MJ CHEMAT IN INSTANTA DE JUDECATORI – 34 de magistrati de la Tribunalul si Judecatoria Botosani au depus o actiune impotriva Ministerului Justitiei in care solicita plata drepturilor salariale castigate in instanta inca din 2007. In medie, fiecare judecator ar trebui sa primeasca 100.000 lei

Scris de: Elena DUMITRACHE | |

15 September 2013 12:46

Vizualizari: 7689

Presedinta Tribunalului Botosani, judecatoarea Annita Maria Manole, a formulat, impreuna cu alti 33 de judecatori de la Tribunalul Botosani si de la Judecatoria Botosani, o actiune impotriva Ministerului Justitiei condus in prezent de ministrul Robert Cazanciuc (foto) in care solicita plata drepturilor salariale castigate in instanta. O expertiza efectuata la dosar arata ca media pe judecator a banilor castigati din drepturi salariale obtinute prin hotarari judecatoresti se ridica la suma de 100.000 de lei. Cauza celor 34 de magistrati botosaneni a fost inregistata, la data de 17.05.2013, la Tribunalul Bucuresti – Sectia a IV-a civila, formand dosarul nr. 30891/4/2012, care are ca obiect validare poprire, masura de executare silita.

Initial, cererea de chemare in judecata a Ministerului Justitiei a fost depusa pe rolul Judecatoriei Sector 4 Bucuresti, la data de 20.04.2012, insa actiunea a fost respinsa, instanta stabilind, la data de 29.10.2012, ca cererea de validare a popririi infiintata in dosarul de executare nr.396/2011 al BEJ Dobranici Doina Crenguta este neintemeiata. Potrivit botosaninews.ro, motivarea deciziei JS4 ar avea la baza o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care se refera la sustinerea unei ordonante de urgenta a Guvernului din 2009, care prevede esalonarea platilor drepturilor salariale pana in anul 2016.

Ca urmare a acestei decizii, cei 34 de judecatori de la Tribunalul Botosani si de la Judecatoria Botosani au atacat cu recurs hotararea JS4, iar primul termen a fost programat pentru judecare abia in data de 10 aprilie 2014.

Actiunea formulata de cei 34 de judecatori de la Tribunalul Botosani si de la Judecatoria Botosani are la baza opt sentinte din perioada 2007-2009, care stabilesc ca judecatorii au castigat un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica in cuantum de 50%, o indexare de 18% de care au beneficiat celelalte categorii de bugetarii in anul 2007, insa nu si magistratii, precum si un sport de vechime incadrat intre 3 si 25% si un spor de confidentialitate de 15%.

Prezentam in continuare lista celor 34 de judecatori care au actionat in judecata Ministerul Justitiei pentru plata drepturilor salariale:

Axinte Lacramioara

Ungureanu Mihaela

Hrusca Irina

Hanachiuc (fosta Zilisteanu) Gina Alina

Popovici Monica Mihaela

Mihalciuc Lilioara Geta

Manole (fosta Herghiligiu) Annita Maria

Froicu Luminita

Cotoc Gheorghe

Hlihor Filofteia

Mihalcea Mihaela

Poelinca Liliana Sanduta

Apachitei Adriana

Marin Eugen

Ilie Marioara

Boicu (fosta Lepadatu) Lenuta Loredana

Avieritei Veronica

Sapariuc Irinel

Tincu Elena Diana

Murariu Adrian Vasile

Teodoru Carmen Nicoleta

Adimi Emanuela

Bosoc Samir

Todireanu (fosta Maciuca) Cristina

Neculai Maria Alina

Branzac Lucian

Catrinoiu Paraschiva

Chiriac Laura

Meauca Mihaela

Nemteanu Mideia

Lemnaru Anca

Boaca Marlena

Mardar Georgel Teofil

Ilau Mihai

Comentarii

# Av. Popa Nicolae - Tulcea 15 September 2013 22:01 +1

Rog respectuos pe dl.Robert Cazanciuc, sa vada si art.48 alin.2 siart.57 alin.2 din Legea nr,51/1995 care trebuie sa fie determinate in functie de prescriptiile art.14 din Decretul - Lege nr.90 din 28.02.1990 (M.Of.nr.32), astfel sunt aplicabile retroactiv reprezentand logica pricncipiului legalitatii si limitarea descrisa clar nu s-a respectat de barourile \"clasice\" sau \"traditionale\" (termenul de 15 zile pentru a se infiinta legal), pe fondul acesta, dl. Bota Pompiliui a luat amploare legal in erarhia normelor in vigoare prin act constitutiv si statut prorii. Cu alte cuvinte, lege nu poate aduce atingere situatiilor jurideice castigate (art.14 si art.15 din legea nr.304/2004) in timp ce ulterior s-a constatat oficial si de organele competente ale statului in cel putin doua dosare de urmarire penala, pe de o parte, Parchetul de pe langa Tribunalui Botosani, pe de alta parte, Parchetul de pelanga Judecatoria Timis, confirmand inexistenta documentelor de infiintare legala. Definitive.

# cristian 16 September 2013 10:36 +1

Acestia sunt judecatorii destepti din justitie,ei nu stau la rand ca marea prostime ! Sunt in pas u acei membrii csm si judecatori supremi,tot destepti,care si-au incasat deja drepturile ! ce le pasa lor de lg sau de CEDO ,oricum csm nu i-a masuri prin Insp jud impotriva lor ! Csm nu are autoritate morala sa reactioneze in acest caz ! Sa se faca publice lista judec destepti din justitie ,!!!! Hai LuJU ,cere-o ca o vei primi !

# Tudor Raneti 16 September 2013 18:23 0

Moldovenii sunt razboinici spunea tiganu\' Zoitescu din Pantelimon care m-a escrocat de niste milioane cu ajutorul Parchetului de puscariasi de pe langa Judecatoria sectorului 2, insa asta nu l-a impiedicat sa fie tigan si sa ma escrocheze (moldoveanul fiind eu din Vrancea cica)

# cornel 16 September 2013 14:08 0

nu va mai satura Dumenezeu... vai de capul vostru. Si cind descopera cite o patachina de judecatoare care fura mai rau ca infractorii, ziceti ca e lumea rea.

# obiectiva 16 September 2013 14:47 0

rog o sugestie....unde sa trimit plangerea penala impotriva lui PONTA si impotriva ministrului justitiei, cazanciOc ??? la DNA sau la parchetul dpl ICCJ ????????

# Tudor Raneti 16 September 2013 21:23 0

Dau un exemplu. Constitutional, Poanta Proasta are obligatia de a controla porcurorii, si fiindca i-am deconspirat pe nou porcuror general Cristian Mihai Ban de la Parchetul de puscariasi de pe langa Curtea de Apel Bucuresti ca este un psihopat mitomaniac la fel ca subalterna sa careia i-a aprobat ordonantele si rezolutiile, il voi chema in judecata sa reprezinte Ministerul Justitiei pentru perioada in care a fost ministru interimar si n-a controlat porcurorii psihopati, cu mentiunea ca este vorba de un dosar in flagrant musamalizat prin tegiversare de 3 ani, de care stie foarte multa lume, adica a fost lasat \"sa se raceasca\", si dupa aia m-au calomniat penal cum ca fapta nu exista, adica am comis falsul in declaratii si inducerea in eroare a organelor judiciare adica inselaciunea, si suplimentar m-au numit si abuziv pentru ca-mi exercit dreptul la petitionare, si prost, adica m-au si insultat, m-au si inselat semnand contractul ca procurori cand de fapt sunt porcurori, mafioti

# Tudor Raneti 16 September 2013 21:25 0

Plangerea penala puteti s-o trimiteti la ambele. Puteti sa-i actionati in judecata la Tribunal

# Av. Popa Nicolae - Tulcea 16 September 2013 21:09 0

Definitia recursului pentru exces de putere intr-un stat de drept democratic, reprezinta actiunea oricarui om avand un interes justificat sa poata promova anularea unui act administrativ unilateral de catre instanta de contencios adinistrativ pe motive de ilegalitate sau abuz in exercitiul atributiilor oricarei persoane in functii de stat,chiar si pentru exces de putere discretionara cu privire la incalcarea clauzelor unui contract. De asemenea, este important sa stim ca, un act normativ nefiind publicat oficial nu este anulqabil, ci inexistent, adica el nu are caracter juridic, intrucat dreptul trebuie sa fie scris, numai astfel poate fi publicat ca orice drept just. Exigenta statului de drept impune ca termenii nedefiniti, fie in act de orice fel, fie norma juridica sa fie obligatoriu interpretata in sensul limbajului comun. Ex., poate fi art.48 alin.2 si art.57 alin.2 din Legea nr.51/1995 in caz de dubiu sub aspectul infiintarii entitatii se aplica regula interpretarii precise.

# Av. Popa Nicolae - Tulcea 21 September 2013 16:36 0

In statele totalitare, statul este autoritatea transcendenta, adica autoritatea exclusiva sau autoritatea suprema, iar in conditiile in care autoritatile jurisdictionale care neaga dreptul d-lui Bota Pompiliu pe care statul de drept este bazat (art.2 alin.2 din combinat cu art.1 alin.5 din Constitutia Romaniei) cu poate fi denumit cand neaga existenta acestor prevederi enuntate considerand individul numai ca un atom social, si drepturile lui ca niste concesii sociale ? Condamnandu-l pe dl. Bota pompiliu, unii magistrati corupti considera ca dreturile individuale pe care le avem in exercitarea profesiei de avocat sunt astfel sufocate in cat sa fim neantizati, totodata pierdem orice dimensiune protectoare fiind un instrument in mainile magistratilor care ne cerceteaza continuu caliatea de avocat (art.11 din legea nr.51/1995) deoarece finalitatea cauzelor este cu totul opusa privind individul si libertatea sa in orice profesie daca avem in vedere dreptul obiectiv si preogativele legale.