Romania si modul in care se fac expertizele criminalistice in tara noastra au fost citate la capitolul “ASA NU” in lucrarea de masterat “An investigative approach to configuring forensic electric network frequency databases”, de Christopher Willian Jenkins, de la Universitatea Denver, Colorado, SUA, sub indrumarea profesorului Catalin Grigoras (foto). Jenkins a explicat legaturile periculoase dintre INEC si DNA, care isi perfecteaza colaborarea pana in momentul in care aceasta devine o vulnerabilitate pentru orice inculpat, care nu mai are siguranta unei expertize facute de un expert obiectiv si impartial. O astfel de legatura intre institutii, in detrimentul justitiabilului, inseamna coruptie.

De asemenea, principala problema surprinsa in teza de masterat se refera la lipsa expertilor independenti din Romania, si importanta deschiderii statului roman pentru a primi experti internationali. Nici numirea procurorului Catalin Ceort in fruntea INEC nu a trecut neobservata, aceasta fiind o incalcare flagranta a legii. Mai mult, in lucrare sunt citate dosare in care expertul INEC Gheorghe Pop a folosit, in expertiza sa, programe ce nu mai sunt demult utilizate si a facut afirmatii care excedeau atributiilor sale. Masterandul a citat multe cazuri, din diferite state, in care expertii cu o experienta si pregatire precare au comis greseli, intentionate sau nu, ce au dus la condamnari pe nedrept a unor oameni si la distrugerea vietii lor. Diferenta dintre celelalte state si Romania este ca in restul statelor, autoritatile si-au recunoscut greselile si, pe alocuri, neputinta, si au acordat despagubiri de milioane de euro victimelor justitiei, iar in Romania aceasta recunoastere ramane o exceptie.

Neregulile din domeniul expertizelor nu mai pot fi ignorate! Romania, data exemplu la capitolul “ASA NU”

Primul exemplu dat de masterand a fost cel privind o expertiza facuta de expertul INEC Gheorghe Pop, in dosarul 10753/1/2008, dosar judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie. “EdiTracker a fost utilizat in analiza expertului cu privire la autenticitatea inregistrarii digitale.” Pentru a putea expertiza respectiva piesa, expertul Gheorghe Pop a marit semnalul de la 8kHz la 44.1kHz, sustinand ca marirea semnalului nu a introdus piesei distorsiuni. Masterandul a precizat insa ca “marirea semnalului a periclitat integritatea probei (…) a introdus noi distorsiuni semnalului, si a mascat posibile urme de manipulare anterioare maririi. Distorsiunile introduse de marirea semnalului erau evidente, nu este clar daca expertul a facut-o pentru ca nu stia cum sa actioneze in chestiuni elementare de procesare a semnalului sau daca a facut acest lucru in favoarea acuzarii, Curtea a refuzat sa ii acorde acuzatului o clona a probei, si expertul nu a fost cercetat pentru actiunea sa”. Un al doilea caz citat de masterand a fost cel prezentat si de Lumeajustitiei.ro, in care expertul Gheorghe Pop a sustinut, contrar recomandarilor producatorilor programului EdiTracker ca semnalul trebuie sa fie mai mic de 44.1kHZ, cand, in fapt, producatorii sustineau ca semnalul trebuie sa fie mai mare de 44.1kHz. “Acesta este un caz de incorectitudine a expertului si va duce, in final, la implicatii judiciare nefericite.”

Un alt caz din Romania, citat de masterand a fost cel al lui Truica-Zevedeanu Alin Nicolae, condamnat la inchisoare dupa ce un expert foto/video al SRI, Alexandra Vasc, a transmis instantei o comparatie faciala a unui chip surprins pe camera unui ATM si fotografiile facute lui Alin Nicolae. “Comparatia dintre cele doua imagini a fost incorecta, (…) nu a fost facuta intr-o maniera stiintifica. O expertiza IT nu a relevat nicio proba stiintifica de natura sa il implice pe Alin Nicolae in comiterea infractiunii.” Alin Nicolae a petrecut sapte luni in puscarie pana cand un alt expert a prezentat o comparatie exacta a celor doua fotografii, exonerandu-l pe inculpat.

Si alte state sunt citate pentru greselile facute de experti si care au dus la condamnarea pe nedrept a unor inculpati. Lipsa expertilor independenti insa, si colaborarea stransa dintre unitatile de parchet si cele ale expertilor, in detrimentul inculpatilor, sunt insa numai in Romania. Atat de stransa este colaborarea, incat, practic, expertiza, care ar trebui sa fie o proba stiintifica de neconstestat, devine un fel de marturie a expertului interesat sa isi mentina scaunul si buna colaborare cu organele de urmarire penala.

Legaturile periculoase dintre INEC si DNA, citate in lucrarea de masterat! Lipsa expertilor independenti ne plaseaza la coada Europei

Lipsa expertilor independenti reprezinta o problema ce pune sub semnul intrebarii valabilitatea unei probe altfel de necontestat. “In Romania, nu exista experti criminalisti independenti asa cum sunt in SUA sau in alte parti ale lumii, incluzand mare parte din Europa. Deoarece nu sunt experti privati, asta inseamna ca toate expertizele criminalistice sunt facute de expertii statului. Cand un complet de judecatori solicita o expertiza criminalistica, acesta apeleaza la Ministerul Justitiei-Institutul National de Expertize Criminalistice, care supravegheaza interactiunea dintre experti si judecatori. Au fost mai multe voci care au aratat ca recenta numire a directorului INEC, Catalin Ceort, procuror, este una controversata. Acelasi expert roman nominalizat in cazurile anterioare, Gheorghe Pop, a mentionat, intr-o instanta romaneasca faptul ca i-a fost cerut sa utilizeze o metoda nevalidata in analiza sa criminalistica, din cauza unui protocol intre INEC, unde Pop este angajat si Directia Nationala Anticoruptie. In noiembrie 2011, Ceort a publicat un comunicat sustinand ca nu exista un astfel de protocol intre cele doua institutii. (n.n. - doua dintre articolele Lumeajustitiei.ro, cu privire la lipsa expertilor independenti si referitor la protocolul DNA-INEC au fost citate ca sursa in lucrarea de masterat prezentata).

Acest tip de controversa cu privire la expertizele facute de expertii statului, fara niciun fel de trecut stiintific, fara experti credibili, cu marturii contradictorii facute sub juramant, in instanta, urmate de comunicate oficiale ale Ministerului Justitiei pare sa se dezvolte, ca orice afacere cu iz de coruptie, afectand mai multe domenii ale statului, inclusiv sistemul de educatie publica din Romania. Universitatea Politehnica Bucuresti a creat, in toamna lui 2011, un master in ‘expertiza criminalistica’ , cu membri ai universitatii care nu au nici cea mai mica experienta in domeniu, nu au nicio lucrare publicata in acest domeniu si nicio cercetare stiintifica la baza. Este evident ca acest tip de program (masterul) apare mai mult ca o afacere decat ca un program academic, iar efectele sunt previzibile: o facultate fara credibilitate va genera un master fara credibilitate, studenti fara credibilitate, care vor infesta in continuare sistemul judiciar din Romania, pentru ca vor sustine ca au o diploma in expertiza criminalistica, la fel ca un expert respectabil si credibil din strainatate, care are insa pregatire reala in domeniu (…). Legaturile dintre Ministerul Justitiei din Romania, Universitatea Politehnica din Bucuresti si INEC vor genera rezultate in dispretul stiintei expertizei criminalistice. Daca Romania nu va deschide usile pentru expertii internationali, asa cum UE a cerut din 2006, atunci justitia din Romania nu va beneficia de expertize criminalistice reale”.

* Cititi aici lucrarea de masterat in care Romania este citata pentru nepermisele erori comise de experti, dar si pentru politica in domeniu