Prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Claudiu Constantin Sandu (foto) – ales saptamana trecuta membru in viitorul Consiliu Superior al Magistraturii –, a fost la un pas de revocare. Inspectia Judiciara a propus schimbarea sa de la conducerea Parchetului Tribunalului Brasov pentru nereguli manageriale si numarul mare de achitari incasate in anul 2020 si in primul trimestru al anului 2021. Sandu a fost salvat insa de Sectia pentru procurori a CSM.

---

Problemele din activitatea procurorului apar in Raportul nr. 21-2713, prin care Inspectia a propus revocarea lui Claudiu Sandu de la conducerea PT Brasov. Totusi, la 25 ianuarie 2022, prin Hotararea nr. 132/2022 Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat inlaturarea lui Sandu de la sefia parchetului. In schimb, sectia a dispus ca seful PT Brasov sa ia o serie de masuri pentru remedierea deficientelor constatate, iar Inspectia Judiciara sa efectueze un nou control, ca sa verifice daca procurorul s-a conformat. CSM a publicat Hotararea 132/2022 abia luni, 27 iunie 2022, dupa terminarea alegerilor pentru CSM, astfel ca unii dintre procurorii care l-au votat pe Sandu pentru CSM nu au cunoscut problemele de la Parchetul Tribunalului Brasov.

 

Sectia pentru procurori n-a suflat o vorba despre achitari

 

In esenta, deficientele pe care IJ le-a descoperit la Parchetul Tribunalului Brasov sunt structurate pe trei mari paliere: organizarea activitatii, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.

Dintre acuzatiile Inspectiei, Sectia pentru procurori le-a confirmat pe urmatoarele:

- „desi a fost precizata frecventa indeplinirii obiectivelor stabilite, nu au fost stabilite termenele pana la care ar fi trebuit realizate activitatile planificate si intocmite informarile / referatele aferente, acest aspect relevand faptul ca prin activitatile propuse nu s-a urmarit identificarea eventualelor deficiente ori vulnerabilitati si luarea unor masuri de monitorizare si remediere”;

- „prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu a manifestat preocupare pentru pregatirea si perfectionarea profesionala continua a procurorilor din cadrul unitatii si a procurorilor din unitatile de parchet subordonate”;

- Claudiu Sandu „nu a desemnat procurorul care sa raspunda de organizarea activitatii de formare profesionala continua sub coordonarea procurorului desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov”;

- Sandu „nu a desemnat prim-procurorul adjunct sa organizeze activitatea de pregatire si perfectionare profesionala continua descentralizata a personalului auxiliar de specialitate”.

De asemenea, Inspectia Judiciara ii reproseaza lui Claudiu Sandu numarul mare de achitari in 2020 si in primul trimestru al anului trecut. In schimb, asa cum veti citi mai jos, Sectia pentru procurori nu face nicio mentiune cu privire la aceasta neregula.

Insa de-a dreptul spectaculos este felul in care se apara seful PT Brasov. El afirma ca solutia de achitare este perfect legala (conform Codului de procedura penala) si apare ca urmare a aprecierii judecatorului, in contradictie cu opinia procurorului:

„In ceea ce priveste inregistrarea unui numar mare de achitari definitive in anul 2020 si semestrul I al anulul 2021, de asemenea s-a aratat (n.r. de catre Claudiu Sandu) ca solutia de achitare este prevazuta de codul de procedura penala si reprezinta o apreciere a magistratului asupra probelor administrate in cauza. Atunci cand procurorul si judecatorul au opinii diferite cu privire la starea de fapt sau la vinovatia persoanelor, apare si solutia de achitare”.

Redam sinteza raportului Inspectiei Judiciare:

„Raportat la activitatea prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov in anul 2020 si in semestrul I 2021, constatarile echipei de control evidentiaza exercitarea necorespunzatoare a functiei de conducere si a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale, dupa cum urmeaza:

I. Cu privire la organizarea activitatii:

- a organizat activitatea in cadrul sectiei de urmarire penala cu incalcarea principiului specializarii procurorilor si cu nerespectarea ordinelor cu caracter administrativ ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce priveste desemnarea procurorilor pe materii / infractiuni (criminalistica, coruptie, evaziune fiscala si spalarea banilor, agenti de forta ai statului), generand o repartizare neechilibrata a procurorilor in raport de volumul de activitate si o repartizare neechilibrata a dosarelor (...);

- a emis ordine / dispozitii de redistribuire in sectorul supravegherea cercetarii penale privind dosare in lucru la organele de politie, intre procurorii aflati in activitate (83 redistribuiri, din care 24 dosare redistribuite intre procurorii in activitate de 2 ori in anul 2020), generand intreruperea continuitatii in aceasta activitate, cu consecinta prelungirii nejustificate a procedurii de efectuare a cercetarii penale si inregistrarea unui numar foarte mare de dosare mai vechi de 1/2/5 ani de la sesizare;

- a emis ordine prin care a dispus modificarea nejustificata (raportat la volumul cauzelor inregistrate si la numarul procurorilor desemnati) a sectorului de activitate cu privire la procurorul (...), precum si modificarea repartizarilor operate cu privire la lucratorii de politie, generand redistribuiri ale dosarelor de la un procuror la altul ori din supravegherea unui procuror in supravegherea altuia, lipsa unei supravegheri efective si eficiente a cercetarilor penale, cu consecinta prelungirii duratei procedurilor si a afectarii calitatii actului de justitie;

- a emis ordine prin care a repartizat in supravegherea unor procurori lucratori de politie fara aviz de politie judiciara, pentru instrumentarea dosarelor de evaziune fiscala si spalarea banilor, cu consecinta afectarii valabilitatii actelor efectuate si a incalcarii principiului confidentialitatii actelor de urmarire penala;

- a afectat activitatea procurorului-sef sectie urmarire penala prin repartizarea unui numar mare de dosare de coruptie cu grad de complexitate ridicat, generand o lipsa de implicare a acestuia in ceea ce priveste organizarea, conducerea si controlul procurorilor din cadrul sectiei de urmarire penala, nerealizarea obiectivelor din programele de activitate, cu consecinta afectarii eficientei activitatii de urmarire penala si de supraveghere a cercetarii penale raportat la indicatorii calitativi si cantitativi inregistrati;

- a afectat activitatea unor procurori din cadrul sectiei de urmarire penala si, implicit, activitatea parchetului, prin repartizarea neechilibrata a dosarelor, generand o crestere considerabila a volumului de munca al acestora si a stocului de dosare vechi, majoritatea cu grad de complexitate ridicat (procurorul (...) avea la data de 30.06.2020, in supravegherea cercetarilor penale, un numar de 138 dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor mai vechi de 1 an de la sesizare, din care 90 dosare mai vechi de 5 ani de la sesizare; procurorul (...) avea la data de 30.06.2020, in supravegherea cercetarilor penale, un numar de 87 dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalarea banilor mai vechi de 1 an de la sesizare, din care 25 dosare mai vechi de 5 ani de la sesizare);

- nu a manifestat preocupare pentru pregatirea si perfectionarea profesionala continua a procurorilor din cadrul unitatii si a procurorilor din unitatile de parchet subordonate, la nivel descentralizat, potrivit Hotararii nr. 322/24.08.2005 a Plenului CSM; nu a desemnat procurorul care sa raspunda de organizarea activitatii de formare profesionala continua sub coordonarea procurorului desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov (art. 17 din HCSM nr. 322/2005); nu a desemnat prim-procurorul adjunct sa organizeze activitatea de pregatire si perfectionare profesionala continua descentralizata a personalului auxiliar de specialitate.

II. Cu privire la asumarea responsabilitatilor:

- nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. a) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor: a repartizat procurorii in cadrul sectiei de urmarire penala si a repartizat dosarele procurorilor fara a tine cont de specializarea acestora (majoritatea fiind desemnati sa instrumenteze cauze privind infractiuni de natura diferita, de competenta parchetelor de pe langa tribunale si judecatorii, ca specializare principala si secundara), contrar dispozitiilor art. 95 alin. 2 si 3 din Legea nr. 304/2004, republicata, precum si a ordinelor procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (aspectele fiind detaliate in cuprinsul raportului de control); a repartizat lucratori de politie fara aviz de politie judiciara pentru a instrumenta dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor in supravegherea unor procurori, cu incalcarea dispozitiilor art.55 alin.1 lit.b, alin.4 si 6 C.pr.pen.; nu a coordonat activitatea parchetelor din circumscriptie; nu a emis ordin de desemnare a prim-procurorului adjunct pentru coordonarea si controlul activitatii sectiei judiciare, potrivit art. 88 alin. 1 lit. a) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor; a emis dispozitii privind redistribuirea unui numar de 7 dosare intre procurorii aflati in activitate nelegale din perspectiva situatiilor expres si limitativ enumerate la lit. a) – c) ale art. 64 alin. 4 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile ulterioare; a solutionat plangerile formulate potrivit art. 336 - 339 C. pr. pen. cu depasirea termenului de 20 zile prevazut de art. 339 alin. 6 C. pr. pen. raportat la art. 338 C. pr. pen;

- nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. c) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor: a elaborat programele de activitate semestriale in partea finala sau la mijlocul fiecarui semestru la care se refera; nu a realizat, in cea mai mare parte propriile obiective, nu a urmarit realizarea integrala a obiectivelor (o mare parte dintre obiectivele stabilite privind activitatea sectiei de urmarire penala nefiind realizate de procurorul-sef sectie urmarire penala, iar cele realizate fiind formale).

Aceste aspecte releva lipsa prognozei si a planificarii in realizarea activitatilor, precum si faptul ca prin activitatile propuse nu s-a urmarit identificarea eventualelor deficiente ori vulnerabilitati si dispunerea unor masuri de monitorizare si remediere, ci doar constatari ale rezultatelor la finalul unei perioade de activitate care nu a fost supusa vreunei forme de control;

- nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. d) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor: nu a examinat trimestrial datele statistice si operative, in ansamblu si pe compartimente de munca, desi aceasta sarcina a fost stabilita prin programele de activitate, ca obiectiv in cadrul segmentului Activitatea de conducere, indrumare si control la nivelul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, cu frecventa de realizare trimestrial (obiectiv nerealizat in semestrele I si II 2020, respectiv semestrul I 2021); nu a analizat semestrial, cu toti procurorii, rezultatele activitatii, iar in raportul de activitate al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov pe anul 2020, la capitolul Propuneri in vederea imbunatatirii activitatii nu a stabilit masuri / propuneri in acest sens;

- nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. f) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor: nu a convocat Colegiul de conducere pentru desemnarea membrilor Comisiei de evaluare a activitatii profesionale a procurorilor cu functii de conducere si de executie din cadrul parchetelor din circumscriptie, potrivit art. 39 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile ulterioare;

- a incalcat principiul repartizarii pe criterii obiective a cauzelor.

III. Cu privire la aptitudinile manageriale:

- nu a realizat in mod corespunzator activitatea de planificare pe termen scurt, mediu si lung (...);

- si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de ordin organizatoric (...).

In plus, se impune precizarea ca prim-procurorul parchetului a dispus preluarea unor dosare de la unitatile locale din circumscriptie fara a avea la baza o motivare corespunzatoare (preluarea „in considerarea criteriilor privind ancheta efectiva” ori de „oportunitate a preluarii dosarului”); a dispus preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect morti suspecte, indiferent daca acestea erau sau nu de natura violenta si trecerea lor la urmarire penala proprie, generand astfel o crestere „artificiala” a indicatorilor privind cauzele de solutionat avand ca obiect infractiuni de mare violenta (142 cauze de solutionat avand ca obiect infractiuni de mare violenta in anul 2020, din care 84 cauze privesc morti suspecte si 142 cauze de solutionat in semestrul I 2020, din care 74 cauze privesc morti suspecte); a dispus preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect infractiunile prevazute de Legea nr. 50/1991 (48), generand o crestere a volumului de activitate al unor procurori care au dobandit o specializare secundara pentru instrumentarea cauzelor avand ca obiect infractiuni care nu sunt de competenta materiala a parchetelor de pe langa tribunale;

- in anul 2020, nu a exercitat control operativ curent cu privire la situatia dosarelor mai vechi de 1 an/2 ani/5 ani de la sesizare aflate pe rolul organelor de politie si la procuror si nici cu privire la modul in care procurorii din cadrul sectiei de urmarire penala exercita atributiile de supraveghere a cercetarilor penale, aceasta deficienta generand inregistrarea in evidentele Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, la data de 30.06.2020, a unui numar de 547 dosare mai vechi de 1 an, 379 dosare mai vechi de 2 ani si 229 dosare mai vechi de 5 ani de la sesizare (in majoritatea cauzelor constatandu-se existenta unor perioade mari de timp in care nu au fost efectuate acte de cercetare penala, lipsind controlul procurorilor asupra activitatii organelor de cercetare penala, precum si exercitarea concreta a atributiei de supraveghere prin lipsa indrumarilor necesare / neurmarirea respectarii termenelor stabilite pentru efectuarea actelor de urmarire penala / activitatilor dispuse de procuror si a unor masuri reale pentru efectuarea cu ritmicitate a actelor de cercetare penala);

- nu a exercitat control cu privire la activitatea parchetelor din subordine. (...)

Deficientele imputate prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov au produs consecinte negative asupra intregii activitati a unitatii de parchet verificate, in ansamblu, asa cum este aceasta reflectata de indicatorii cantitativi si calitativi inregistrati in anul 2020 si semestrul I 2021.

Astfel, la urmarire penala proprie, in anul 2020 si semestrul I 2021, au fost de solutionat 679 cauze, dintre acestea 284 cauze avand ca obiect infractiuni de mare violenta.

In realitate, doar 126 sunt dosare privind infractiuni de mare violenta, de competenta Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, restul de 158 fiind dosare privind morti suspecte, preluate de la parchetele locale.

Cresterea artificiala a cauzelor de aceasta natura a determinat desemnarea nejustificata a unui numar de 3 procurori criminalisti, un numar de 2 procurori fiind suficient, raportat la activitatea specifica acestora si 1 procuror putand fi astfel desemnat pentru instrumentarea unor dosare in raport de problemele cu care se confrunta unitatea de parchet (434 dosare de evaziune fiscala si spalarea banilor mai vechi de 1 an de la sesizare).

La urmarire penala proprie, au fost solutionate doar 204 dosare in anul 2020, media cauzelor de solutionat fiind de 18,58 cauze pe procuror, iar dintre acestea, 151 sunt de competenta parchetelor de pe langa tribunale.

In privinta indicatorilor de calitate, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a inregistrat in anul 2020 si in semestrul I 2021, la UPP, 11 achitari definitive cu 14 inculpati si 1 restituire definitiva cu 1 inculpat.

La supravegherea cercetarilor penale, in anul 2020, au fost de solutionat 1.155 de dosare, fiind solutionate 280, cu o medie a dosarelor de solutionat pe procuror de 22,48 cauze, comparativ cu 461 dosare in anul 2019.

Au fost intocmite 51 rechizitorii cu 115 inculpati, comparativ cu 139 rechizitorii cu 180 inculpati, in anul 2019.

A scazut indicele de operativitate, un numar de 213 cauze fiind solutionate la peste 1 an de la sesizare (76,08% din totalul cauzelor solutionate).

In semestrul I 2021, a crescut numarul cauzelor de solutionat (1.033), cresterea fiind influentata de stocul de dosare existent la sfarsitul anului 2020 (728).

In semestrul I 2021, unitatea a inregistrat un indice scazut de operativitate, 113 cauze fiind solutionate in termen de peste 1 an de la sesizare (65,7% din totalul cauzelor solutionate).

In anul 2020 si in semestrul I 2021, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a inregistrat, la SCP, 5 achitari definitive cu 5 inculpati si 4 restituiri definitive cu 15 inculpati, iar un numar de 21 cauze au fost solutionate dupa implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale.

Deficientele constatate in activitatea prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov au influentat si cresterea numarului cauzelor mai vechi de 1 an/2ani/5 ani de la sesizare, unitatea inregistrand, la data de 30.06.2020, un numar de 547 dosare mai vechi de 1 an, 379 dosare mai vechi de 2 ani si 229 dosare mai vechi de 5 ani de la sesizare”.

Prezentam principalele pasaje din hotararea Sectiei pentru procurori:

„1. Cu privire la deficientele privind planificarea activitatilor, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a aratat ca in ceea ce priveste faptul ca programul de activitate pe semestrul I al anului 2020 a fost elaborat la data de 03.08.2020, in conditiile in care obiectivele stabilite ar fi trebuit realizate cel tarziu pana la data de 30.06.2020, aceasta situatie nu este reala. Astfel, s-a aratat ca din analiza corespondentei purtate cu Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov se constata ca, la data de 14.02.2020, aceasta unitate de parchet restituie la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, Planul de activitate cu numarul (...), cu instructiunile aferente; chiar daca numarul de inregistrare nu este corect cartat, aceasta corespondenta dovedind ca Planul de activitate era intocmit anterior datei de 14.02.2020; o alta proba in acest sens rezultand si din informarile intocmite in baza planului de activitate, 6 dintre ele fiind depuse exemplificativ ca proba (...).

In ceea ce priveste data de 03.08.2020 inscrisa pe Planul de activitate, s-a aratat ca aceasta este momentul in care prim-procurorul parchetului a dispus prezentarea spre prelucrare a acestui document, si nu momentul intocmirii acestuia. Cu privire faptul ca programul de activitate pe semestrul II al anului 2020 nu poarta data elaborarii / inregistrarii, aceasta situatle fiind retinuta eronat deoarece lucrarea cu numarul 4484/I-2/2020 a fost comunicata in data de 25.09.2020 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov. Cu privire faptul ca programul de activitate pe semestrul I al anului 2021 a fost elaborat la data de 17.03.2021, s-a apreciat ca acesta este un termen rezonabil pentru intocmirea programului de activitate si nu se poate retine lipsa prognozei si planificarii in realizarea activitatilor.

2. Cu privire la organizarea si coordonarea activitatii; gestionarea resurselor umane si materiale, repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, respectiv repartizarea personalului auxiliar de specialitate si a celorlalte categorii de personal, respectiv cu privire la emiterea a numeroase ordine de repartizare a procurorilor in cadrul celor doua sectii si pe sectoare de activitate, la intervale scurte de timp, fara a opera modificari semnificative in ceea ce priveste activitatea acestora, iar, uneori, chiar cu omiterea unor dispozitii anterioarem conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a precizat ca la o analiza mai atenta a ordinelor emise de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov se poate observa ca exista un ordin general in care sunt trecuti toti procurorii care activeaza la acel moment in cadrul Parchetului si in ce compartiment, precum si ordine punctuale pentru fiecare modificare adusa schemei de personal sau in ceea ce priveste reasezarea compartimentelor in cadrul Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov.

De altfel, la o analiza a ordinelor emise de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov se poate observa ca acestea nu au fost emise discretionar, ci doar atunci cand se impunea, fie datorita plecarii unor procurori din institutie, fie venirii altor procurori in institutie, fie din alte cauze obiective.

In plus, asa cum a observat si echipa de inspectori, in cursul anului 2020 a existat o fluctuatie mare de procurori in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov dar si o fluctuatie mare de personal (...), ceea ce a obligat la emiterea de ordine pentru reglementarea activitatii in aceasta unitate de parchet.

Cu privire la desemnarea procurorilor criminalisti in lipsa recomandarii procurorului-sef sectie urmarire penala, cu nerespectarea Ordinulul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 32/30.01.2009, s-a aratat ca in realitate, intre prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si procurorul-sef sectie urmarire penala din cadrul aceleiasi institutii a existat o stransa colaborare inclusiv la momentul stabilirii procurorilor care urmau sa fie desemnati procurori criminalisti. Lipsa unei recomandari scrise nu inseamna inexistenta acesteia.

Cu privire la desemnarea unul numar de 3 procurori criminalisti, desi unitatea nu a inregistrat un numar ridicat de dosare avand ca obiect infractiuni de mare violenta, conducerea parchetului a aratat, in dezacord cu concluziile Inspectiei Judiciare, ca un numar de 3 procurari criminalisti este optim pentru desfasurarea activitatii intr-un parchet de dimensiunile si incarcatura Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

In continuare, arata conducerea parchetului ca procurorii cu specializare criminalistica au primit in subsidiar si alte tipuri de cauze, in principal cauze in care sa fie valorificata experienta acestora in instrumentarea de dosare in urmarire penala proprie, dar si dosare avand ca obiect alte infractiuni, in functie de necesitatile parchetului.

Asadar, s-a aratat ca pe langa specializarea principala, procurorii au solutionat dosare avand ca obiect savarsirea unor infractiuni pentru investigarea carora poate fi folosita experienta acestora de ancheta, iar volumul de activitate al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a impus desemnarea unor procurori criminalisti, in mod exceptional, sa instrumenteze si altfel de dosare, cum ar fi dosarele de evaziune fiscala.

In continuare, a aratat conducerea parchetului ca constatarile efectuate cu privire la devastarea fondului forestier dar, si a patrimoniului cultural al unul oras cu puternice radacini istorice a impus desemnarea unor procurori pentru lupta cu acest fenomen, desemnarea fiind facuta la solicitarea procurorilor si tinand seama de experienta acestora, dar si de dorinta de a proteja fondul forestier / patrimoniul cultural.

Cu privire la desemnarea, cu precadere, a unui numar de 6 procurori si, ca specializare secundara, a unul numar de 2 procurori pentru instrumentarea dosarelor avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor cu nerespectarea Ordinului 162/05.07.2010 al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prevede desemnarea unui singur procuror, maxim doi, in situatia unui volum incarcat de dosare avand un astfel de obiect, conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a aratat ca mentionarea incalcarii Ordinulul 162/05.07.2010 al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are in vedere ratiunile emiterii acestui ordin.

Astfel, in partea expozitiva, procurorul general arata ca avand in vedere necesitatea consolidarii capacitatii Ministerului Public de combatere a infractiunilor de evaziune fiscala si contrabanda printr-o abordare strategica a fenomenului infractional, bazata pe definirea prioritatilor, proactivitate si fermitate, se stabileste numirea la nivelul fiecarei unitati de parchet a unui procuror care sa instrumenteze, cu precadere, dosare care au ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si contrabanda, iar la unitatile de parchet cu volum mare de activitate putand fi desemnati cate doi procurori.

De asemenea, s-a aratat ca ordinul in cauza nu foloseste niciodata termenul „maxim” doi procurori, ci la in considerare posibilitatea existentei unui numar mai mare de dosare in anumite unitati de parchet.

In continuare, s-a aratat ca acest ordin a fost emis in anul 2010, cand nu exista o specializare a procurorilor in domeniul evaziunii, fiscale iar fenomenul infractional abia era descoperit. In anul 2021, fenomenul infractional este muit extins, iar necesarul de procurori pentru instrumentarea unor astfel de cauze a crescut, astfel ca prim-procurorii trebuie sa raspunda realitatii si sa desemneze mai multi procurori pentru a instrumenta astfel de cauze.

Cu privire la desemnarea, cu precadere, a unui numar de 3 procurori si, ca specializare secundara, a unui numar de 4 procurori, pentru instrumentarea dosarelor avand ca obiect infractiuni de coruptie cu nerespectarea Ordinului nr. 106/28.05.2013 al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (care prevede desemnarea a doi procurori care sa efectueze, cu precadere, urmarirea penala in cauzele privind infractiuni de coruptie), numarul mare de procurori desemnati in acest compartiment este nejustificat raportat la volumul de dosare avand ca obiect infractiuni de coruptie, s-a aratat ca prima ipoteza are in vedere dispozitiile art. II al Ordinului nr. 106/28.05.2013, in care se prevede ca prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale vor desemna cate doi procurori care vor efectua, cu precadere, urmarirea penala in cauzele referitoare la infractiunile de coruptie.

La fel ca in Ordinul 162/2010, Ordinul 106/2013 nu prevede un numar maximal de procurori care sa fie desemnati sa instrumenteze, cu precadere, cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie, numarul de dol procurori mentionat fiind un numar minimal pentru fiecare parchet de pe langa tribunal. Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunal trebuie sa aiba posibilitatea de a adapta activitatea unitatii de parchet realitatii, in asa fel incat sa previna sau sa combata o manifestare infractionala in crestere.

A doua ipoteza priveste o apreciere a inspectorilor judiciari asupra oportunitatii desemnarii unui numar de 3 procurori in compartimentul de combatere a coruptiei, acestia apreciind ca un numar de 129 de dosare de coruptie in anul 2020, respectiv 87 de dosare in semestrul I 2021 nu justifica desemnarea unui numar de trei procurori.

Astfel, la o analiza mai atenta asupra activitatii compartimentului de combatere a coruptiei se poate observa ca unul din acesti procurori are o specializare distincta – si anume: aceea de instrumentare a infractiunilor savarsite contra mediului si fondului forestier si cinegetic national. Aceasta specializare a devenit dominanta in activitatea acestui procuror, care a instrumentat cu succes mai multe dosare avand ca obiect infractiuni contra fondulul forestier, multe dintre acestea avand o relatie de conexitate cu savarsirea unor infractiuni de coruptie.

In ceea ce priveste desemnarea unui numar de 4 procurori sa instrumenteze, ca specializare secundara, dosare avand ca obiect infractiuni de coruptie, arata conducerea parchetului ca aceasta situatie se datoreaza practicii judiciare ulterioare anului 2017, cand specializarea magistratului a fost ridicata la rang de principiu constitutional. In plus, actiunile imprevizibile ale Inspectiei Judiciare au condus la situatia in care colegi procurori care aveau in lucru dosare cu multiple infractiuni savarsite, dintre care si infractiuni de coruptie, sa solicite o desemnare prin ordin pentru a instrumenta aceste infractiuni de coruptie.

Desemnarea, cu precadere, a unui numar de 3 procurori pentru instrumentarea dosarelor avand ca obiect infractiuni savarsite de agenti de politie si a unui procuror pentru instrumentarea dosarelor avand ca oblect infractiuni savarsite de agentii de penitenciar, iar ca specializare secundara a unui numar de 2 procurori, cu nerespectarea Ordinului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nr. 214/09.10.2015 privind desemnarea unul procuror care sa efectueze urmarirea penala, cu precadere, in cauzele in care sunt anchetati politisti si lucratori din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, conducerea parchetului a aratat ca formula folosita in cuprinsul art. 3 din Ordinul nr. 214/2015 („prim-procurorul va desemna cel putin un procuror din cadrul unitatii”) duce si la interpretarea ca, din moment ce desemnarea priveste cel putin un procuror, pot fi mal multi.

Desemnarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov sa instrumenteze cauze avand ca obiect plangeri depuse impotriva agentilor de politie sau de penitenciar a avut in vedere experienta procurorilor in efectuarea unei anchete efective, astfel ca, in general, cauzele au fost repartizate procurorilor criminalisti sau celor care instrumenteaza dosare de coruptie; acesta a fost si criteriul de numire a procurorilor care instrumenteaza dosare conform Ordinului 214/2015.

3. Cu privire la repartizarea neechilibrata a procurorilor in raport de obiectul cauzelor, s-a aratat in obiectiunile formulate ca aceasta apreciere are un caracter pur subiectiv si nu indica care ar fi dezechilibrul creat prin repartizarea procurorilor; astfel, exemplele prezentate indica desemnarea unor procurori in compartimente de activitate.

S-a aratat ca aceasta desemnare se face de prim-procuror, care este persoana care cunoaste aptitudinile procurorilor din subordine, precum si capacitatea acestora de a se mobiliza si de a performa intr-o anumita specializare.

4. Cu privire la schimbarea nejustificata (raportat la volumul cauzelor inregistrate) a sectorului de activitate, precum si modificarea repartizarilor operate cu privire la lucratorii de politie, ce a generat redistriburi ale dosarelor de la un procuror la altul ori din supravegherea unui procuror in supravegherea altula, lipsa unei supravegheri efective si eficiente a cercetarilor penale, cu consecinta prelungirii duratei procedurilor si afectarii calitatii actului de justitie, s-a aratat ca, intr-adevar, in raportul intocmit de inspectorii judiciari la filele 74-82 se efectueaza o analiza asupra ordinelor emise de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov pentru stabilirea compartimentului in care isi desfasoara activitatea fiecare procuror si pentru determinarea echipelor de politisti care isi desfasurau activitatea in supravegherea procurorilor desemnati sa instrumenteze dosare de evaziune fiscala.

Conducerea parchetului a aratat in mod detaliat ca toate ordinele emise au fost motivate si au avut in vedere modificari in structura personalului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov sau in structura echipelor de lucratori de politie care instrumenteaza dosare economice in supravegherea procurorilor din cadrul Parchetulul de pe langa Tribunalul Brasov. Nu se poate afirma ca anumite sectoare de activitate au fost schimbate nejustificat, la fel cum nu se poate afirma ca redistribuirea dosarelor din supravegherea unul procuror in supravegherea altul procuror au avut drept consecinta prelungirea duratei procedurilor si afectarea calitatii actului de justitie. Dimpotriva, se poate observa ca toate modificarile aduse in structura de personal a Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si in compartimentul de urmarire penala din aceasta unitate de parchet au fost facute pentru a urgenta solutionarea dosarelor penale.

5. Cu privire la desemnarea unor lucratori de politie fara aviz de politie judiciara pentru instrumentarea dosarelor de evaziune fiscala si spalarea banilor in supravegherea unor procurori, cu consecinta afectarii valabilitatil actelor efectuate si a incalcarii principiului confidentialitati actelor de urmarire penala, s-a apreciat ca nu poate fi facuta o legatura intre desemnarea unor lucratori de politie, fara aviz de politie judiciara, in supravegherea unor procurori si efectuarea de acte de urmarire penala.

Astfel, s-a aratat ca lucratorii de politie judiciara care sunt la inceput de cariera se afla in tutela unui politist cu vechime; desemnarea acestor politisti in supravegherea unul procuror a avut in vedere, pe de o parte, faptul ca politistul care avea tutela noului lucrator se afla deja in supravegherea unui procuror si, pe de alta parte, nevoia de a invata a lucratorului de politie proaspat intrat in randurile politiei economice, aceasta nevoie de a invata incluzand si interactiunea cu procurorul.

In ceea ce priveste consecintele invocate de inspectorii judiciari, acestea nu au existat in realitate. Astfel, nu exista nici un act intocmit care sa fie considerat a nu fi valabil. In plus, incalcarea principiului confidentialitatii este cel putin ciudata, in conditiile in care un lucrator de politie aflat in tutela are acelasi regim cu un procuror stagiar sau un auditor de justitie, care au acces la dosare si care intocmesc acte tocmai pentru a invata.

6. Cu privire la repartizarea echilibrata a lucrarilor, s-a aratat ca desi au fost repartizate dosare spre solutionare procurorilor din sectia judiciara, inspectorii judiciari nu au analizat contextul in care a avut loc aceasta repartizare a dosarelor.

In realitate, repartizarea de dosare catre procurorii care isi desfasurau activitatea in sectorul judiciar s-a facut in conditii exceptionale, atunci cand, din cauza lipsei de personal, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a fost nevoit sa preia dosare de la unitatile subordonate (...). Intrucat procurorii din sectia de urmarire penala aveau foarte multe dosare in lucru, s-a apreciat oportun ca unele dosare preluate sa fie instrumentate de catre procurorii din sectia judiciara.

In continuare, conducerea parchetului a aratat ca a fost criticata repartizarea de dosare catre procurorul-sef sectie urmarire penala din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov fara a tine seama de atributiile acestuia, specifice activitatii de conducere, situatie in care procurorul-sef sectie UP (n.r. de urmarire penala) a realizat preponderent activitati specifice functiei de executie. In plus, desi a fost desemnat sa instrumenteze dosare avand ca obiect infractiuni de coruptie, i-au fost repartizate si dosare in supravegherea cercetarii penale, volumul sau depasindu-l pe cel al unora dintre procurorii cu functie de executie din cadrul sectiei desemnati sa solutioneze cu precadere cauze de coruptie. Conducerea parchetului a aratat ca procurorul-sef sectie urmarire penala a fost degrevat de o parte a atributiilor sale de catre prim-procuror (spre exemplu, atribuirea numerelor unice si repartizarea dosarelor catre procurorii din sectia urmarire penala) tocmai pentru a da posibilitatea acestuia sa se aplece asupra dosarelor de urmarire penala.

De asemenea, activitatea procurorului-sef sectie urmarire penala a fost raportata la activitatea procurorului-sef sectie anterior, care, pe langa activitatea de conducere, a solutionat si dosare la un nivel acceptabil, fara a inregistra vreo intarziere sau vreo omisiune in intocmirea informarilor specifice functiei de conducere.

In ceea ce priveste volumul de activitate al procurorului-sef sectie urmarire penala care, in opinia inspectorilor judiciari, ar depasi volumul de activitate al unora dintre procuroril desemnati sa instrumenteze cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie, s-a ratat ca aceasta analiza nu a tinut seama de complexitatea cauzelor aflate in lucru la procurori. Prim-procurorul parchetului a aratat ca in activitatea de repartizare a dosarelor, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a incercat sa creeze compartimente de supraveghere a cercetarilor penale echilibrate din punct de vedere al numarului de dosare / procuror, dar si din punct de vedere al complexitatii cauzelor, luand in considerare si organizarea echipelor. (...)

Conducerea parchetului a aratat ca nu exista diferente notabile intre procuroril desemnati sa instrumenteze dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare de bani, cu exceptia unui procuror, a carui situatie este diferita.

Astfel, fiind cel mai vechi procuror in compartimentul de combatere a evaziunii fiscale si a spalari banilor, domnul procuror (...) a inchegat o echipa buna de lucratori de politie din cadrul Brasov si a adunat un numar mare de dosare vechi, dar care se afla intr-un stadiu avansat de cercetare (unele fiind finalizate cu RTUP (n.r. referat de terminare a urmaririi penale), dupa cum a constatat chiar Inspectia Judiciara). In plus, domnul procuror beneficiaza de studii de drept, dar si de studii economice, ceea ce ii permite sa efectueze o supraveghere operativa a unui numar mai mare de dosare. In aceste conditii, conducerea parchetului a apreciat ca explicabila situatia in care domnul procuror are un numar mai mare de dosare in lucru decat ceilalti procurori care instrumenteaza dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare de bani in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Cu privire la aspectul ca lucrarile repartizate specialistilor antifrauda nu au fost repartizate echilibrat, coducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a a aratat ca lucrarile au fost repartizate specialistilor antifrauda in functie de numarul de lucrari pe care le aveau in lucru, vechimea acestora, complexitatea acestora, dar si in functie de vechimea in profesie si experienta profesionala a inspectorilor antifrauda.

7. Cu privire la organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale continue a procurorilor si personalului auxiliar de specialitate, s-a aratat ca numerosi procurori din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov au participat la cursuri de formare profesionala in perioada anilor 2020-2021, in special in format on-line, astfel ca nu se poate spune ca nu a fost manifestata preocupare din partea conducerii Parchetul Tribunalului Brasov.

In ceea ce priveste situatia ca prim-procurorul Parchetul Tribunalului Brasov nu a desemnat procurorul care sa raspunda de organizarea activitatii de formare profesionala continua sub coordonarea procurorului desemnat de procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Brasov, s-a apreciat ca o asemenea procedura era inutila in conditiile pandemice declansate in anul 2020.

8. Cu privire la asumarea responsabilitatii, sub aspectul faptului ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioara, in sensul ca a repartizat procurorii in cadrul sectiel de urmarire penala si a repartizat dosarele procurorilor fara a tine cont de specializarea acestora (contrar dispozitiilor art. 95 alin. 2 si 3 din Legea nr. 304/2004), respectiv a repartizat lucratori de politie fara aviz de politie judiciara pentru a instrumenta dosare avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor in supravegherea unor procurori (cu incalcarea dispozitiilor art. 55 alin. 1lit. b, alin. 4 si 6 Cod de procedura penala), conducerea parchetului si-a mentinut punctul de vedere expus la punctele anterioare.

In ceea ce priveste lipsa de coordonare a activitatii parchetelor din circumscriptie, conducerea Parchetul Tribunalului Brasov a aratat ca activitatea de coordonare a parchetelor din circumscriptie a fost continua si intensa si a actionat pe doua paliere.

Astfel, primul palier priveste coordonarea administrativa a acestor parchete in sensul asigurarii tuturor conditillor necesare pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii. Astfel, au fost efectuate lucrari ample de reparatii la sediile parchetelor de pe langa judecatoriile Fagaras si Zarnesti; au fost luate masuri pentru eficientizarea activitatii prin achizitia si implementarea de mijloace tehnice moderne care permit procurorilor dar si personalului angajat sa isi desfasoare activitatea in cele mai bune conditii; a existat o comunicare continua cu conducerile parchetelor din circumscriptie pentru a nu exista vreun moment in care activitatea sa fie perturbata din lipsa unor mijloace de lucru.

Al doilea palier priveste coordonarea activitatii profesionale a parchetelor din circumscriptia Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, cu precizarea ca in cuprinsul raportului se vorbeste de lipsa unor controale operative curente la aceste unitati de parchet, fara a fi indicat vreun caz in care un astfel de control s-ar fi impus. In realitate, conducerile Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si cele ale parchetelor de pe langa judecatorii din circumscriptie au avut si au o comunicare continua, tocmai pentru a evita cresterea stocului de dosare vechi si pentru a se asigura ca urmarirea penala nu sufera intarzieri nejustificate. Astfel, ori de cate ori unitatile de parchet subordonate, din cauza lipsei de personal sau din alte cauze (medicale in principal), au avut nevoie de ajutor, prim-procurorul Parchetulul de pe langa Tribunalul Brasov a preluat dosare de la unitatile din circumscriptie, chiar cu riscul de a ingreuna activitatea propriei unitati de parchet si chiar daca unele dosare preluate aveau deja 5 ani vechime de la sesizare.

Pe acelasi al doilea palier se gasesc si eforturile depuse de conducere Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov pentru a identifica solutii pentru lipsa de personal. Astfel, in decursul timpului, Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov, Parchetul de pe langa Judecatoria Rupea si Parchetul de pe langa Judecatoria Fagaras s-au lovit de probleme de personal odata cu pensionarea / transferul unor colegi. Cu toate acestea, au fost identificate solutii pentru aducerea unor procurori care sa acopere lipsurile de personal, unitatile de parchet avand constant un grad de ocupare a locurilor de peste 70%.

Cu privire la faptul ca nu a emis ordin de desemnare a prim-procurorului adjunct pentru coordonarea si controlul activitatii sectiel judiciare potrivit art. 88 alin. 1 lit. A din Regulamentul de Organzare Interioara, s-a aratat ca art. 88 alin. 1 lit. D din Regulamentul de Organzare Interioara instituie in sarcina prim-procurorului adjunct obligatia organizarii sectiei judiciare, astfel ca nu era oportun a se emite un ordin pentru a confirma o dispozitie regulamentara. Cu privire la faptul ca a emis dispozitii pentru redistribuirea unui numar de 7 dosare intre procurorii aflati in activitate (nelegale din perspectiva situatiilor expres si limitativ enumerate la literele a-c ale art. 64 alin. 4 din Legea nr. 304/2004), s-a mentionat ca din analiza raportului de inspectie se constata ca la filele 79 si 81 sunt nominalizate cele 7 dosare despre care se afirma ca au fost redistribuite cu incalcarea dispozitiilor legale.

Ca o consideratie de ordin general, s-a aratat ca dispozitiile art. 64 alin. 4 din Legea nr. 304/2004 indica acele situatii in care lucrarile unul procuror pot fi trecute altul procuror fara acordul primulul motiv pentru care legea reglementeaza si o procedura de contestare a acestel masuri dispuse de prim-procuror. Atunci cand dol procurori solicita trecerea unul dosar de la unul la altul, prim-procurorul parchetului a aratat ca acesta realizeaza doar un act de management; luand la cunostinta de acordul celor doi, conducatorul parchetului analizeaza incarcatura pe fiecare din acesti procurori, precum si alte imprejurari care pot ajuta la solutionarea cu celeritate a cauzei si, atunci cand apreciaza ca trecerea dosarului la un alt procuror este benefica pentru solutionarea cauzei (...), dispune administrativ mutarea cauzei la un alt procuror.

De altfel, din cele trei cauze exemplificate de inspectorii judiciari, doua au fost solutionate cu celeritate, ceea ce confirma aprecierea prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov ca mutarea acestor dosare va conduce la o mai buna infaptuire a justitiei. Cu privire la faptul ca a solutionat plangerile formulate potrivit art. 336-339 cpp. cu depasirea termenului de 20 de zile prev. de art. 339 alin. 6 cpp. rap. la art. 338 cpp, conducerea parchetului a aratat ca aceasta afirmatie nu este adevarata, deoarece induce ideea ca toate plangerile formulate impotriva actelor sau masurilor dispuse de procurori sau impotriva solutiilor date de acestia au fost solutionate cu incalcarea termenului prevazut de lege.

In realitate, doar o parte a plangerilor au fost solutionate cu depasirea termenului de 20 de zile. (...)

9. Cu privire la faptul ca nu si-a indeplinit atributiile prev. de art. 87 alin. 1 lit. c din Regulamentul de ordine Interioara, in sensul ca a elaborat programele de activitate semestriala in partea finala sau la mijlocul fiecarui semestru la care se refera; respectiv nu a realizat, in cea mai mare parte propriile obiective, nu a urmarit realizarea integrala a obiectivelor (o mare parte din obiectivele stabilite privind activitatea sectiei de urmarire penala nefiind realizate de procurorul sef sectie urmarire penala, iar cele realizate sunt formale); aceste aspecte relevand lipsa prognozei si planificarii in realizarea activitatilor, precum si faptul ca, prin activitatile propuse nu s-a urmarit identificarea eventualelor deficiente ori vulnerabilitati si dispunerea unor masuri de monitorizare si remediere, ci doar constatari ale rezultatelor la finalul unei perioade de activitate care nu a fost supusa vreunei forme de control, s-a aratat ca asumarea acestei functii a fost facuta cu dorinta declarata de a usura instrumentarea cauzelor penale, aceasta activitate putand fi efectuata prin doua masuri.

Astfel, in primul rand impartirea procurorilor pe sectoare de activitate a fost facuta potrivit formatiei, dar si inclinatiilor profesionale, stiut find ca pentru eficienta maxima este necesara valorificarea potentialulul unel persoane. Iar in al doilea rand, sprijinul tehnic pe care conducatorul unui parchet poate sa il ofere colegilor este decisiv pentru solutionarea unor dosare (...).

Conducerea parchetului a aratat ca a restrans la maximum atributiile procurorului-sef sectie, pentru a-i da acestuia posibilitatea sa se aplece asupra dosarelor penale pe care le avea in instrumentare. In aceste conditii, s-a aratat ca obiectivele urmarite au fost realizate in integralitate, deoarece niciun dosar nu a fost intarziat din eroarea sau lipsa de actiune a conducatorului parchetului, iar toti procurorii au fost repartizati in compartimente potrivit pregatirii profesionale, dar si potrivit inclinatiilor de natura profesionala, in acest fel fiind maximizata eficienta acestora.

In aceste conditii, verificarile efectuate au tins sa constate care sunt deficientele si ce masuri pot fi luate pentru inlaturarea acestor deficiente, dar, asa cum se poate observa in analizele efectuate sau in raporturile de bilant, deficientele se datoreaza, de cele mai multe ori, instabilitatii legislative sau actiunii unor altor institutii ale statuluim motiv pentru care conducerea parchetului nu putea interveni.

10. Cu privire la faptul ca nu si-a indeplinit atributiile prev. de art. 87 alin. 1 lit. d din Regulamentul de ordine interioara, in sensul ca nu a examinat trimestrial datele statistice si operative, s-a aratat ca datele statistice au fost examinate vizual la termenele stabilite si au fost discutate cu procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Cu privire la faptul ca nu a analizat semestrial, cu toti procurorii, rezultatele activitatii, iar in raportul de activitate al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov pe anul 2020 nu a stabilit masuri / propuneri, s-a aratat ca rezultatele activitatii au fost discutate cu procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si au fost stabilite masuri pentru a urgenta solutionarea unor cauze, procurorii venind cu propuneri in acest sens. Cu toate acestea, s-a aratat ca limitele umane si materiale in instrumentarea dosarelor penale nu pot fi depasite cu discutii, astfel incat dezbaterile s-au axat doar pe minimul de masuri pe care conducatorul unui parchet il mai poate lua pentru a sprijini urmarirea penala.

11. Cu privire la faptul ca nu si-a indeplinit atributille prev. de art. 87 alin. 1 lit. f din Regulamentul de ordine interioara, in sensul ca nu a convocat colegiul de conducere pentru desemnarea membrilor comisiei de evaluare a activitatii profesionale a procurorilor cu functii de conducere si cu functii de executie din cadrul parchetelor din circumscriptie, potrivit art. 39 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, s-a aratat ca aceasta este o deficienta reala care se datoreaza succesiunii numeroaselor legi care au modificat procedura evaluarii activitatii profesionale a procurorilor.

Cu toate acestea, s-a aratat ca lipsa comisiei de evaluare (incepand cu luna martie 2021) nu a avut niciun efect asupra activitatii procurorilor sau asupra dreptului acestora de a se prezenta la examene de promovare.

12. Cu privire la faptul ca nu a realizat evaluarea anuala a activitatii personalului auxiliar de specialitate si conex, in conformitate cu art. 4 din Ordinul nr. 434/14.02.2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a aratat ca aceasta constatare nu este reala, conducerea parchetului depunand toate fisele de evaluare efectuate pentru personalul auxiliar pentru anul 2020.

13. Cu privire la faptul ca nu si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. g din Regulamentul de ordine interioara, in sensul ca a repartizat partial personalul in cadrul compartimentelor auxillare de specialitate, s-a aratat ca din lectura art. 87 alin. 1 lit. g din Regulamentul de ordine interioara se constata ca aceasta priveste atributia prim-procurorului de a convoca adunarea generala a procurorilor din cadrul parchetului de pe langa tribunal, astfel ca nu se intelege legatura dintre aceasta atributie si repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare.

14. Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale, respectiv a preluarii unor dosare fara a avea la baza o motivare corespunzatoare, s-a aratat ca in ceea ce priveste motivarea ordonantelor de preluare a cauzelor enumerate nu este necesara, numerele 4/II-6/2019 sau 2020 fiind acordate cauzelor care sunt preluate de la unitati de parchet aflate in dificultate (de personal) si care solicita preluarea unor cauze. In aceste conditii, descrierea cauzelor care au condus la decizia de preluare ar fi fost inutila, motiv pentru care au fost invocate criterii privind ancheta efectiva sau motive de oportunitate.

Cu privire la preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect morti suspecte, indiferent daca acestea erau sau nu de natura violenta si trecerea lor in urmarire penala proprie, generandu-se astfel o crestere artificiala a indicatorilor privind cauzele de solutionat avand ca obiect infractiuni de mare violenta, s-a aratat ca preluarea cauzelor avand ca oblect morti suspecte nu s-a facut pentru a mari volumul de activitate al procurorilor criminalisti, ci a fost urmarea rechizitoriului (...) al procurorului (...) din data de (...).

Cu privire la preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect infractiunile prevazute de Legea nr. 50/1991, generandu-se o crestere a volumului de activitate al unor procurori care au dobandit o specializare secundara pentru instrumentarea cauzelor avand ca obiect infractiuni care nu sunt de competenta materiala a parchetelor de pe langa tribunale, s-a aratat ca orasul Brasov are o zona istorica destul de vasta, cu numeroase cladiri si zone care sunt protejate, dar asupra carora se intervine constant, fara respectarea legislatiei in domeniu.

Astfel, observand distrugerea acestui patrimoniu, domnil procurori Bara Razvan si Raducu Mihai au solicitat expres preluarea acestor dosare pentru a fi instrumentate la nivelul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si pentru a se lua masuri legale impotriva dezvoltatorilor care devasteaza patrimoniul istoric.

In continuare, s-a aratat ca, urmare a preluarii acestor cauze, activitatea de protejare a monumentelor si zonelor de interes istoric din Brasov a crescut, procurorii luand masuri provizorii de oprire a lucrarilor, instrumentand dosare pana la emiterea de rechizitorii in cauza, accelerand procesul de probatiune. Prin urmare, interesul public a fost servit prin preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect infractiunile prevazute de Legea nr. 50/1991, iar activitatea procurorilor care au instrumentat si instrumenteaza astfel de cauze nu a fost afectata, deoarece acestea au regim de supraveghere a urmaririi penale, cele mai multe aflandu-se in lucru la organele de politie.

Cu privire la preluarea dosarelor in mod individual, la date diferite, dar prin ordonante avand acelasi numar de inregistrare, acordate in ani diferiti si in raport de motivul preluarii, s-a aratat ca in realitate aceasta situatie are o explicatie logica; astfel, fiecare numar de II-6 reprezinta un anumit tip de dosare care este preluat. (...) Aceste indicative, atribuite pe fiecare an, ajuta la identificarea mai usoara a dosarelor preluate, nefiind nevole sa se investigheze, de fiecare data, toate dosarele preluate, ci efectuandu-se o verificare a dosarelor in functie de indicativ (...), reusindu-se in acest fel tinerea unei evidente clare a dosarelor preluate.

Cu privire la faptul ca acordarea numerelor de inregistrare si cartarea ordonantelor de preluare (II-6 in loc de II-8) s-a realizat cu nerespectarea atat a dispozitiilor art. 134 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioara, cat si a Ordinului nr. 19/01.02.2016 al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a aratat ca aplicarea dispozitiilor ordinului 19/2016 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost suspendata consecutiv in fiecare an, fiind si in acest moment suspendata. In aceste conditii, cartarea se face potrivit nomenclatorului arhivistic aprobat prin Ordinul Procurorului General 24/23.04.1997 si este corecta.

15. Cu privire la modalitatea de indeplinire a atributiilor de coordonare, in sensul ca in perioada verificata nu au fost identificate activitati de coordonare a procurorilor din cadrul unitatii proprii si nici a procurorilor din cadrul unitatilor din circumscriptie, s-a aratat ca asemenea activitati s-au desfasurat constant, dar fara a intocmi vreun inscris, deoarece s-a considerat a fi inutil. Sub aspectul faptului ca nu au fost identificate ordine / procese verbale prin care sa fie materializate activitati privind cooperarea intre Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si organele de politie din cadrul IPJ Brasov ori in care sa se fi materializat aspecte analizate cu prilejul unor eventuale sedinte la care sa fi participat reprezentantil acestora, s-a aratat ca au existat numeroase analize si discutii purtate cu reprezentantii organelor de politie fara a fi intocmite inscrisuri inutile, cu exceptia situatiilor in care s-a impus intocmirea unui astfel de inscris, cum este cazul Acordului de Implementare a protocolului de cooperare in domeniul combaterii criminalitatii economico-financiare complexe din data de 23.07.2019, cand a fost creata o echipa de lucratori de politie si procurori pentru instrumentarea unui dosar deosebit de complex.

16. Cu privire la activitatea de indrumare si control (controlul operativ curent), s-a aratat ca nu au existat motive pentru efectuarea vreunul control operativ curent, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov efectuand demersuri in cursul anulul 2020 si in cursul anului 2021 pentru a completa schema de personal si pentru a mentine o stabilitate in instrumentarea dosarelor pentru ca acestea sa fie finalizate.

Cu privire la faptul ca deficientele constatate nu au fost prelucrate in cadrul colectivulul de procurori ori aduse la cunostinta acestora in vederea imbunatatirii activitatii in acest sens fiind enumerate cauzele despre care se afirma ca aveau termenul de prescriptie a raspunderii penale implinit, s-a aratat dupa cum urmeaza:

- in cauza (...), in data de 23.03.2021 s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale pentru un numar de 7 persoane, termenul de prescriptie a raspunderii penale fiind departe de a fi implinit;

- dosarul (...) are ca fapta reclamata o infractiune de spalare a banilor savarsita in data de 08.02.2016, astfel ca termenul de prescriptie a raspunderii penale se poate implini, in cel mai rau caz, in anul 2024. A fost clasat in data de 12.04.2021, dar nu pentru ca ar fi intervenit prescriptia raspunderii penale, ci pentru ca fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege;

- dosarul nr. (...) a fost trimis prin ordonanta procurorului din data de 15.02.2021 la Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu, pentru a analiza oportunitatea reunirii la dosarul (...) al acestei unitati de parchet. Conform adresei din data de 29.12.2021 a Parchetului de pe langa Tribunalul Giurgiu, la data de 04.03.2021 dosarul PT Brasov a fost reunit la dosarul (...);

- dosarul (...), in care se continua cercetarile, nu era prescris (nefiind pus in discutie niciun moment termenul prescriptiei raspunderii penale), iar la data de 30.12.2021 procurorul de caz a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale in cauza.

In ceea ce priveste aducerea la cunostinta colegilor procurori a diferitelor situatii si deficiente, s-a aratat ca aceasta s-a facut in contextul pandemic inregistrat de la inceputul anului 2020, astfel ca au fost evitate adunarile intr-un spatiu inchis, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov discutand cu fiecare procuror in parte situatia dosarelor mai vechi de 5 ani de la sesizare, respectiv mai vechi de 2 ani de la sesizare.

Cu privire la faptul ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu a realizat un control tematic integral prin intermediul programelor semestriale de activitate, avand in vedere ca nu a asigurat si nu a urmarit realizarea integrala a obiectivelor si a actiunilor si nu si-a realizat propriile activitati potrivit obiectivelor stabilite (incalcand astfel dispozitiile art. 87 alin. 1 lit. E din Regulamentul de ordine interioara), s-a aratat ca obligatia de asigurare si urmarire a realizarii integrale a obiectivelor si actiunilor cuprinse in programul de activitate este o obligatie de mijloace, si nu de rezultat.

In cazul urmaririi penale, obiectivele si actiunile stabilite prin programele de activitate trebuie raportate la mijloacele avute la dispozitie (atat mijloace materiale, cat si resursele de personal), iar nerealizarea unor obiective sau actiuni nu poate conduce automat la constatarea incalcarii unui text din Regulamentul de ordine interioara.

Cu privire la faptul ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu si-a indeplinit una dintre atributiile stabilite in sarcina sa prin Regulamentul de ordine interioara (art. 87 alin. 1 lit. D) – si anume: examinarea trimestriala a datelor statistice si operative in ansamblu si pe compartimente de munca, respectiv analiza semestriala, cu toti procurorii, a rezultatelor activitatii in toate compartimentele si stabilirea masurilor necesare inlaturarii deficientelor constatate –, s-a aratat ca, cu privire la examinarea trimestriala a datelor statistice si operative in ansamblu si pe compartimente de munca, aceasta a fost facuta in termen si de mai multe ori in cuprinsul unul trimestru, dar nu au fost intocmite documente in acest sens.

In continuare, s-a aratat ca intocmirea unor inscrisuri in care sa fie consemnate aceste activitati nu a fost printre prioritatile prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, insa astfel de intalniri au existat si pot fi dovedite prin intervievarea participantilor. In conditiile pandemice existente in cursul anului 2020, s-a preferat sa aiba loc cat putine adunari la care sa participe toti procurorii, pentru evita riscul real de a bloca activitatea parchetului prin carantinarea tuturor angajatilor.

17. Cu privire la activitatea de urmarire penala si de supraveghere a cercetarilor penale efectuate de organele politiei judiciare, si anume cresterea numarului cauzelor de solutionat prin preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect „moarte suspecta” de la unitatile locale de parchet din circumscriptie si trecerea lor in urmarire penala proprie a procurorului pentru mentinerea / cresterea indicatorilor cantitativi la nivelul perioadelor de comparatie anuale / semestriale, s-a aratat ca preluarea acestui tip de cauze s-a facut ca urmare a aprecierii prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si ca se impune analizarea acestora de catre procurori cu experienta in zona infractionalitatii de mare violenta, pentru a ne asigura ca nicio fapta care are ca urmare moartea unei persoane nu este trecuta prin cele mai serioase filtre ale Ministerului Public.

Cu privire la solutionarea unui numar redus de cauze in primul semestru al anului 2020 (57 dosare) comparativ cu aceeasi perioada din anul 2021 (133 de cauze), s-a aratat ca aceasta situatie trebuie judecata in contextul situatiei pandemice, in lunile martie si aprilie 2020 fiind declarata starea de urgenta, ceea ce a condus la o reducere accentuata a activitatii.

Referitor la desemnarea nejustificata a unui numar mare de procurori criminalisti (3), respectiv a unui numar mare de procurori pentru instrumentarea cauzelor avand ca obiect infractiuni de coruptie (5-6), desi activitatea specifica domeniului nu impunea o astfel de masura, volumul de activitate al acestora fiind incarcat artificial prin preluarea tuturor cauzelor avand ca obiect moartea suspecta, s-a aratat ca aceste aspecte au fost dezbatute in paragrafele anterioare, conducerea parchetului mentinand aceleasi concluzii.

In ceea ce priveste inregistrarea unui numar mare de achitari definitive in anul 2020 si semestrul I al anulul 2021, de asemenea s-a aratat ca solutia de achitare este prevazuta de codul de procedura penala si reprezinta o apreciere a magistratului asupra probelor administrate in cauza. Atunci cand procurorul si judecatorul au opinii diferite cu privire la starea de fapt sau la vinovatia persoanelor, apare si solutia de achitare.

Cu privire la faptul ca in majoritatea cauzelor mai vechi de 1 an / 5 ani de la sesizare, pentru activitatea de supraveghere a cercetarilor penale au fost desemnati succesiv mai multi procurori (3-13 procurori), fiind incalcat principiul continuitatii in realizarea acestei activitati, s-a aratat ca enuntarea acestei deficiente nu tine seama de miscarea resurselor umane in cadrul Ministerulul Public. Astfel, privind comparativ situatia de personal din decembrie 2017 raportat la decembrie 2021, se poate constata ca doar 7 procurori mai sunt in activitate in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, ceilalti fiind transferati / promovati / plecati la DIICOT, DNA / pensionati.

Asadar, din 18 procurori pe schema Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, 11 au fost inlocuiti in decursul a 4 ani, ceea ce indica, pe langa fluctuatia mare de personal, necesitatea ca dosarele celor plecati sa fie redistribuite, conducand la afectarea continuitatii cercetarilor.

De asemenea, s-a aratata ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a preluat dosare indiferent de vechime (multe dintre ele foarte vechi) de la parchetele din raza de competenta atunci cand situatia a impus-o, deoarece a apreciat ca este o dovada de colegialitate si de responsabilitate sa intinda o mana de ajutor unor unitati de parchet care fie se confruntau cu o lipsa de personal, fie se confruntau cu o supraincarcare a procurorilor in functie.

Cu privire analiza principalilor indicatori statistici, s-a aratat ca deficientele indicate in acest subcapitol au fost discutate in paragrafele anterioare sau sunt complet lipsite de relevanta, cum ar fi inregistrarea unul indice de operativitate scazut din cauza solutionarii majoritatii dosarelor dupa un an de la sesizare.

De fapt, acest indice de operativitate este o dovada a responsabilitatii procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, care au decis sa se aplece asupra dosarelor foarte vechi pe care le au in lucru si mai putin asupra dosarelor mai noi (cu exceptia urgentelor); obtinerea unul indice de operativitate mai bun ar fi insemnat abandonarea dosarelor vechi, ceea ce ar fi condus la pierderea unor sume considerabile la bugetul de stat, in conditile in care cele mai multe dosare vechi au ca obiect infractiuni de evaziune fiscala si spalare a banilor.

Conchizand, a aratat conducerea parchetului ca materialul intocmit de Inspectia Judiciara contine anumite erori sub forma retineri eronate a unor deficiente in activitatea prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

In ceea ce priveste obiectiunile formulate de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Sectia pentru procurori retine urmatoarele:

Obiectiunea privind deficientele referitoare la planificarea activitatilor nu poate fi retinuta.

Astfel, Sectia observa, in acord cu Inspectia Judiciara, ca programul de activitate pe semestrul I 2020 a fost elaborat la data de 03.08.2020, astfel cum rezulta chiar din documentele depuse de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Adresa nr. 268/1/1/2017, emisa de procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Brasov, la care face referire prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu contine elemente relevante de natura a inlatura cele constatate de inspectoril judiciari, chiar in cuprinsul acesteia facandu-se referire la faptul ca obiectivele incluse in plan vor fi avute in vedere la intocmirea programului de activitate al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

In plus, Sectia retine ca data elaboraril planului la care face referire Inspectia Judiciara trebuie sa fie identica cu data finalizaril acestuia, prezentarea spre prelucrare a acestui document fiind evident anterioara momentului la care planul devine opozabil procurorilor din parchet. Cu privire la faptul ca programul de activitate pe semestrul I 2020 nu poarta data elaborarii / inregistrarii, Sectia pentru procurori retine ca nu prezinta relevanta apararea potrivit careia lucrarea cu numarul 4484/I-2/2020 a fost comunicata in data de 25.09.2020 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov, domnului procuror fiindu-i imputabil strict acest aspect – lipsa datei elaborarii / inregistrarii.

De asemenea, tot in acord cu Inspectia Judiciara, Sectia retine ca desi a fost precizata frecventa indeplinirii obiectivelor stabilite, nu au fost stabilite termenele pana la care ar fi trebuit realizate activitatile planificate si intocmite informarile / referatele aferente, acest aspect relevand faptul ca prin activitatile propuse nu s-a urmarit identificarea eventualelor deficiente ori vulnerabilitati si luarea unor masuri de monitorizare si remediere.

Analizand obiectiunea formulata cu privire la desemnarea unor lucratori de politie fara aviz de politie judiciara pentru instrumentarea dosarelor de evaziune fiscala si spalarea banilor in supravegherea unor procurori, Sectia pentru procurori considera ca aceasta nu poate fi retinuta. Potrivit art. 55 alin. 4 C.proc.pen, „atributiile organelor de cercetare penala ale politiei judiciare sunt indeplinite de lucratori specializati din Ministerelul Afacerilor Interne anume desemnati in conditiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori avizul procurorului desemnat in acest sens”, textul de lege fiind imperativ in acest sens.

O alta obiectiune ce nu poate fi admisa este aceea referitoare la organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale continue a procurorilor si personalului auxiliar de specialitate. Astfel, Sectia pentru procurori retine ca potrivit art. 1 alin. 2 din Hotararea nr. 322 din 24.08.2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii:„responsabilitatea pentru formarea profesionala a judecatorilor si procurorilor revine Institutului National al Magistraturii, conducatorilor instantelor si parchetelor la care acestia isi desfasoara activitatea, precum si fiecarul judecator sau procuror, prin pregatire individuala”.

In acord cu cele constatate de Inspectia Judiciara, Sectia retine ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nu a manifestat preocupare pentru pregatirea si perfectionarea profesionala continua a procurorilor din cadrul unitatii si a procurorilor din unitatile de parchet subordonate. Totodata, acesta nu a desemnat procurorul care sa raspunda de organizarea activitatii de formare profesionala continua sub coordonarea procurorului desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, neindeplinind obligatia prevazuta de art. 17 din Hotararea Consiliulul Superior al Magistraturii nr. 322/2005.

De asemenea, Sectia retine ca prim-procurorul parchetului nu a desemnat prim-procurorul adjunct sa organizeze activitatea de pregatire si perfectionare profesionala continua descentralizata a personalului auxiliar de specialitate.

Nici obiectiunea cu privire la neindeplinirea atributiilor prev. de art. 87 alin. 1 lit. f din Regulamentul de ordine interioara, in sensul ca nu a convocat colegiul de conducere pentru desemnarea membrilor comisiei de evaluare a activitatii profesionale a procurorilor cu functii de conducere si cu functii de executie din cadrul parchetelor din circumscriptie, potrivit art. 39 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, potrivit careia aceasta este o deficienta reala care se datoreaza succesiunii numeroaselor legi care au modificat procedura evaluarii activitatii profesionale a procurorilor, iar lipsa comisiei de evaluare (incepand cu luna martie 2021) nu a avut niciun efect asupra activitatii procurorilor sau asupra dreptului acestora de a se prezenta la examene de promovare, nu poate fi retinuta.

Potrivit articolului antereferit, printre atributiile prim-procurorului parchetului, se regaseste si aceea de a convoca colegiul de conducere, colegiu care, prin raportare la art. 39 alin. 3 din Legea 303/2004 (...), desemneaza restul membrilor comisiei de evaluare de la nivelul unitatil de parchet.

Chiar daca lipsa comisiei de evaluare nu a avut niciun efect asupra activitatii procurorilor sau asupra dreptului acestora de a se prezenta la examene de promovare, Sectia pentru procurori recomanda ca evaluarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov sa se realizeze cu respectarea termenelor prevazute la art. 39 alin. 2 din Legea 303/2004 (...).

Cu privire la celelalte obiectiuni formulate de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Sectia retine ca acestea sunt intemeiate, motiv pentru care si le va insusi. Sectia pentru procurori observa ca ordinele emise cu privire la repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, respectiv a personalului auxiliar de specialitate si a celorlalte categorii de personal au fost emise in conformitate cu necesitatile reale ale unitatii de parchet, nefiind contrare dispozitille legale. Avand in vedere si in considerentele Deciziel Curtii Constitutionale 633/2018 (...), potrivit careia: „solutia legislativa privind repartizarea aleatorie a cauzelor in ceea ce ii priveste pe procurori contravine principiului constitutional al subordonaril ierarhice, statuat la art. 132 alin. 1 din Constitutie, care indrituieste procurorul ierarhic superior sa dispuna cu privire la modul in care sunt administrate cauzele la nivelul parchetului pe care il conduce, inclusiv sub aspectul repartizarii lor, in functie de numarul de cauze aflate in cercetare pe rolul parchetului, de complexitatea lor, de specializarea procurorilor din subordine”, Sectia pentru procurori retine ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, in activitatea de desemnare a procurorilor din subordine, respectiv repartizarea lucrarilor, a respectat toate criteriie enuntate mai sus.

In ceea ce priveste redistribuirea dosarelor de la un procuror la altul, Sectia retine, in acord cu conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, ca toate ordinele emise au fost motivate si au avut in vedere modificari in structura personalului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov sau in structura echipelor de lucratori de politie care instrumenteaza dosare economice in supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov. Cu privire la preluarea efectuarii urmaririi penale, Sectia pentru procurori retine ca dispozitiile art. 325 C.proc.pen stabilesc un caz facultativ de prorogare de competenta in favoarea parchetului lerarhic superior, prin dispozitia conducatorului parchetulul acestuia, avand in vedere principiul subordonarii ierarhice specific Ministerului Public.

Fata de efectul produs, preluarea cauzelor trebuie sa urmareasca eficientizarea activitatii de urmarire penala aflate in curs la un parchet ierarhic inferior, Sectia retinand asadar ca preluarea cauzelor de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, avand ca obiect morti suspecte, respectiv infractiunile prevazute de Legea 50/1991, fiind temeinic justificata.

Conchizand, Sectia pentru procurori considera ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. a, c, d, g din Regulamentul de ordine interioara.

Cu privire la propunerea de revocare din functia de conducere a prim-procurorului Parchetulul de pe langa Tribunalul Brasov, formulata de inspectorii judiciari, Sectia pentru procurori o va analiza raportat la dispozitiile art. 37 din Regulamentul privind numirea in functil de conducere a procurorilor si revocarea din aceste functii, aprobat prin Hotararea nr. 219/2020 a Sectiei (potrivit carora „Revocarea din functia de conducere a procurorilor, numiti in conditile art. 49 si ale art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru motivul prevazut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se face in baza verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara”), precum si in conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (2)-(6) rap. la alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. (...)

Astfel, desi au fost identificate o serie de disfunctionalitati la nivelul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, luand in considerare si obiectiunile formulate de conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, in temeiul art. 37 alin. (4) din Regulament, Sectia apreciaza ca nu se impune revocarea prim-procurorulul acestei unitati de parchet din functia de conducere, in conditiile in care au existat motive justificate prin situatii obiective pentru cea mai mare parte din deficientele constatate si analizate in cuprinsul prezentei hotarari.

Sectia pentru procurori constata asadar ca, astfel cum reiese din interpretarea art. 51 alin. (2) rap. la alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (...), pentru a se dispune revocarea prim-procurorului unitatii de parchet, trebuie sa se retina in sarcina acestuia o exercitare necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale, prin raportare la criterille enuntate mai sus.

Sectia retine ca in urma analizarii raportului avand ca obiect controlul tematic, precum si a obiectiunilor formulate, prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov i-au fost retinute o serie de deficiente cu privire la elaborarea programului de activitate pe semestrul I, semestrul al II-lea, respectiv semestrul I al anului 2021 – si anume: desemnarea unor lucratori de politie fara aviz de politie judiciara pentru instrumentarea unor dosare penale.

De asemenea, au fost retinute deficiente cu privire la lipsa preocuparii pentru pregatirea si perfectionarea continua a procurorilor din cadrul unitatii si a procurorilor din unitatile de parchet subordonate, lipsa desemnarii procurorului care sa raspunda de organizarea activitatii de formare profesionala continua, lipsa desemnarii prim-procurorului adjunct al parchetului pentru ca acesta sa organizeze activitatea de pregatire si perfectionare a personalulul auxiliar de specialitate, precum si neindeplinirea atributiei prevazute de art.87 alin. 1 lit. f din Regulamentul de Ordine Interioara al parchetului, in sensul ca nu a convocat colegiul de conducere pentru desemnarea membrilor comisiei de evaluare a activitatii profesionale a procurorilor cu functii de conducere si cu functii de executie din cadrul parchetelor din circumscriptie.

In continuare, avand in vedere propunerile formulate de Inspectia Judiciara, ce urmeaza a fi admise cu mici modificari, precum si faptul ca in termen de 6 luni de la comunicarea prezentel hotarari urmeaza a fi efectuat un alt control ce vizeaza a constata eventuale deficiente Identificate la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, Sectia pentru procurori, apreciaza a fi excesiva masura revocarii a conducerii unitatii de parchet antereferite la alt acest moment.

Sectia apreciaza, din analiza Raportului, ca nu poate fi retinuta in totalitate culpa prim-procurorulul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, care s-a implicat in gestionarea activitatii acestei unitati de parchet, a unitatilor de parchet din subordine si a depus diligente pentru imbunatatirea activitatii, in limitele atributiilor specifice functie detinute. Cu toate acestea nu pot fi ignorate, in contextul desfasurarii activitatii, deficientele constatate, care se impune a fi remediate, astfel cum s-a propus de echipa de control. Deceland in analiza deficientelor retinute in activitatea manageriala, in sensul excluderii celor care au fost inlaturate prin admiterea obiectiunilor formulate, Sectia pentru procurori retine ca cele analizate pe fond in prezenta hotarare nu pot fundamenta masura propusa, nefiind imputabile exclusiv prim-procurorului si neproducand un impact esential negativ in ansamblul activitatii Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Analizand cele retinute in sarcina prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, Sectia nu poate conchide la acest moment ca acesta nu a folosit in mod adecvat resursele umane si materiale ale unitatii de parchet, respectiv nu a comunicat cu procurorii unitatii de parchet, personalul auxiliar sau alte persoane implicate in actul de justitie. De asemenea, Sectia pentru procurori considera ca prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov si-a indeplinit atributiile prevazute de art. 87 alin. 1 lit. a, c, d, g din Regulamentul de ordine interioara.

Prin urmare, Sectia pentru procurori isi va insusi in parte, astfel cum s-a analizat mai sus continutul obiectiunilor formulate de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, cu privire la constatarile cuprinse in continutul Raportului din data de 08.11.2021.

Avand in vedere cele expuse mai sus si fata de constatarile efectuate de catre echipa de control, Sectia pentru procurori va adopta partial Raportul nr. 21-2713 al Inspectiei Judiciare privind efectuarea unui control tematic la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in sensul ca va dispune adoptarea urmatoarelor masuri propuse de Inspectia Judiciara, cu modificari:

- Asigurarea de catre procurorii cu functii de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a unul echilibru optim intre activitatea manageriala si cea de executie;

- Dispunerea de catre conducerea unitatii a desemnarii procurorilor pe sectoare de activitate in acord cu dispozitiile regulamentare si ordinele procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilirea unor criterii obiective privind repartizarea dosarelor penale (specializare, pregatire si experienta profesionala, incarcatura de dosare raportat la obiectul cauzelor);

- Elaborarea unor programe de activitate care sa permita fixarea unor obiective in concordanta cu vulnerabilitatile cu care se confrunta Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov si unitatile de parchet din subordine, astfel incat acestea sa se coreleze pe cale ierarhica, pentru realizarea unor activitati de control si indrumare eficiente; diversificarea actiunilor de control si indrumare;

- Monitorizarea si verificarea periodica de catre procurorii cu functie de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a stadiului efectuarii urmaririi penale si solutionarii cauzelor aflate in lucru la procurorii din cadrul unitatii; verificarile vor fi bazate pe o analiza obiectiva a cauzelor care au condus la intarzieri in solutionarea dosarelor si materializate in informari cuprinzand masurile luate sau propunerile de reducere a stocului de dosare vechi;

- Realizarea de catre procurori a unui control eficient si a unei supravegheri efective a activitatilor de cercetare penala efectuate de organele politiei judiciare, in acord cu prevederile art. 300 si art. 303 alin. 1 si 2 din Codul procedura penala, precum si a Ordinului comun nr. 12/C/2014 din 11 aprille 2014 al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Ministerulul Afacerilor Interne (verificarea periodica a stadiului cercetarilor in dosarele aflate in curs de instrumentare, Intocmirea de note de indrumare, urmarirea respectarii termenelor si a gradului de indeplinire a activitatilor dispuse, organizarea unor intalniri intre conducerile unitatii de parchet si ale politiei, pentru identificarea masurilor de natura organizatorica menite a utiliza resursele existente in scopul bunei desfasurari a activitatii de urmarire penala, sesizarea conduceril organelor de politie in cazul neindeplinirii ori indeplinirii defectuoase a dispozitiilor procurorului, aplicarea unor amenzi judiclare pentru abaterile prevazute de art. 283 alin. 1 lit. a si alin. 4 lit. m Cod procedura penala);

- Realizarea de catre prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov a unor controale operativ-curente cu privire la situatia dosarelor aflate in supravegherea cercetarii penale, la modul in care procurorii exercita rol activ in ceea ce priveste supravegherea activitatil organelor de politie judiciara, in acord cu prevederile art. 300 si art. 303 alin. 1 si 2 din Codul procedura penala;

- Efectuarea unul control de remediere a deficientelor constatate la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov dupa 6 luni de la comunicarea prezentei hotarari catre Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov”.

* Cititi aici raportul Inspectiei Judiciare

* Cititi aici Hotararea nr. 132/2022 a Sectiei pentru procurori