DNA i-a fabricat un dosar penal ex-ministrului de Interne Cristian David (foto 1), acesta fiind defilat in catuse, umilit public si tinut 3 luni in arest preventiv si arest la domiciliu in baza unui simplu denunt, fara sa existe nici cea mai mica proba impotriva sa. Un dosar care in plus a avut drept consecinta eliminarea definitiva a lui David din viata politica.

Lumea Justitiei prezinta Decizia 173/2019 din dosarul 2440/1/2018 prin care Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-a achitat definitiv pe Cristian David, aparat de  avocata Flavia Teodosiu, solutia fiind data in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala - “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

Achitarea a fost dispusa pentru fapta de trafic de influenta, in conditiile in care inca de la fond avusese loc schimbarea incadrarii juridice din luare de mita in trafic de influenta.

Trebuie precizat ca la fond, fostul ministru  de Interne fusesese condamnat de judecatorii Ionut Matei si Sandel Macavei, in timp ce judecatoarea Ioana Bogdan a facut opinie separata in sensul achitarii ex-ministrului in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala - “nu exista probe”. De altfel, opinia separata a judecatoarei Bogdan a fost devastatoare la adresa colegilor ei de complet (click aici pentru a citi).

Mai trebuie precizat ca rechizitoriul in acest dosar (vezi facsimil) a fost semnat de procurorul Doru Tulus (foto 2) si confirmat de fostul sef al Sectiei a II-a DNA Claudiu Dumitrescu (foto 3). Potrivit rechizitoriului, David ar fi pretins in cursul anului 2007 si ar fi primit in cursul anului 2008 suma de 500.000 euro de la denuntator, suma de bani in schimbul careia ar fi intervenit direct si prin intermediul inculpatului Nitescu Valeriu, seful sau de cabinet, in vederea emiterii cu celeritate a unor titluri de proprietate.

Paradit pe un  denunt

Completul de 5 judecatori arata in decizia de achitare ca probatoriul administrat nu are aptitudinea de a fundamenta dincolo de orice indoiala rezonabila implicarea lui Cristian David: “Pretinsa implicare a inculpatului D. se fundamenteaza exclusiv pe afirmatiile inculpatului A., care a pretins fata  de martorul F. ca inculpatul D. a intervenit pe langa prefectul de Buzau, iar fata de inculpatul C. ca ministru are cunostinta de demersurile sale si este de acord cu acestea, dar si ca a remis suma de 500.000 de euro ministrului D”.



Inalta Curte mai retine ca in afara sustinerilor inculpatului A., nu exista nicio alta proba, directa sau indirecta ca fostul ministru de Interne ar fi fost implicat in vreun fel in activitatea infractionala. Dar si ca nu exista nicio dovada ca David a intervenit pe langa prefectul judetului Buzau pentru urgentarea  eliberarii titlului de proprietate si nici ca i-a fost remisa suma de 500.000 euro: “Probele administrate nu sunt concludente si nu conduc la confirmarea acuzatiei penale”.


Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe  care o atasam integral la finalul articolului:


“Referitor la infractiunile de trafic de influenta, respectiv complicitate la trafic de influenta, retinute in sarcina inculpatilor D. si, respectiv A., Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca probatoriul administrat nu are aptitudinea de a fundamenta dincolo de orice indoiala rezonabila implicarea inculpatului D. in demersul infractional.

Astfel, este adevarat ca martorul F. a apelat la inculpatul A., sef de cabinet al Ministrului de interne si al reformei administrative, pentru ca, prin intermediul acestuia, sa solicite in fapt sprijinul inculpatului D. in demersurile sale.

Este adevarat si ca inculpatul A. a pretins atat fata de martorul F., cat si fata de prefectul judetului Buzau ca ministrul de interne are cunostinta de demersurile sale si ca actioneaza ca un intermediar al acestuia.

Probele atesta faptul ca, ulterior emiterii titlului de proprietate si incasarea banilor rezultati din vanzarea unuia dintre terenurile retrocedate, la data de 18.01.2008 martorul denuntator F. a initiat un schimb valutar de 500.000 de euro, prin convertirea sumei corespunzatoare in RON din contul bancar detinut la T., iar la data de 1.02.2008 a retras in numerar aceasta suma de bani, pe care a remis-o inculpatului A., suma despre care A. a pretins ca urmeaza a ajunge la
inculpatul D.

Ca atare, pretinsa implicare a inculpatului D. se fundamenteaza exclusiv pe afirmatiile inculpatului A., care a pretins fata  de martorul F. ca inculpatul D. a intervenit pe langa prefectul de Buzau, iar fata de inculpatul C. ca ministru are cunostinta de demersurile sale si este de acord cu acestea, dar si ca a remis suma de 500.000 de euro ministrului D.

In afara sustinerilor inculpatului A. nu exista nicio alta proba, directa sau indirecta ca inculpatul D. ar fi fost implicat in vreun fel in activitatea infractionala.

Mai mult, declaratiile acestuia au fost contradictorii si oscilante pe parcursul procesului penal si nu au forta probanta necesara pentru a rasturna prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatul D.

Astfel, audiat in calitate de suspect (23 iulie 2014), acesta a declarat ca, la solicitarea martorului F. de a-l ajuta cu rezolvarea unui dosar de revendicare a unui teren din municipiul Buzau, a luat legatura telefonic cu inculpatul C., stabilindu-i o audienta, intrucat, asa cum ii comunicase denuntatorului, era singurul lucru pe care il putea face.

Cu aceeasi ocazie, inculpatul a mai aratat ca despre discutia telefonica purtata cu prefectul judetului Buzau i-a 'adus la cunostinta si ministrului D. la sfarsitul verii anului 2007', precum si ca, la data de 1 februarie 2008, la solicitarea martorului denuntator F. s-a intalnit cu acesta la T. - Sucursala Lipscani, unde i-a fost remisa suma de 500.000 euro provenita din vanzarea unei suprafete de teren din cele pentru care s-a solicitat urgentarea eliberarii titlului de proprietate, bani din care, in aceeasi zi, i-a lasat, la domiciliul inculpatului D. care nu era in localitate, menajerei, intr-un plic, suma de 10.000 euro, precizandu-i acestuia, la o data ulterioara, ca reprezinta 'un simplu cadou din partea mea'.

Ulterior, prin denuntul formulat la 29 iulie 2014, inculpatul A. a precizat ca, dupa discutia avuta cu denuntatorul, a luat legatura cu seful sau caruia i-a comunicat solicitarea acestuia de a fi ajutat intr-o problema de reconstituire a dreptului
de proprietate asupra unor terenuri din municipiul Buzau, sens in care avea nevoie de o audienta la inculpatul C., prefect la acea vreme, iar dupa ce a avut confirmarea verbala a ministrului l-a sunat personal pe prefect, cerandu-i sa-l primeasca pe F., negand participarea la intalnirea dintre cei doi si modul cum a fost finalizata, precum si pretinderea si primirea foloaselor necuvenite pentru traficarea influentei.

Cu aceeasi ocazie, inculpatul A. a precizat ca suma de 500.000 euro remisa de martorul denuntator F. era destinata inculpatului D., care era interesat direct de situatia terenurilor, aspect pe care l-a inteles cand a vorbit cu acesta, undeva la finalul anului 2007, cand a fost intrebat printre altele si 'de ce nu iese nimic'.

Schimbarea de atitudine a inculpatului A. a fost determinata de interesul sau de a beneficia de aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2007, ca urmare a denuntului formulat impotriva inculpatului D., fara sa urmareasca, in realitate, ajutarea organelor judiciare in vederea aflarii adevarului.

Inculpatul C., prefectul judetului Buzau, prin declaratiile date in cursul procesului penal, respectiv in fata  organelor de urmarire penala si in fata instantei de fond, a aratat ca nu a purtat nicio discutie cu inculpatul D. cu privire la urgentarea solutionarii dosarelor privind terenurile pentru care martorul denuntator solicitase punerea in posesie.

Cu privire la remiterea sumei de bani catre inculpatul D., Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori retine ca, prin  declaratiile date in cursul procesului penal, martorul denuntator F. a precizat ca remiterea a avut loc prin intermediul
inculpatului A., in sediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in timp ce, inculpatul A., prin declaratiile date in faza de urmarire penala si instanta de fond, a precizat ca a lasat geanta cu bani la domiciliul inculpatului D.(...)

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca sustinerea inculpatului A., potrivit careia, in data de 1 februarie 2008 a lasat in biroul de la domiciliul inculpatului D. o geanta in care erau 500.000 euro, reprezinta o simpla afirmatie.
De asemenea, nici sustinerea martorului denuntator F., potrivit careia suma de 500.000 euro ar fi fost remisa inculpatului  D. la sediul Ministerului Internelor si Reformei Administrative nu este confirmata de nicio proba din dosar, nici cel putin de inculpatul A., astfel incat si aceasta sustinere reprezinta doar o afirmatie a martorului denuntator. (…)

In speta, nu exista nicio dovada ca inculpatul D. a intervenit pe langa prefectul judetului Buzau pentru urgentarea  eliberarii titlului de proprietate pentru cele 15 ha si nici ca i-a fost remisa suma de 500.000 euro. Probele administrate nu sunt concludente si nu conduc la confirmarea acuzatiei penale.

Astfel, indiciile care au fundamentat initial suspiciunea rezonabila in sensul ca inculpatul D. ar fi avut o implicare in activitatea infractionala privind urgentarea emiterii titlului de proprietate pentru cele 15 ha ale numitei E., nu s-au concretizat in probe din care sa rezulte cu certitudine ca inculpatul a pretins sau a acceptat remiterea unei sume de bani pentru a interveni pe langa prefectul judetului Buzau sau ca a intrat in posesia sumei de 500.000 euro”.

* Cititi aici integral decizia Inaltei Curti