Judecatorii Tribunalului Municipiului Bucuresti au facut publica, marti, motivarea deciziei de arestare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu si a colaboratorului sau, Ion Ilie Cezar, acuzati de santaj si amenintare la adresa managerului Realitatea TV, Sebastian Ghita. Doi dintre magistratii care au facut parte din completul de judecata, Liliana Ciuperca si Mitu Stegaru, cei care au si decis cu opinie majoritara ca Vantu si colaboratorul sai trebuie arestati, au sustinut ca pericolul concret pe care il reprezinta SOV reiese din “savarsirea unei noi infractiuni, desi se afla sub rigorile masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara”.

Instanta s-a antepronuntat de doua ori, odata infrangand prezumtia de nevinovatie de care ar trebui sa beneficieze SOV, in dosarul in care a primit interdictia de a parasi tara si a doua oara sustinand ca Vantu a comis o infractiune in acest dosar, in care este acuzat de santaj si amenintare, desi acuzatul nu a fost condamnat. Mai mult, cei doi judecatori au retinut ca “staruinta infractionala sedimenteaza convingerea ca inculpatul nu are consideratie pentru normele sociale, pentru ordinea sociala, ci duce o lupta continua cu legea pentru ca a constatat ca poate invinge”. Pe de alta parte, cel de-al treilea judecator din complet, Liliana Nita, a facut opinie separata, precizand ca cei doi inculpati nu ar trebui arestati, intrucat nu exista indicii care sa conduca la concluzia ca Vantu si Cezar au comis vreo infractiune. In alta ordine de idei, Vantu si Cezar au fost prezentati marti, in fata judecatorilor Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, unde magistratii au decis ca cererea celor doi de liberare sub control judiciar sa fie judecata de Judecatoria Buftea, la solicitarea procurorilor.

Judecatorul fondului, criticat dur pentru ca nu a emis mandate de arestare

In opinia majoritara motivata, judecatorii Mitu Stegaru si Liliana Ciuperca l-au criticat dur pe judecatorul fondului, pentru atentia pe care acesta a dat-o sustinerilor inculpatilor si l-au acuzat pe judecatorul care a refuzat sa emita mandat de arestare pentru Vantu si Cezar ca a “banalizat” urmarile santajului, atribuindu-i “caracteristica unui fenomen acceptat”. “Dovedind o preocupare exagerata pentru sustinerile inculpatilor din fata instantei, nu a mai vegheat la justul echilibru dintre interesele contradictorii din cauza si nu a efectuat o analiza a faptei si urmarilor produse. (...) De asemenea, nu a analizat tulburarea produsa ordinii juridice. (…) Surprinzator, pe tot parcursul motivarii se acorda atentie numai pozitiei inculpatilor, iar argumentele procurorului intemeiate pe probele administrate sunt folosite doar pentru a afirma absenta elementelor pertinente si plauzibile din relatarea partii vatamate. Prin aceasta abordare, banalizeaza urmarile deosebit de grave produse prin aceste fapte care ingradesc libertatea de vointa a victimei, care nesocotesc reguli elementare de convietuire sociala. (…) Astfel, prin aceasta abordare, practic se atribuie santajului caracteristica unui fenomen acceptat si se sugereaza societatii ca santajul, daca se petrece intre parteneri contractuali, nu este plauzibil”.

Antepronuntarea judecatorilor Mitu si Ciuperca: “Inculpatul a savarsit o noua infractiune, desi se afla sub rigorile” unei masuri preventive

In plus, judecatorii au sustinut ca sunt suficiente indicii rezonabile care sa conduca la concluzia ca arestarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu si a colaboratorului sau este o masura necesara. Insa, in analizarea acestui pericol, judecatorii Mitu Stegaru si Liliana Ciuperca s-au antepronuntat de doua ori, infrangand astfel prezumtia de nevinovatie de care ar trebui sa beneficieze orice inculpat. Astfel, judecatorii au retinut ca Vantu a “comis o noua infractiune”, asta insemnand ca omul de afaceri ar fi trebuit sa fi fost deja condamnat macar in primul dosar, cel in care este acuzat de favorizarea infractorului Nicolae Popa, si in care s-a luat impotriva sa masura de a nu parari tara. Ori, deocamdata, in aceste cazuri nu a fost data nicio solutie, nici macar in fond. “In cazul inculpatului Sorin Ovidiu Vantu, pericolul concret pentru ordinea publica s-a accentuat si nu se afla acum doar la nivel de apreciere a comportamentului sau viitor. Inculpatul a savarsit o noua infractiune, desi se afla sub rigorile masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara, in cauza aflata pe rolul Tribunalului Bucuresti. A trecut peste consecintele masurii, a infrant aceste consecinte si a revenit in campul infractional. Masura obligarii de a nu parasi tara a fost calificata drept suficienta pentru ca inculpatul sa se abtina de la repetarea infractiunilor in acea cauza in care este cercetat. Dar inculpatul, constatand ca masura nu este riguroasa, ca nu exista nici un pericol sa suporte consecintele incalcarii legii a comis o alta infractiune. Staruinta infractionala sedimenteaza convingerea ca inculpatul nu are consideratie pentru normele sociale, pentru ordinea sociala, ci duce o lupta continua cu legea pentru ca a constatat ca poate invinge.

Judecatoarea Mihaela Nita, in opinia separata: Acuzatiile au “la baza numeroase supozitii si interpretari care nu isi gasesc insa corespondent in materialul probator”

Magistratul Mihaela Nita, care a facut opinie separata, in sensul ca cei doi inculpati nu ar trebui arestati preventiv, a sustinut, in motivarea opiniei separate, ca “situatia de fapt retinuta si descrisa de organul de urmarire penala, inclusiv in referatul cu propunerea de arestare preventiva a inculpatilor Vantu Sorin Ovidiu si Ion Ilie Cezar, privind modalitatea in care au actionat cei doi inculpati nu este, in opinia mea, sustinuta de probele administrate pana in prezent in aceasta cauza, avand la baza, in fapt, numeroase supozitii si interpretari care nu isi gasesc insa corespondent in materialul probator”. Mai mult, judecatoarea Nita a mentionat ca din analiza dosarului, “nu releva indicii temeinice (…)din care sa rezulte presupunerea rezonabila ca inculpatii Vantu Sorin Ovidiu si Ion Ilie Cezar au savarsit infractiunea de santaj in legatura cu care sunt cercetati”. De asemenea, Nita a precizat ca nu exista nici dovada ca Cezar a primit suma de 150.000 euro de la martorul Iacobescu Alexandru, asa cum au sustinut procurorii si nici ca Cezar l-a constrans pe Sebastian Ghita sa faca sau sa nu faca ceva, contrar vointei sale. „Convorbirile purtate de inculpatul Ion Ilie Cezar si partea vatamata Sebastian Ghita, interceptate si transcrise, existente la dosarul cauzei, nu releva nici un indiciu cu privire la savarsirea infractiunii de santaj, in legatura cu care este cercetat acest inculpat, si, de altfel, nici vreo temere serioasa a partii vatamate”.

* Cititi aici incheierea TMB din 29 aprilie 2011