Un cetatean israelian, condamnat definitiv, achitat si apoi din nou condamnat definitiv, noua ani mai tarziu, pentru aceleasi infractiuni, in Romania, a dat statul roman in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Israel Hecht a reclamat la CEDO incalcarea dreptului la un proces echitabil, timpul nepermis de mare in care a fost judecat cazul sau, precum si imixtiunea unui oficial al Ministerului Justitiei (MJ) in activitatea instantei care ii solutiona dosarul penal. Lumeajustitiei.ro va prezinta un caz care este de natura sa genereze o noua condamnare a Romaniei la CEDO, precum si dovada faptului ca autoritatile romane s-au imixtionat in activitatea judecatorilor, incercand sa le influenteze acestora decizia. Ingerinta angajatilor MJ in judecarea cauzei, dovedita negru pe alb

Avocatul Alexandru Morarescu (foto) din Baroul Bucuresti, cel care il reprezinta pe cetateanul israelian Israel Hecht in lupta cu autoritatile romane, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a scos la iveala un document incendiar, care arata cum angajati ai Ministerului Justitiei trimiteau adrese oficiale, cu antetul institutiei, la instantele de judecata care solutionau dosarul lui Hecht, pentru a dicta modul in care acestea trebuie sa se pronunte in caz. Iata ce spune avocatul Morarescu in plangerea adresata CEDO: “In rejudecarea cauzei in caz de extradare ca urmare a cererii formulata de condamnatul Israel Hecht instantele nationale, reprezentate de Tribunalul Galati si Curtea de Apel Galati, nu au dat dovada de independenta si impartialitate in judecarea cauzei, pronuntand hotarari potrivit solicitarii Ministerului Public sau Ministerului Justitiei. Ingerintele acestor doua institutii in actul de justitie pot fi constatate atat prin admiterea, cu orice pret, de catre instantele mai devreme mentionate, a cailor de atac declarate de catre Ministerul Public prin Parchetele respective, cat si prin atentionarile date judecatorilor cu rang inalt in cursul solutionarii cauzei de catre Ministerul Justitiei. Prin adresa din 03.11.2008 emisa de catre Directia Drept International si Tratate – Serviciul Cooperare Judiciara Internationala in Materie Penala catre Judecatoria Galati, Tribunalul Galati si Curtea de Apel Galati, sub semnatura directorului Florin Razvan Radu se arata ca „apreciem ca formularea si transmiterea cererii de extradare catre Autoritatile israeliene, in conditiile in care dosarul nu este solutionat definitiv, iar solutiile pronuntate in fond si in apel au fost favorabile numitului Hecht Israel, ar putea crea dificultati Autoritatilor israeliene in examinarea si solutionarea cererii de extradare. Mai mult, in cazul in care si decizia pronuntata in recurs ar fi favorabila inculpatului, va fi necesara retragerea cererii de extradare inaintata. In acest sens, invederam ca inaintarea unei cereri de extradare in mod nejustificat si apoi retragerea ei ar putea avea consecinte nedorite, putand conduce la crearea unei stari de neincredere a autoritatilor straine si la respingerea, pe viitor a unor cereri de extradare transmise de Statul Roman”.

Conform avocatului Morarescu, “aceasta adresa a ajuns la Presedintele Sectiei Penale a Curtii de Apel Galati in dosarul penal nr. 5955/233/2007 dosar in care Presedintele Sectiei Penale fusese desemnat si Presedinte al completului de judecata. Dosarul a fost finalizat prin decizia penala nr. 734/R din 08.12.2008, decizie prin care instanta superioara sugereaza instantei inferioare reprezentata de Tribunalul Galati ca in rejudecare sa se pronunte asupra unor aspecte de drept care ar fi putut duce la respingerea cererii lui Israel Hecht. Acest lucru s-a si intamplat de altfel, Tribunalul Galati prin decizia penala nr. 255/A din 22.05.2009 respingand cererea lui Israel Hecht de rejudecare a cauzei in caz de extradare ca nefondata. Recursul impotriva acestei din urma decizii a fost judecat la Curtea de Apel Galati, presedintele Sectiei Penale, destinatarul adresei Ministerului Justitiei (promovat intre timp la curte), facand iarasi parte din completul de judecata si respingand de aceasta data cu caracter definitiv cererea de rejudecare in caz de extradare formulata de Israel Hecht, ca inadmisibila.

Consideram ca Ministerul Justitiei prin adresa incriminata a creat presiuni nepermise asupra judecatorilor in cursul actului de justitie, influentand impartialitatea si independenta acestora, pentru motive straine de natura pricinii, respectiv cosmetizarea imaginii sistemului judiciar romanesc in Europa si in lume”.

Pe de alta parte, intrebati cu privire la temeiul juridic in baza caruia Razvan Radu a trimis adresa catre instante, reprezentantii Ministerului Justitiei ne-au trimis un raspuns, pe care vi-l redam in integralitate: „Adresa Ministerului Justitiei la care se face referire in solicitare a fost emisa in exercitarea atributiilor Ministerului Justitiei de autoritate centrala in materia extradarii, autoritate care trebuie sa vegheze la respectarea tratatelor internationale la care Romania este parte s are competenta de a solicita, respectiv de a retrage cererea de extradare in baza incheierii motivate a instantei. Astfel, potrivit dispozitiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Justitiei este obligat sa efectueze un examen de regularitate internationala, in scopul verificarii indeplinirii conditiilor pentru a solicita extradarea, potrivit normelor internationale aplicabile, in speta Conventia europeana de extradare. Una din conditiile esentiale prevazute de Conventia mentionata este existenta unui mandat de arestare preventiva ori a unui mandat de executare a pedepsei inchisorii valabil. In acest sens, avand in vedere informatiile primite de Ministerul Justitiei ca mandatul de executare a pedepsei inchisorii emis in speta era anulat, atat la instanta de fond cat s in apel, adresa Ministerului Justitiei a fost in sensul obtinerii de clarificari cu privire la validitatea acestui mandat. De altfel, in adresa s-a solicitat instantei sa aprecieze daca sunt sau nu indeplinite conditiile pentru a se cere extradarea si s-au invederat instantei cerintele Conventiei, in baza atributiilor Ministerului Justitiei de autoritate centrala. Consecintele transmiterii unei cereri de extradare fara a avea anexate documente valabile pot fi inclusiv acelea ale condamnarii statului roman la CEDO”.

Dosarul a fost judecat de doua ori in toate nivelele procesuale, timp de 10 ani

Israel Hecht a fost condamnat, in data de 21 mai 1999, de catre magistratii Judecatoriei Galati, la trei ani de inchisoare, pentru inselaciune, urmand ca acesta sa fie expulzat la finalul executarii pedepsei. De asemenea, Hecht a fost obligat sa plateasca peste 10.000 de lei, cu titlu de despagubiri civile. Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Galati l-au trimis in judecata pe cetateanul israelian in dosarul cu numarul 771/P/1997, pentru savarsirea infractiunilor de fals, uz de fals si inselaciune, stabilind ca, la inceputul anului 1996, Hecht s-a folosit de o adresa falsificata pentru a insela firma SC Alcora Comimpex SRL cu peste 440 de tone de grau, in valoare de peste 10.000 de lei. Decizia instantei de fond a fost atacata cu apel si cu recurs, respinse atat de Tribunalul Galati, cat si de Curtea de Apel Galati, ultima decizie fiind data de instanta la jumatatea lunii aprilie 2000, in dosarul cu numarul 579/2000. Dupa doi ani, in 9 iulie 2002, Judecatoria Galati, adica instanta care a pronuntat in fond condamnarea, a cerut Ministerului Justitiei extradarea lui Israel Hecht. Patru ani mai tarziu, in 1 decembrie 2006, Hecht este retinut pe Aeroportul Schipol din Amsterdam, Olanda, fiind arestat de autoritatile olandeze pentru a fi extradat in Romania, lucru admis de Tribunalul Haarlem, Olanda, la finalul lunii martie 2007. O luna mai tarziu, insa, autoritatile olandeze admit recursul lui Hecht impotriva deciziei de fond si il elibereaza pe acesta sub control judiciar, permitandu-i-se ulterior sa plece din Olanda in Israel. Ajuns in Israel, Hecht cere Judecatoriei Galati rejudecarea dosarului sau, cerere care se inregistreaza intr-un nou dosar, cu numarul 5955/233/2007. Surprinzator, cererea lui Hecht este admisa in principiu de magistrati, dispunandu-se rejudecarea cauzei pe fond. Prin sentinta penala nr. 1907 din 29.10.2007, Judecatoria Galati a dispus achitarea cetateanului israelian pe motiv ca fapta nu exista, si anuleaza despagubirile civile. Epopeea judiciara continua insa, si Parchetul de pe langa Judecatorie formuleaza apel impotriva deciziei Judecatoriei, sustinand ca in mod gresit instanta a dispus achitarea inculpatului, solutia corecta fiind incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei. De asemenea, procurorul a sustinut ca, in momentul achitarii, instanta ar fi trebuit sa dispuna si anularea mandatului de executare. Tribunalul Galati admite apelul formulat de Parchet si, prin decizia nr. 144, din data de 7 martie 2008, dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului Israel Hecht, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale. De asemenea, s-a dispus si anularea mandatului de executare. Parchetul de pe langa Tribunalul Galati face recurs, aratand ca in mod gresit Parchetul de pe langa Judecatoria Galati a calculat prescriptia ca implinita, aceasta urmand sa se implineasca de abia in aprilie 2011. Ca atare, Parchetul de pe langa Tribunalul Galati sustine in continuare vinovatia lui Israel Hecht. Curtea de Apel Galati solutioneaza recursul celor doua parti, dar mai intervine o problema: unul dintre judecatorii din complet a facut parte dintr-un alt complet, de la Tribunalul Galati, care a judecat cauza in apel. Ca atare, Curtea admite din oficiu ambele recursuri, repartizeaza cauza unui alt complet de la aceeasi instanta, care, rejudecand, in mai 2009, respinge ca nefondata cererea de rejudecare a cauzei, apreciind ca Israel Hecht se face vinovat de savarsirea infractiunilor pentru care a fost condamnat, constatandu-se ca prescriptia nu s-a implinit. Din nou, Parchetul de pe langa Tribunalul Galati depune recurs impotriva acestei decizii, cerand instantei sa constate ca cererea de rejudecare a cauzei trebuia respinsa ca inadmisibila si nu ca nefondata. In 26 februarie 2010, prin decizia penala nr. 158/R, Curtea de Apel Galati admite recursul formulat de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si respinge ca inadmisibila cererea de rejudecare a cauzei, obligandu-l pe Hecht sa plateasca 1.000 de lei cheltuieli de judecata.

Judecat si condamnat fara sa fie citat vreodata

Israel Hecht a reclamat CEDO ca, din 1996 si pana in 2006, adica data la care a fost arestat in Olanda, nu a avut cunostinta ca pe numele sau a fost pronuntata vrea condamnare, el nestiind nici macar ca este urmarit penal. Singura data cand a fost audiat de procurori, cetateanul israelian a raspuns numai la cateva intrebari, fara ca cineva sa ii aduca la cunostinta invinuirile. Dat fiind faptul ca nu a avut cunostinta de existenta unui proces penal care il implica, nu a putut nici sa isi exercite dreptul la aparare. Mai mult, a fost in imposibilitatea de a se prezenta la vreun termen de judecata, intrucat nu a fost citat niciodata la adresa sa reala, din Israel. In plus, instantele de judecata din intregul ciclu procesual nu au facut o cercetare judecatoreasca activa, pentru ca daca acest lucru s-ar fi intamplat, ar fi observat gresita citare a inculpatului. De asemenea, fiind in imposibilitatea de a se prezenta la termenele de judecata, inculpatul nu a putut nici sa propuna probe in apararea sa, iar acestea nu au fost administrate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. De asemenea, termenul de 12 ani in care cauza sa a stat prin instante, la orice nivel procesual, a depasit cu mult termenul rezonabil prevazut de CEDO. In final, Israel Hecht a sustinut ca din aceste motive, prezumtia sa de nevinovatie nu a fost respectata.

Cititi aici adresa MJ cu indicatiile catre instantele de judecata din Galati.