:

'Am ajuns acolo anterior interventiei chirurgicale, insa nu am vorbit personal cu domnul doctor. Din cate stiu, fiicele mele, Rosu Mariana si Rosu (n.r. in realitate Vasile) Victoria, au vorbit cu domnul doctor si nu mi-au spus nimic decat ca vor intra in sala si va fi operat de domnul doctor'.

Ulterior, martora a revenit asupra acestor afirmatii, sustinand ca fiica sa, Rosu Mariana, la momentul cand a contactat-o telefonic, i-a spus ca medicul ii va taia pacientului piciorul, daca nu ii dadea suma de bani solicitata, context in care i-a cerut bani cu imprumut lui Creita Lucian-Marius, insa tot martora a precizat ca: 'Aceste lucruri le-am aflat de la fiica mea, Rosu Mariana, eu nefiind de fata la discutii. (...) Nu pot preciza daca aceasta a vorbit personal cu domnul doctor'.

In ceea ce il priveste pe martorul denuntator Creita Vasile, Curtea constata ca, referitor la pretinderea banilor de catre inculpat, acesta a facut declaratii contradictorii sau neconfirmate de alte probe (fapt retinut, de altfel, si de Parchet, astfel cum urmeaza a se evidentia), recunoscand, in cele din urma, in declaratia data in fata instantei de apel, ca, pana la sosirea lui la sediul organului de politie unde s-a prezentat pentru a formula denuntul, nici macar nu a auzit rostit, de catre nimeni, numele medicului BARBU ION.

Astfel, in procesul-verbal de consemnare a denuntului martorului Creita Vasile, intocmit de catre un agent de politie din cadrul D.G.P.M.B., Politia Sectorului 1 Bucuresti, Sectia 1 Politie, Biroul de Investigatii Criminale la data de 14 august 2017, dar inregistrat, fara nicio explicatie, atat la acea unitate de politie, cat si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti abia 2 zile mai tarziu, respectiv la data de 16 august 2017, au fost redate, inclusiv sub semnatura sa, urmatoarele afirmatii ale acestuia:

'Nu a fost prezent la Spitalul Clinic de Urgenta 'Floreasca' cand pacientul Rosu Ion a ajuns cu ambulanta, acolo fiind prezente fiicele acestuia si nepoata, iar ulterior ajungand fiul sau (n.r. Creita Lucian-Marius), impreuna cu sotia lui Rosu Ion.

In urma discutiilor purtate cu medicii (n.r. nenominalizati) din spital, s-a ajuns la concluzia, exprimata verbal de un medic (n.r. nenominalizat) ce parea a fi rezident, ca operatia era complicata si se putea ca pacientului sa-i fie amputat piciorul, daca nu se platea suma de 2.500 lei pentru operatie. Nu a participat la acele discutii, cunoscand continutul lor din ceea ce au transmis fiicele pacientului fiului sau, Creita Lucian-Marius, care, la randul lui, i-a transmis lui. Tot de la fiul sau a aflat ca, initial, s-ar fl cerut suma de 500 lei pentru medicul anestezist si suma de 2.5 00 lei pentru medicul chirurg BARBU, dar, din anumite considerente, medicul anestezist nu a fost de acord cu aceasta intelegere. In prezenta membrilor familiei lui Rosu Ion, intrucat acestia au spus ca nu aveau suma de 2.500 lei, medicul BARBU a spus sa fie lasati deocamdata, la capul pacientului, cati bani aveau, mentionand ca avea cine sa ii ia din acel loc.

In aceste conditii, martorul-denuntator a scos (n. r. din municipiul Urziceni, unde se afla) suma de 4. 000 lei, pentru a achita preteruiile doctorilor, insa, intre timp, s-a prezentat la sediul Sectiei 1 Politie din Bucuresti, deoarece, la Parchetul de pe langia Tribunalul Bucuresti, unde a sunat la ora 21:09, i s-a spus ca nu putea sesiza parchetul in mod direct, ci trebuia sa sesizeze acea sectie de politie.

In finalul acelui proces-verbal, s-a consemnat ca s-a luat legatura telefonic cu comisarul-sef Gostineanu Costela, din cadrul DGA, care a solicitat numarul de telefon al denuntatorului, comunicand ca va lua legatura cu acesta.

Referitor la aceste afirmatii ale martorului denuntator, Curtea constata existenta a cel putin doua fracturi logice evidente, care le afecteaza in mod serios credibilitatea – si anume: pe de o parte, de ce, afland ca efectuarea operatiei ar fi fost conditionata de plata sumei de 2.500 lei catre medic, in caz contrar pacientul riscand amputarea piciorului, nu s-a prezentat cu banii la spital (unde, astfel cum se va evidentia, a ajuns, ulterior formularii denuntului, dupa terminarea operatiei), iar, pe de alta parte, de ce, fiind informat de catre fiul sau despre suma care ar fi fost pretinsa de medic pentru efectuarea operatiei (2.500 lei), a simtit nevoia sa ia cu el o suma mult mai mare, aproape dubla (4.000 lei).

Pe de alta parte, Curtea constata ca afirmatia martorului denuntator, cum ca medicul BARBU ION le-a fi cerut membrilor familiei, inainte de operatie, sa lase la capul pacientului cati bani aveau asupra lor, nu este confirmata de nicio proba, intrucat nimeni in afara de acesta nu a facut vreodata o astfel de afirmatie, nici macar fiul sau, pe care l-a indicat ca fiind furnizorul informatiilor primite de el despre ce se intampla la spital. Mai mult, astfel cum s-a evidentiat anterior, martorul Creita Lucian-Marius, fiul martorului denuntator Creita Vasile, a declarat ca el a ajuns la spital cand pacientul Rosu Ion se afla deja in operatie si nu a asistat la vreo discutie purtata de membrii familiei acestuia cu vreun cadru medical.

In acelasi timp, Curtea constata ca sustinerea martorului denuntator referitoare la medicul rezident care ar fi afirmat ca, daca nu se platea suma de 2.500 lei medicului BARBU ION pentru efectuarea operatiei, exista riscul amputarii piciorului pacientului nu a fost retinuta ca exprimand realitatea nici macar de Parchet, care, prin rechizitoriu, a dispus, sub acest aspect, o solutie de clasare, retinand ca acea sustinere nu a fost confirmata nici de martorul Creita Lucian-Marius, nici de ceilalti martori audiati in cauza, punand-o pe seama distorsionarii informatiei care a ajuns la martorul denuntator, de-a lungul transmiterii acesteia pe filiera Rosu Mariana – Rosu Constanta – Creita Lucian-Marius – Creita Vasile.

In prima declaratie din faza de urmarire penala, datand din 16 august 2017, martorul denuntator Creita Vasile a reluat afirmatiile redate in procesul-verbal de consemnare a denuntului sau (cu privire la care Curtea isi mentine constatarile anterior expuse), facand, in plus, precizarea ca, dupa ce a procurat suma de 4. 000 lei, fiind indignat de informatiile primite de la fiul sau, s-a prezentat la Sectia 1 Politie din Bucuresti, pentru a denunta fapta de care luase cunostinta, fara a comunica acest demers membrilor familiei lui Rosu Ion, pe motiv ca acestora le era teama ca, daca nu dadeau banii pretinsi, medicii nu vor intreprinde toate diligentele pentru salvarea piciorului pacientului si se va ajunge in situatia ca acel membru sa-i fie amputat.

Si aceasta afirmatie a martorului denuntator este constatata de Curte a fi contrara realitatii obiective, intrucat el nu avea de unde sa stie ce gandeau membrii familiei pacientului, de vreme ce, pana la acel moment, nu discutase personal cu niciunul dintre ei, iar fiul sau, indicat drept unicul lui furnizor de informatii, nu a afirmat ca ar fi discutat, la spital (unde, conform sustinerii sale, a ajuns dupa ce operatia deja incepuse), cu apartinatorii pacientului, precizand ca el 'a stat mai mult pe afara'.

In ultima declaratie din faza de urmarire penala, datand din 28 februarie 2018, dupa ce, intre timp, mai daduse doua declaratii, referitoare la alte aspecte, asupra carora se va reveni, martorul denuntator Creita Vasile a mentionat ca, in timp ce fiul sau se afla in drum spre Spitalul 'Floreasca', acesta l-a contactat telefonic pentru a-i spune ca Rosu Constanta (n. r. pe care o transporta) a avut mai multe discutii telefonice cu fiicele sale (n.r. in realitate, aceasta discutand doar cu Rosu Mariana, astfel cum a rezultat din probatoriul deja analizat), ocazie cu care a aflat ca medicul chirurg care il preluase pe Rosu Ion a solicitat, in vederea efectuarii interveruiei medicale, suma de 2.500 lei (n.r. observandu-se cum martorul denuntator a renuntat la a mai face vreo referire la medicul rezident pomenit anterior), in caz contrar, adica daca nu primea acea suma de bani, fiind posibil sa nu il mai opereze, pentru salvarea piciorului, ci sa-i amputeze acel membru.

De asemenea, in aceeasi declaratie, martorul denuntator Creita Vasile a sustinut ca, in timp ce se afla la sediul Sectiei 1 Politie Bucuresti, unde a ajuns in iurul orei 22:00 pentru a face denuntul, a fost sunat de mai multe ori de fiul sau, care i-a solicitat sa mearga mai repede la spital, pentru ca se intarzia efectuarea interventiei chirurgicale de care avea nevoie pacientul Rosu Ion, iar el i-a raspuns ca va ajunge acolo cu banii cat de repede putea si i-a cerut sa le transmita membrilor familiei acestuia sa discute cu medicul si sa-i comunice ca pretentiile sale vor fi satisfacute, pentru a-l determina sa inceapa operatia.

Curtea constata ca nici aceasta afirmatie a martorului denuntator nu are corespondent in realitate, iutrucat din nicio proba nu rezulta ca efectuarea operatiei ar fi fost intarziata, din orice motiv si, mai mult, fiul martorului denuntator, Creita Lucian-Marius, a sustinut, pe de o parte, ca el a ajuns la spital cand pacientul Rosu Ion se afla deja in operatie, iar, pe de alta parte, ca nu a asistat la vreo discutie purtata de membrii familiei acelui pacient cu vreun cadru medical.

In declaratia din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, martorul denuntator Creita Vasile a reluat o parte din afirmatiile sale anterioare (deja analizate), mentionand, in plus, doar ca denuntul sau a fost inregistrat cu mare greutate, in jurul orei 01:00, fapt care, coroborat cu sustinerea lui precedenta, ca a ajuns la sediul Sectiei 1 Politie Bucuresti in jurul orei 22:00, conduce la concluzia ca acesta a ramas acolo timp de nu mai putin de aproximativ 3 ore, fara a se grabi astfel sa ajunga la spital, desi, potrivit denuntului formulat si declaratiilor ulterioare, i se spusese ca starea pacientului era grava, iar efectuarea operatiei ar fi fost conditionata de medic de primirea sumei de 2.500 lei, motiv pentru care se si afla in posesia banilor necesari acoperirii acelei pretentii, contradictia dintre sustinerile sale fiind evidenta.

Cu ocazia ascultarii sale nemijlocite de catre instanta de apel, martorul-denuntator Creita Vasile a facut urmatoarele afirmatii:

Dupa ce ROSU Ion a ajuns la Spitalul 'Floreasca' din Bucuresti, a fost sunat de fiul sau, care, la randul lui, discutase cu o fiica a acestuia, iar cea din urma ii spusese ca, dupa internarea pacientului, i s-ar fl cerut suma 2.500 lei, pentru aft operat. Conform spuselor fiului sau, care aflase de la fiica lui ROSU Ion, acea suma de bani a fost ceruta de un barbat brunet sau mulatru, fara a putea preciza daca acel barbat era medic sau alt cadru medical si nici daca a cerut banii pentru el sau pentru altcineva.

Fiul sau i-a mai spus ca, dupa ce a ajuns si el la spital, a aflat din anturajul pacientului, respectiv sotia si cele doua fiice, ca suma de bani a fost ceruta pentru ca lui ROSU Ion sa nu i se amputeze piciorul, ci sa fie supus unei operatii care sa ii salveze piciorul. Fiul sau nu i-a spus nici de aceasta data cine a cerut banii. De altfel, in primele convorbiri purtate cu fiul sau, acesta nu a rostit numele doctorului BARBU.

Din incasarile societatii sale si din banii sotiei, a luat suma de 4.000 lei, pentru a se deplasa la Bucuresti, fara a intocmi vreun act in legatura cu banii luati din incasarile firmei. Nu si-a amintit de ce a simtit nevoia sa ia cu el suma de 4.000 lei, amintindu-si doar ca trebuia sa dea suma de 2.500 lei pentru operatie. A considerat ca trebuia sa dea el acei bani pentru Rosu Ion, intrucat acesta era prietenul lui si s-a gandit sa il ajute.

Imediat ce a auzit ca se solicita suma de 2.500 lei pentru operatie, dupa ce a facut rost de acei bani in conditiile anterior mentionate, a plecat spre Bucuresti. Cand se afla inca la Urziceni, afland ca se cereau bani pentru operatie, a sunat mai intai la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, pentru a sesiza acea fapta, dar i s-a spus sa se adreseze Sectiei 1 Politie, ceea ce a si facut, tot telefonic, iar de acolo a fost indrumat spre DGA. A ales sa sesizeze Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, intrucat s-a gandit ca in acel sector isi avea sediul Spitalul 'Floreasca'. In cele din urma, la Bucuresti, a ajuns la Sectia 1 Politie, inainte de a se deplasa la spital. Desi i se spusese ca, fara bani, Rosu Ion nu era operat, a ales sa se deplaseze mai intai la Sectia 1 Politie, pentru a face denuntul.

Din ce si-a amintit, pana cand a ajuns la Sectia 1 Politie din Bucuresti, el nu a auzit rostit de nimeni numele doctorului BARBU.

A ajuns la Sectia 1 Politie in jurul orei 20:00, iar acolo a spus ca era vorba despre niste bani ceruti pentru o operatie la Spitalul 'Floreasca', dar ca el nu va da acei bani pand cand nu dadea o declaratie in fata organelor de politie, prin care sa se autodenunte.

In timp ce se afla in sediul Sectiei 1 Politie, a vorbit la telefon cu fiul sau, care se afla la Spitalul 'Floreasca', iar acesta i-a spus ca Rosu Ion urma sa fie operat de doctorul BARBU.

Nu si-a amintit ca fiul lui sa fi fi spus ca doctorul BARBU a cerut banii, dar, in mod sigur, i-a spus ca, pana nu se dadeau banii, Rosu Ion nu era bagat in operatie.

A ramas in sediul Sectiei 1 Politie timp de aproximativ 4 ore, pana dupa miezul noptii, iar apoi a plecat singur la Spitalul 'Floreasca'. Cand a ajuns in incinta acelui spital, operatia pacientului Rosu Ion deja se terminase, gasindu-l pe acesta intins pe un pat mobil.

Analizand declaratia data de martorul denuntator Creita Vasile in fata sa, Curtea constata ca acesta, abandonand varianta cu medicul rezident, care ar fi pretins suma de 2.500 lei pentru medicul BARBU ION, in vederea efectuarii operatiei (sustinuta in denunt si constatata chiar de Parchet a nu fi fost probata), a precizat ca suma respectiva ar fi fost ceruta, conform informatiei pretins furnizate de fiul sau, pe baza relatarii martorei Rosu Mariana (niciunul dintre cei doi nefacand, insa, vreodata, o astfel de afirmatie), de un barbat neidentificat, fara a putea preciza daca acel barbat era medic sau alt cadru medical si nici daca a solicitat banii pentru el sau pentru altcineva.

De asemenea, Curtea constata ca, potrivit afirmatiilor martorului denuntator, fiul sau nu a rostit numele inculpatului BARBU ION decat atunci cand, in timp ce el se afla deja la sediul organului de politie unde s-a deplasat pentru a formula denuntul, l-a mentionat pe medicul care urma sa-l opereze pe pacientul Rosu Ion, pretinzand, insa, ca nu isi amintea daca i-a spus despre acesta ca el ar fi cerut banii.

Mai mult, Curtea constata ca, de aceasta data, martorul denuntator a recunoscut ca, pana cand a ajuns la sediul acelui organ de politie, nu a auzit rostit, de catre nimeni, numele medicului BARBU ION.

Totodata, Curtea constata, astfel cum a mai facut si in cazul unei declaratii precedente a martorului denuntator, contradictia evidenta dintre doua sustineri ale sale – si anume: pe de o parte, aceea ca era ingrijorat de situatia pacientului Rosu Ion (pe care l-a indicat drept 'prietenul' sau, afland ca, pana nu se dadeau banii pretinsi, acesta nu intra in operatie, riscand sa-i fie amputat piciorul), iar, pe de alta parte, aceea ca, in pofida grijii pe care i-o purta, a ales sa ramana in sediul organului de politie timp de aproximativ 4 ore (conform propriei afirmatii), timp in care operatia pacientului a fost efectuata de inculpatul BARBU ION, fara a primi vreun ban, martorul denuntator ajungand la spital abia dupa finalizarea acesteia.

In aceste conditii, Curtea constata a fi intru totul verosimila teza apararii ca, prin formularea denuntului, martorul denuntator Creita Vasile a urmarit, in realitate, realizarea unui interes propriu, in legatura cu un dosar de urmarire penala aflat in instrumentarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Referitor la acest aspect, Curtea constata ca referiri la acel dosar, inregistrat sub nr.65/P, apar in discutiile purtate intre martorul denuntator Creita Vasile si subcomisarul de politie Anghel Marius-Gabriel din cadrul DGA (care a efectuat acte de urmarire penala in cauza, ca organ de cercetare al politiei judiciare, delegat de procuror, in baza ordonantei nr.2655/P/2017 din data de 18 august 2017), inregistrate ambiental, netranscrise de catre organele de urmarire penala in procese-verbale, dar redate de inculpat pe baza copiilor de pe suporturile optice care i-au fost puse la dispozitie, fara ca acele redari sa fie contestate de Parchet si, mai mult, existenta unui astfel de dosar a fost recunoscuta chiar de martorul denuntator in declaratia din fata instantei de apel, acesta precizand ca MART PLAST, mentionata in acele inregistrari, este o societate cu care a fost asociat si cu care s-a judecat timp de 10 ani, intr-un proces civil, ce a facut obiectul Dosarului nr.898/330/2015 al Judecatoriei Urziceni, si ca el a formulat plangere penala, pentru marturie mincinoasa, impotriva martorilor adusi in acel proces de societatea respectiva, acea plangere aflandu-se initial chiar pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, fiind rezonabil a crede, in aceste conditii, ca nu intamplator martorul denuntator a ales, pentru depunerea denuntului sau, un organ de politie din circumscriptia acelei unitati de parchet.

2. Referitor la primirea sumei de 2.500 lei, in doua transe, recunoscuta de inculpat, Curtea constata, pe de o parte, ca aceasta fapta (neprecedata de pretindere, astfel cum s-a motivat anterior) a fost rezultatul unei actiuni de provocare a martorului denuntator Creita Vasile, iar, pe de alta parte, ca, prin savarsirea ei, inculpatul nu a urmarit si nici nu a acceptat legatura sa cu indeplinirea indatoririlor de serviciu, pe care nu a conditionat-o sub nicio forma de obtinerea vreunui folos banesc, avand reprezentarea, in plan subiectiv, ca suma respectiva era aferenta exclusiv folosirii unui dispozitiv medical performant, care ii apartinea, fiind achizitionat in nume propriu din strainatate, neaflandu-se in dotarea spitalului, astfel ca, in raport cu ambele aspecte, acea fapta nu a fost comisa de inculpat cu vinovatia prevazuta de lege.

a) Sub primul aspect, Curtea constata ca actiunea de provocare a martorului denuntator Creita Vasile rezulta, fara niciun dubiu, din declaratia pe care acesta a dat-o in fata instantei de apel, care se coroboreaza cu fapte si imprejurari relevate de alte acte si mijloace de proba din dosar, ce au fost ignorate de prima instanta.

Astfel, in continuarea aspectelor anterior mentionate, pe baza carora s-a retinut existenta unui interes propriu al martorului Creita Vasile in formularea denuntului si nedovedirea pretinderii de bani de catre inculpatul medic pentru efectuarea operatiei, realizate cu succes de acesta fara a fi primit vreun folos, Curtea constata ca, in declaratia data in fata sa, martorul-denuntator a facut urmatoarele afirmatii, care vor fi analizate pe masura redarii lor:

Inainte ca martorul-denuntator sa piece de la Sectia 1 Politie (unde a formulat denuntul consemnat in procesul-verbal din data de 14 august 2017, anterior analizat), un politist i-a spus sa nu dea niciun ban la spital, iar el a replicat ca, daca nu dadea bani, medicul nu il opera pe pacient.

Curtea constata ca, la momentul cand se derula discutia relatata de martorul denuntator (plasata de acesta dupa miezul noptii, cand a sustinut ca a plecat de la sediul acelei sectii de politie), operatia pacientului se afla deja in desfasurare, astfel ca era lipsita de fundament replica sa.

Atunci, un politist, fara a putea preciza daca acelasi anterior mentionat sau altul, i-a spus martorului denuntator sa dea numai suma de 1.500 lei, dar sa inregistreze discutia de la momentul cand dadea banii. Inainte de a pleca de la Sectia 1 Politie, un politist de acolo i-a spus martorului denuntator ca a venit un comisar de politie de la DGA, in civil, dar acesta nu i s-a prezentat. Martorul denuntator a discutat cu acel comisar, fara a-si aminti daca acesta a fost cel care i-a spus sa dea suma 1.500 lei, dar sa inregistreze acel fapt.

Curtea reaminteste ca, potrivit sustinerilor anterior analizate (care nu s-au dovedit a fi reale), medicul ar fi cerut suma de 2.500 lei. De asemenea, reaminteste ca, astfel cum el insusi a declarat, martorul denuntator avea asupra sa suma de 4.000 lei. In aceste conditii, este evident ca remiterea sumei de 1.500 lei a fost hotarata de martorul denuntator (care, pana la acel moment, nu stabilise niciun contact direct cu medicul, aflat deja in operatie, fara a fi pretins vreun ban) impreuna cu lucratorii de politie.

In timp ce se deplasa de la Sectia 1 Politie spre Spitalul 'Floreasca', martorul denuntator a fost contactat telefonic de un comisar de politie, care s-a prezentat Anghel, iar acesta i-a spus ca, daca putea, sa inregistreze ambiental momentul cand dadea banii.

Curtea constata, astfel cum a mai evidentiat, ca un subcomisar de politie din cadrul DGA cu acest nume a efectuat acte de urmarire penala in cauza, ca organ de cercetare al politiei judiciare, delegat de procuror, insa ordonanta de delegare dateaza din 18 august 2017, in timp ce faptele relatate de martorul denuntator se desfasurau anterior, respectiv in noaptea de 14/15 august 2017. Mai mult, procesul-verbal de consemnare a denuntului, desi datand din 14 august 2017, a fost inregistrat atat la Sectia 1 Politie, cat si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti abia 2 zile mai tarziu, respectiv la data de 16 august 2017, cand procurorul a si dispus, prin ordonanta, inceperea urmaririi penale in rem.

Cand a ajuns la spital, martorul denuntator nu a mers direct pe sectia unde era internal pacientul Rosu Ion, ci a ramas o vreme in fata spitalului, unde a discutat cu fiul sau. Martorul denuntator i-a relatat fiului sau discutiile anterioare cu lucratorii de politie si i-a cerut sa ii dea telefonul lui mobil, pe care sa il seteze pe aplicatia de inregistrare ambientala, pentru a face inregistrarea care i se solicitase. Pana la acel moment, martorul denuntator nu a intrat in contact cu niciun cadru medical, aflandu-se in afara spitalului cand a discutat cu fiul sau cele anterior relatate.

Curtea constata, pe baza acestor afirmatii, ca singura preocupare reala a martorului denuntator nu era situatia medicala a pacientului, prezentat de el drept 'prietenul sau', ci, astfel cum fusese sfatuit de catre lucratorii de politie, remiterea banilor catre medic (pe care acesta nu ii solicitase, efectuand deja operatia) si realizarea inregistrarii ambientale a acelui moment.

In acest context, Curtea constata ca martorul pacient Rosu Ion a negat relatia de prietenie cu martorul denuntator, despre care a afirmat, in declaratia data in fata primei instante, ca, in realitate, acesta era 'patronul' sau, pentru care lucra contra cost, inclusiv atunci cand s-a produs accidentul care i-a vatamat piciorul operat.

De asemenea, Curtea constata ca fiica cea mare a pacientului, martora Vasile Victoria (singura dintre cele doua fiice cu care inculpatul medic a recunoscut ca a vorbit inainte de operatie), a declarat, in aceeasi faza procesuala, ca accidentul tatalui ei s-a petrecut cand desfasura activitati lucrative pentru martorul denuntator Creita Vasile si ca, dupa parerea sa, acesta 'a facut o inscenare, crezand ca astfel va scapa de orice solicitare (...) de a emite pretentii in instanta'.

Totodata, Curtea constata ca pregatirile facute pentru realizarea, la indicatia lucratorilor de politie, a inregistrarii ambientale a momentului de remitere a banilor catre medic au fost confirmate de fiul martorului denuntator, Creita Lucian-Marius, care, in declaratia de martor din faza de urmarire penala, a afirmat:

'Inainte ca tatal meu sa mearga in biroul medicului, i-am dat telefonul mobil personal, pe care am instalat chiar in acea seara o aplicatie in vederea inregistrarii discutiei purtate cu acesta. (...) In timpul in care am asteptat sa se flnalizeze operatia, tatal meu mi-a spus ca avea la el suma de 1.500 lei, pentru a i-o da medicului'.

Revenind la declaratia data de martorul denuntator Creita Vasile in fata sa, Curtea constata ca, in continuare, acesta a facut urmatoarele afirmatii:

Ulterior, martorul denuntator s-a deplasat, impreund cu fiul sau, avand telefonul mobil setat pe inregistrare, la sectia unde era internal pacientul ROSU Ion. Cand a ajuns acolo, operatia pacientului respectiv deja se terminase, martorul denuntator gasindu-l pe acesta intins pe un pat mobil, pe holul sectiei, la intrare. Martorul denuntator a discutat cu flul sau si l-a intrebat pe acesta cui sa dea banii, iar fiul sau i-a zis ca a discutat cu sotia si cu fiicele pacientului ROSU Ion, iar acestea au afirmat ca putea sa ii puna sub perna, ca avea cine sa ii ia de acolo. Sofia si flicele pacientului ROSU Ion aflasera acest lucru de la personalul medical, astfel cum martorului denuntator i-a spus tot fiul sau.

Curtea constata, pe baza acestor afirmatii, ca, la ajungerea martorului denuntator in incinta spitalului, operatia realizata de inculpat asupra pacientului (fara a pretinde vreun ban) era deja finalizata.

De asemenea, constata ca singura persoana cu care martorul denuntator a discutat in legatura cu remiterea banilor (pe care fusese sfatuit sa ii dea medicului de catre organele de politie) a fost fiul sau, acesta (nota Luju: martorul-denuntator) nepurtand nicio discutie cu membrii familiei pacientului.

Pe de alta parte, constata ca sustinerea martorului denuntator privind punerea banilor sub perna, astfel cum fiul sau i-a spus ca aflase de la fiicele pacientului, care, la randul lor, ar fi aflat de la personalul medical, nu este confirmata de vreo proba, niciuna dintre cele trei persoane nefacand, in declaratiile lor, vreo referire la acest aspect.

Martorul denuntator nu a mai apucat sa puna banii sub perna pacientului, intrucat a aparut doctorul BARBU ION, care i-a spus ca el l-a operat pe pacientul ROSU Ion.

Atunci, martorul denuntator i-a spus acestuia ca putea sa ii dea o parte din bani, iar doctorul l-a invitat in cabinetul sau. Impreuna cu una din fiicele pacientului ROSU Ion, posibil ROSU Mariana, martorul denuntator a intrat in cabinetul doctorului BARBU ION, unde a urmat o scurta conversatie, in cursul careia acesta le-a spus ca operatia a decurs bine, dupa care martorul denuntator a scos banii (n.r. cei 1.500 lei) si i-a dat in mana. Doctorul a luat banii si i-a pus mai intai intr-un dulap, dupa care i-a scos si a afirmat ca urma sa dea 100 lei 'intr-un loc' si 300 lei 'in alt loc'. Cand i-a dat banii doctorului BARBU ION, acesta i-a spus: 'Acum este bine'. Din discutiile cu doctorul, a inteles ca banii erau pentru operatie, nu pentru un dispozitiv folosit la pacient.

In cabinetul doctorului BARBU ION, i-a spus acestuia ca tot el urma sa-i aduca si diferenta de 1.000 lei si sa aiba incredere in acest lucru, intrucat Rosu Ion era prietenul sau si il preocupa soarta lui.

Discutia din cabinetul doctorului BARBU ION a fost inregistrata de martorul denuntator cu telefonul mobil pe care il avea asupra sa, dar, o vreme, nu si-a dat seama ca a realizat inregistrarea. Intr-una din zilele urmatoare, martorul denuntator a fost contactat telefonic de comisarul Anghel, care i-a spus ca trebuia sa mearga sa dea declaratie la procuror, intrucat dosarul a ajuns la Parchet. Inainte de a da declaratie la Parchet, martorul denuntator a fost invitat de comisarul Anghel la sediul DGA, pentru a da acolo o declaratie. Cu acea ocazie, comisarul Anghel l-a intrebat de ce nu a facut inregistrarea, iar martorul denuntator i-a raspuns ca nu s-a priceput. Deoarece, intr-una din zilele urmatoare, a gasit inregistrarea, martorul denuntator a venit din nou la Bucuresti si s-a deplasat la sediul DGA, unde s-a intalnit cu comisarul Anghel si i-a dat acestuia acea inregistrare, intocmind un proces-verbal.

Curtea constata ca primirea sumei de 1.500 lei a fost recunoscuta de inculpat, astfel ca nu este necesara analizarea probatoriului care dovedeste aceasta fapta, in materialitatea ei.

Totodata, Curtea constata ca, potrivit acuzatiei formulate impotriva inculpatului, primirea sumei respective de catre acesta s-a realizat numai pentru sine, iar nu si pentru altii, procurorul dispunand, prin rechizitoriu, o solutie de clasare referitor la imprejurarea ca, din acea suma, inculpatul ar fi dat o parte altor cadre medicale, cu motivarea ca probele administrate nu au confirmat o astfel de stare de fapt.

Referitor la sustinerile martorului-denuntator, in sensul ca, atunci cand i-a dat suma de 1.500 lei, inculpatul ar fi afirmat ca 'acum este bine', dupa care i-ar fi spus acestuia ca tot el urma sa-i aduca si diferenta de 1.000 lei si sa aiba incredere in aceasta promisiune, intrucat pacientul era prietenul sau si ii preocupa soarta lui, Curtea constata ca nu sunt confirmate, in modul in care au fost prezentate, de transcrierea continutului inregistrarii ambientale, din care rezulta, sub acest aspect, doar cuvintele de multumire ale medicului.

Pe de alta parte, Curtea constata legatura permanenta tinuta de martorul denuntator cu subcomisarul de politie Anghel din cadrul DGA, fiind anuntat de acesta despre momentele si locurile unde trebuia sa se prezinte pentru a da declaratii, inclusiv la Parchet, prin contact telefonic direct, iar nu prin citare, cum ar fi fost firesc.

Sub acest aspect, actele dosarului dovedesc ca, intr-adevar, dupa prima declaratie, formulata in fata procurorului la data de 16 august 2017, urmatoarea declaratie a martorului denuntator, din data de 12 septembrie 2017, a fost formulata de acesta in fata acelui subcomisar de politie, caruia i-a prezentat, la aceeasi data, dupa aproximativ o luna de la momentul efectuarii ei, inregistrarea ambientala, fiind intocmit in acest sens un proces-verbal.

De asemenea, si a treia declaratie a martorului-denuntator, din data de 29 decembrie 2017, a fost formulata de acesta in fata aceluiasi subcomisar de politie.

In privinta inregistrarii ambientale, Curtea constata ca prezentarea ei dupa un timp atat de indelungat sustine teza provocarii, in sensul ca martorul denuntator i-a dat medicului, dupa finalizarea operatiei, suma de 1.500 lei (care nu fusese pretinsa), numai pentru a obtine acea inregistrare, pe care sa o valorifice, la momentul oportun, in interesul sau, atat in raport cu organele de politie, de care fusese indrumat sa procedeze astfel, cat si in raport cu membrii familiei pacientului, context in care reaminteste sustinerea martorei Vasile Victoria, referitoare la opinia sa privind 'inscenarea' pusa la cale de martorul denuntator, pentru a nu-l despagubi pe tatal sau pentru accidentul suferit in timp ce lucra pentru el.

Curtea apreciaza neverosimila sustinerea martorului denuntator ca, o vreme, nu si-a dat seama ca a realizat inregistrarea respectiva, pe care fiul sau ar fi descoperit-o, intamplator, cand butona telefonul mobil, astfel cum a afirmat in ultima declaratie formulata in fata procurorului (a patra din faza de urmarire penala) la data de 28 februarie 2018, deoarece intregul context faptic anterior prezentat releva interesul sau major pentru efectuarea acelei inregistrari, care l-a preocupat mai mult decat starea medicala a pacientului Rosu Ion.

Analizand, in continuare, declaratia din apel a martorului denuntator Creita Vasile, Curtea constata ca acesta a facut si urmatoarele afirmatii:

Comisarul Anghel i-a spus martorului denuntator sa nu dea diferenta de bani doctorului BARBU ION pana ce nu discuta cu el, pentru a se putea efectua inregistrarea audio-video a acelui moment.

In acel context si intrucat a aflat de la membrii familiei lui ROSU Ion ca acesta ar fi fost rau tratat de doctorul BARBU ION, in sensul ca acesta i-a spus sa mearga sa scoata firele de la operatie la spitalul local si nu i-a facut o transfuzie de sange, astfel cum ii promisese, aratandu-si nemultumirea ca nu i s-au mai dat bani, martorul denuntator a hotarat sa il caute pe inculpat.

Drept urmare, martorul denuntator s-a deplasat la spital, impreuna cu lucratori de politie de la DGA, insa a constatat ca doctorul BARBU ION se afla in concediu.

Curtea constata, din actele dosarului, ca, intr-adevar, la data de 19 septembrie 2017, a fost intreprinsa o astfel de actiune, urmarindu-se cel mai probabil realizarea unui flagrant, care, insa, a esuat, intrucat inculpatul se afla in concediu.

Astfel, din procesul-verbal intocmit la data de 19 septembrie 2017 de catre subcomisarul de politie Anghel Marius-Gabriel din cadrul DGA, rezulta ca, la acea data, s-a procedat, in prezenta martorului-denuntator, la inserierea si consemnarea a 10 bancnote ce compuneau suma de 1.000 lei, pe care acel martor urma sa o inmaneze medicului BARBU ION, mentionandu-se in mod expres: 'in cazul pretinderii de catre acesta', mentiune care dovedeste ca inculpatul nu ceruse acea suma de bani.

De asemenea, din procesul-verbal de redare a inregistrarii ambientale realizate la aceeasi data, rezulta ca martorul denuntator s-a prezentat la Spitalul Clinic de Urgenta 'Floreasca', cautandu-l pe medicul BARBU ION, dar i s-a spus de catre un angajat ca acesta se afla in concediu in acea saptamana.

Curtea constata ca initiativa contactarii inculpatului, cu scopul de a-i remite suma de 1.000 lei, i-a apartinut in exclusivitate martorului-denuntator, conform unui plan conceput impreuna cu organele de politie, fara ca inculpatul sa fi cunoscut acel demers (dovada ca se afla in concediu) si fara a exista vreo proba din care sa rezulte ca acesta ar fi pretins remiterea acelei sume de bani.

In acelasi sens, Curtea retine ca, in declaratia din data de 12 septembrie 2017, cu o saptamana inainte de momentul analizat, martorul denuntator afirmase, chiar in fata subcomisarului de politie din cadrul DGA, ca, discutand cu Rosu Ion, acesta i-a spus ca medicul nu fi mai raspundea fiicei sale la telefon, iar el i-a cerut sa-l anunte daca medicul pretindea bani, insa nu l-a mai contactat nimeni, neexistand dovezi ca, intre timp, pana la data de 19 septembrie 2017, acel fapt negativ s-ar fi schimbat.

Totodata, in declaratia din fata instantei de apel, fiind intrebat de Curte de ce nu i-a dat suma de 1. 000 lei pacientului Rosu Ion pentru ca acesta sa o dea medicului, martorul denuntator a raspuns ca nu avea fncredere in pretinsul lui 'prieten', temandu-se ca acesta isi va pastra banii pentru el si avand dubii ca, daca ii dadea banii, Rosu Ion i-ar fi dat mai departe medicului, intrucat, daca dorea sa faca acest lucru, o putea face din banii proprii, ceea ce dovedeste ca unicul scop al martorului denuntator era acela de a ajunge el la inculpat si de a-i inmana o suma de bani care nu fusese ceruta de acesta, pentru a putea inregistra momentul, in conditiile in care subcomisarul Anghel ii spusese, conform propriei afirmatii, sa nu dea banii pana nu discuta cu el.

In continuarea declaratiei din apel, referindu-se la evenimentele ulterioare actiunii esuate din data de 19 septembrie 2017, martorul denuntator Creita Vasile a facut urmatoarele afirmatii:

A fost sunat de comisarul Anghel, care i-a spus ca, intr-o anumita zi, doctorul BARBU ION era de serviciu si i-a cerut sa vina la Bucuresti, iar el s-a conformat.

Cand a ajuns la Bucuresti, s-a deplasat la sediul DGA, unde se afla comisarul Anghel, iar lucratori de politie s-au ocupat de realizarea viitoarei inregistrari. Tot acolo, au fost fotografiate bancnotele ce compuneau suma de 1.000 lei si, in continuare, martorul denuntator s-a deplasat, impreuna cu lucrdtori din cadrul DGA, la Spitalul 'Floreasca'.

La spital, a mers in cabinetul doctorului BARBU ION, unde acesta se afla impreuna cu un coleg. Martorul denuntator i-a spus doctorului BARBU ION ca venise sa ii dea si diferenta de bani, iar acesta i-a facut semn ca nu era nicio problema sa ii dea banii in prezenta acelui coleg, lucru pe care el l-a si facut. Dupa ce i-a dat suma de 1.000 lei, doctorul BARBU ION i-a spus ca urma sa il cheme pe Rosu Ion, intr-o zi cand era de garda, sa ii faca o transfuzie de sange si, posibil, si o radiografie.

Legat de aceste afirmatii, Curtea constata ca, in declaratia din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, martorul denuntator Creita Vasile a sustinut ca, pentru a-i remite inculpatului suma de 1.000 lei, l-a contactat telefonic, in prealabil, pe acesta, pentru a stabili o intalnire.

Aceasta ultima sustinere, contrazisa de inculpat, care a afirmat, in declaratia din fata instantei de apel, ca nu a fost sunat niciodata la telefon de catre martorul denuntator, este, in mod vadit, nereala, Curtea neidentificand, intre procesele-verbale de redare de convorbiri telefonice atasate in dosarul de urmarire penala, niciunul care sa se refere la o astfel de convorbire intre martorul-denuntator si inculpat.

Dincolo de acest aspect, Curtea constata ca, intr-adevar, la data de 26 septembrie 2017, a fost realizata o inregistrate ambientala, din care rezulta ca martorul denuntator i-a remis inculpatului, la spital, suma de 1.000 lei, fapt recunoscut, de altfel, de catre cel din urma.

Cu toate acestea, bancnotele care au compus acea suma de bani nu au mai fost inseriate si consemnate, cum se procedase cu o saptamana inainte, neexistand la dosar vreun proces-verbal intocmit in acest sens si, mai mult, desi acea operatiune era supravegheata tehnic, din motive necunoscute, nu s-a realizat o actiune de prindere in flagrant, pentru ca, ulterior, timp de mai mult de 3 luni, in cauza sa nu se realizeze niciun act, iar dispunerea efectuarii in personam a urmaririi penale sa fie intarziata vreme de peste 4 luni.

Astfel, abia la data de 29 decembrie 2017, martorul denuntator Creita Vasile a dat declaratie cu privire la acea fapta, tot in fata subcomisarului de politie din cadrul DGA Anghel Marius-Gabriel, iar, dupa mai mult de o luna, procurorul de caz a dispus, prin ordonanta din data de 05 februarie 2018, efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul BARBU ION.

Revenind la afirmatiile martorului denuntator, Curtea constata ca, pentru remiterea sumei de 1.000 lei catre inculpat, acesta a fost anume contactat telefonic de catre subcomisarul de politie din cadrul DGA, care i-a cerut sa vina la Bucuresti, in acel scop, intr-o zi anume, cand se stia ca medicul era de serviciu. Sustinerea martorului denuntator, din aceeasi declaratie, ca, desi acel subcomisar de politie i-a cerut sa vina la Bucuresti in ziua respectiva, nu acesta i-a spus de suma de 1.000 lei, pe care o avea asupra sa (intrucat constituia diferenta de bani care mai trebuia data medicului) este neverosimila, intrucat, astfel cum s-a motivat anterior, inculpatul nu ceruse vreo suma de bani, nici martorului denuntator, nici altcuiva.

De altfel, membrii familiei pacientului Rosu Ion, in favoarea caruia martorul denuntator a pretins ca actiona, pentru a beneficia de un tratament medical corespunzator, nici nu au cunoscut demersul sau de a-i da inculpatului suma de 1.000 lei.

In acest sens, martora Rosu Mariana (cea care a tinut legatura telefonic cu martorul denuntator, astfel cum rezulta din inregistrarile invocate de acuzare), in declaratia din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, a afirmat: 'Domnul Craita nu a spus niciodata ca i-ar mai fi dat (n.r. medicului) vreo alta suma de bani, in afara de suma de 1.500 lei'.

De asemenea, fiind audiata si de catre instanta de apel, martora Rosu Mariana a declarat:

'Domnul Craita Vasile a ajuns la spital dupa finalizarea operatiei, in jurul orei 24:00 sau chiar orei 01:00, noaptea. In prezent mea, Craita Vasile i-a dat doctorului BARBU ION o suma de bani, cred ca 1.400 lei. (...) Nu cunosc ca domnul Craita Vasile sa-i mai fi dat doctorului BARBU ION, atunci sau altadata, vreo suma de bani. Desi vorbeam frecvent la telefon cu Craita Vasile, cerandu-i sfaturi despre cum sa procedez in relatia cu medicul BARBU ION, Craita Vasile nu mi-a spus niciodata ca i-ar mai fi dat acelui medic vreo suma de bani sau ca ar fi intentionat sa-i dea acestuia vreo suma de bani. Eu personal nu i-am dat nicio suma de bani doctorului BARBU ION, singura suma de bani de care cunosc este cea de 1.400 lei, care i-a fost data doctorului respectiv de catre Craita Vasile'.

Din acest motiv, Curtea constata si faptul ca remiterea sumei de 1.000 lei catre inculpat nu poate fi pusa in legatura cu transfuzia de sange realizata pacientului Rosu Ion la inceputul lunii octombrie 2017, astfel cum rezulta din actele medicate intocmite cu acel prilej.

Mai mult, in biletul de externare, se mentioneaza in mod explicit ca administrarea de sange, care a motivat internarea pacientului Rosu Ion la momentul respectiv, s-a datorat cirozei de care acesta suferea, fiind confirmata astfel sustinerea inculpatului din declaratia data in fata primei instante, ca transfuzia de sange nu a avut nicio legatura cu actul medical constand in operatia realizata de el la piciorul pacientului.

De altfel, acuzatia formulata impotriva inculpatului, ce determina si limitele obiectului judecatii, potrivit art.371 din Codul de procedura penala, se refera la primirea sumei de 2.500 lei, astfel cum aceasta ar fi fost pretinsa de el (actiune neconfirmata de probatoriu) in noaptea de 14/15 august 2017, cand nu se punea, in mod obiectiv, problema realizarii unei transfuzii de sange in raport cu diagnosticul de ciroza, ci exclusiv aceea a efectuarii unei interventii operatorii pentru salvarea piciorului vatamat al pacientului de catre medicul ortoped.

Concluzionand, Curtea constata, pe baza tuturor aspectelor anterior mentionate, ca fapta inculpatului de a primi suma de 2.500 lei, in cele doua transe anterior evidentiate, de la martorul denuntator, a fost, in ambele cazuri, rezultatul unor actiuni de provocare din partea acestuia din urma, in conditiile in care nu s-a dovedit ca medicul ar fi pretins, de la oricine, inainte sau dupa, vreo suma de bani, pentru efectuarea operatiei, pe care a realizat-o si finalizat-o cu succes inainte de orice contact cu martorul-denuntator si in absenta urmaririi sau acceptarii obtinerii pentru sine a vreunui folos necuvenit, in timp ce martorul respectiv, strain de familia pacientului operat, fara vreo grija pentru starea medicala a acestuia si urmarind interese proprii, si-a premeditat actiunile de remitere a banilor, cu ajutorul organelor de politie si beneficiind de indrumarea acelor organe, fiind evident ca, in lipsa actiunilor sale, inculpatul nu ar fi primit niciun ban in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu.

b) In plus, sub cel de-al doilea aspect, Curtea constata ca, prin primirea banilor, inculpatul nu a urmarit si nici nu a acceptat o legatura a faptei respective cu indeplinirea indatoririlor de serviciu specifice profesiei de medic, pe care le-a realizat cu probitate profesionala si prin folosirea intregii sale pregatiri in domeniu, avand reprezentarea, in plan subiectiv, ca suma remisa avea legatura, in mod exclusiv, cu utilizarea unui dispozitiv medical performant, care ii apartinea, fiind achizitionat in nume si cu surse proprii din strainatate, dispozitiv despre care i-a informat pe apartinatorii pacientului si pe care l-a folosit, cu succes, la efectuarea operatiei, cu acordul acestora, desi nu se afla in dotarea spitalului.

In acest sens, Curtea constata ca declaratiile constante ale inculpatului, care a sustinut aceasta teza, sunt confirmate de probatoriul cauzei.

Astfel, discutiile purtate cu inculpatul, inainte de operatie, referitoare la folosirea acelui dispozitiv medical (un fixator extern), care trebuia sa ramana montat pe piciorul pacientului timp de cateva luni, cum s-a si intamplat (acesta fiind scos in cursul operatiei din luna decembrie 2017, realizata tot de inculpat), au fost confirmate de ambele fiice ale pacientului, Rosu Mariana si Vasile Victoria, in declaratiile din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta, iar, in cazul celei dintai, si in declaratia data in fata instantei de apel.

Martora Vasile Victoria a si precizat, de altfel, in declaratia sa din fata primei instante, ca suma de 2.500 lei (primita de inculpat) se referea tocmai la dispozitivul necesar a fi montat la piciorul tatalui sau.

Montarea fixatorului extern la piciorul pacientului Rosu Ion ii era cunoscuta si martorului denuntator Creita Vasile, inca din noaptea operatiei, inainte ca acesta sa-i dea inculpatului, in conditiile anterior mentionate, prima transa de bani, astfel cum rezulta din declaratia sa din data de 28 februarie 2018, cand a afirmat ca inculpatul i-a spus ca a montat acel dispozitiv si i-a explicat beneficiile folosirii acestuia, acelasi aspect rezultand si din transcrierea inregistrarii ambientale realizate de martorul denuntator la momentul respectiv, in care sunt redate afirmatii ale inculpatului referitoare la montajul extern realizat.

Perceptia martorei Rosu Mariana si a martorului denuntator Creita Vasile cu privire la apartenenta dispozitivului respectiv, in sensul ca ar fi fost din dotarea spitalului, este nerelevanta, intrucat, potrivit informatiilor furnizate de Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti 'Floreasca' – Clinica de Ortopedie si Traumatologie – prin adresa nr.8712 din data de 29 martie 2019, componentele fixatorului extern utilizat de inculpat la realizarea operatiei erau proprietatea sa personala, fiind folosite de acesta pentru a inlesni montarea si fixarea dispozitivului aplicat pacientului Rosu Ion, in scopul de a asigura o mai buna fixare si stabilitate a fragmentelor osoase, in aceeasi adresa mentionandu-se ca acele componente nu existau in dotarea spitalului respectiv la momentul internarii pacientului anterior nominalizat si nu au existat nici ulterior, nu puteau fi achizitionate prin contractul-cadru SCUB si nu erau decontate de CNAS.

Totodata, martorul Popescu Gheorghe-Ion, seful Clinicii de Ortopedie si Traumatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti 'Floreasca', audiat ca martor de catre instanta de apel, a declarat ca dispozitivul medical cu denumirea 'fixator extern' nu s-a aflat si nu se afla nici la data acelei audieri (04 noiembrie 2019) in dotarea clinicii respective, insa era folosit in interventiile chirurgicale de catre inculpatul BARBU ION, caruia ii apartinea, fiind achizitionat de acesta. De asemenea, martorul a declarat ca fixatorul extern este un dispozitiv foarte performant, cu rezultate benefice pentru pacienti, iar inculpatul BARBU ION, pe care l-a caracterizat a fi ireprosabil din punct de vedere profesional, afirmand ca este un medic foarte bun, care realizeaza cu succes interventiile chirurgicale, nu avea nevoie de aprobare din partea clinicii sau a spitalului pentru a-l folosi, decizia in acest sens fiind una personala, doctorul fiind suveran in a decide, cand se afla in garda, asupra metodei de interventie aplicate unui anume caz. Martorul a confirmat si faptul ca nici la momentul faptei, nici la data audierii sale, dispozitivul respectiv nu era decontat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Pe de alta parte, folosirea dispozitivului respectiv la operatia efectuata pacientului Rosu Ion la data de 14 august 201 7 si ablatia acestuia in cursul interventiei chirurgicale din data de 09 decembrie 2017, ambele realizate de inculpat, nu au fost actiuni oculte, fiind in mod expres mentionate in actele medicale, iar, din inscrisurile prezentate de inculpat, rezulta ca un astfel de dispozitiv si componentele sale au un pret insemnat de achizitie, ajungand pana aproape de valoarea de 10.000 lei, astfel cum acesta a declarat ca l-a costat cumpararea din Statele Unite ale Americii a celui folosit la operatia respectiva.

In acest context se incadreaza si afirmatia deja citata a martorei Rosu Mariana, care, cunoscand folosirea fixatorului extern la operatia efectuata tatalui sau, a precizat ca inculpatul a facut referire la costul manoperei la un spital privat.

Drept urmare, constatand, in considerarea tuturor argumentelor anterior expuse, ca fapta retinuta in sarcina inculpatului BARBU ION nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, Curtea, in temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza a II-a din Codul de procedura penala, va pronunta achitarea acestuia, pentru infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1 din Codul penal cu ref. la art.6 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, intrucat suma de 2.500 lei a fost data inculpatului de catre martorul denuntator Creita Vasile dupa denuntarea de catre acesta din urma a faptei deduse judecatii, in privinta careia, la momentul respectiv, organul de urmarire penala nu fusese sesizat pe alta cale, Curtea, in temeiul art.290 alin.4 teza a II-a din Codul penal, va dispune ca inculpatul sa restituie martorului anterior nominalizat acea suma de bani.

Fata de toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art.421 pct.2 lit.a din Codul de procedura penala, va admite apelul declarat de inculpatul BARBU ION, va desfiinta, in intregime, sentinta penala atacata, precum si incheierea de indreptare a erorii materiale din data de 31 mai 2019, iar, in rejudecarea pe fond a cauzei, va hotari in sensul celor anterior mentionate.

In temeiul art.275 alin.3 din Codul de procedura penala, toate cheltuielile judiciare, inclusiv cele ocazionate de judecarea apelului, vor ramane in sarcina statului”.


* Cititi aici intreaga motivare a CAB privind achitarea medicului

 

sursa foto Paraschivescu: Agerpres

sursa foto Georgescu: Adevarul.ro

Comentarii

# Bogdan Gyuse date 11 July 2022 18:36 +46

Adevarate genii judecătorii!!! :D Iniţiativa de flagrant se numeşte instigare la producerea de infracţiuni, adică atac asupra demnităţii umane. Cel puţin! Cum a fost acceptat dosarul pe rol, cum a trecut de camera preliminară, ţine doar de escrocheria judiciară. Că doar nu era ca di-tai procuriciul să fie trimis la plimbare de jude. Nu putea judele să rămînă fără dosar, că nu mai avea cum să justifice activitatea "incărcată". Cîţi decedaţi sunt pînă acum, aşa din inerţia colaborării între partenerii de nădejde?

# Geanina date 11 July 2022 19:46 +31

Orice dosar penal unde cercetarea penala dureaza mai mult de 1 an si cea judecatoreasca mai mult de 2 ani arata ca nu sunt probe concludente, se transforma intr-o haituire a omului, are consecinte grave asupra sanatatii lui si ii poate provoca moartea. La noi nimeni nu plateste pentru acest atac asupra vietii persoanei inculpate care devine astfel o victima, de cele mai multe ori inocenta; pentru cei vinovati cu adevarat ar trebui sa existe probe indubitabile atunci cand se deschide un dosar penal si nu sa dureze 10 ani o cercetare penala si sa mai si consixere

# maxtor date 12 July 2022 02:31 +9

una dintre bucuriile aduse prin Cod -impunitatea agentului provocator.(Termenii provocare, provocare poliţienească și agent provocator sunt utilizați într-o manieră interșanjabilă în jurisprudența Curții.© Consiliul Europei / Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2014,ia de la Basedia ala cu Tratatulo de la Lisabona,cu u.e-m.ue)

# ion date 16 July 2022 10:24 0

Dar ,Dosarul care timp ce 3 ani a fost "instrumentat" de DNA (teritorial), apoi plimbat-1,5 ani intre DNA si Parchetul unei Judecatorii? Trimis ulterior la Parchetul Judecatoriei unde de 4,5 ani "E IN LUCRU". Ordonanta de trimitere la parchetul judecatoriei este din alt caz, alt dosar ? cu alti inculpati? si alti reclamanti !Increderea in Justitie asadar e "000"! Eu ma jenez de mizeria lor umana, dar "EI" nu . Ei sunt SMECHERI CU PUTERE iar noi "prosti" neavand unde sa ne plangem- cuvantul omului simplu contra "FUNCTIE" sfidatoare! dobandita, cum ? Aceste aspecte cum se numesc? E "cardasia" pt "linistea" noastra ! Miza dosarelor(sunt mai multe) si "calitatea" persoanelor implicate si care treneaza (faptele)de vreo 18 ani! - Probabil? urmeaza amanunte pt. "mandria" luptei ANTICORUPTIE , A SIGURANTEI CETATEANULUI ! PS - judecatorii ,procurorii DNA si parchet sau PENSIONAT . DUMNEZEU , SA LE DEA "LINISTEA, VIATA SI SANATATEA MEA"! Ma rog pt aceasta ! Comentarii din realitate ?

# ion date 21 July 2022 09:13 0

"Cainii latra satra trece" in consonanta cu empatia mai marilor cat si cu dorinta lor de "insanatosire" a societatii , de "limpezire" a apelor in societatea noastra democratica. " MERITOCRATIA?" da tonul "democratiei" nationale! in care lupta viscerala pt Putere si bani , tinde spre Absolut ,indiferent de urmari. E "obrazul" national care suporta , al lor e imaculat? Sa fie "musca pe caciula? - desigur !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.09.2022 – Comisia a mai terminat o lege

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva