Fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, a fi nesocotit interesele statului roman, servindu-le pe cele ale unor indivizi lipsiti de scrupule. La fel ar fi facut si fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy. Asta se arata in motivarea deciziei definitive de condamnare a inculpatilor din dosarul „Privatizarilor strategice”, instrumentat de DIICOT.

In 27 ianuarie 2015, prin Decizia penala nr. 11 din dosarul nr. 672/1/2014, Completul de 5 judecatori al ICCJ condus de vicepresedintele instantei supreme, Ionut Matei (foto dreapta), din care au mai facut parte judecatorii Marius Foitos, Geanina Arghir, Sorina Mirela Popescu si Maricela Cobzariu, a hotarat condamnarea lui Codrut Seres la 4 ani si 8 luni de inchisoare pentru constituire a unui grup infractional organizat si divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice in forma continuata. Zsolt Nagy a primit 4 ani de inchisoare cu executare pentru constituire a unui grup infractional organizat.

In acelasi dosar, au mai fost condamnati la pedepse cu executare alti opt inculpati, dupa cum urmeaza:

-Stamen Stanchev – 5 ani si 2 luni de inchisoare

-Mihai Dorinel Mucea – 4 ani si 6 luni de inchisoare

-Don Vadim Beniatov – 4 ani si 6 luni de inchisoare

-Radu Mihai Donciu – 5 ani de inchisoare

-Gabor Kerekes – 4 ani de inchisoare

-Mustafa Oral -3 ani cu executare

-Michael Susak -4 ani si 8 luni de inchisoare

-Mihai Calin Flore -4 ani si 6 luni de inchisoare

ICCJ ii suspecteaza de coruptie pe Seres si Nagy

Motivarea Completului de 5 al ICCJ condus de Ionut Matei se intinde pe 600 de pagini. In ceea ce-i priveste pe cei doi fosti ministri, judecatorii instantei supreme arata ca acestia ar fi nesocotit interesele statului roman pe care erau obligati sa le apere tinand seama de functiile detinute. Tot Codrut Seres si Zsolt Nagy, sustine ICCJ, nu au servit interesele statului, ci ale unor indivizi lipsiti de scrupule, afectand interesele si imaginea Romaniei.

In aceeasi motivare regasim insa si deductii si interpretari ale judecatorilor ICCJ. Astfel, Completul lui Ionut Matei precizeaza ca in dosar nu s-a putut dovedi savarsirea unor acte de coruptie, dar ca pare greu de crezut ca inculpatii Codrut Seres si Zsolt Nagy si-au riscat cariera si libertatea doar pentru a aduce avantaje celorlalti inculpati, fara sa obtina si ei ceva, in conditiile in care veniturile lor ca functionari ai statului erau unele derizorii.

Iata fragmente din decizia de condamnare din dosarul „Privatizarilor strategice”, care este atasata integral la finalul articolului:

„Instanta de apel constata ca faptele deduse judecatii sunt unele extrem de grave, iar acest lucru trebuie sa se reflecte corespunzator in sanctiunile aplicate inculpatilor, chiar daca in mod paradoxal si numai datorita interventiei legiuitorului, in final acestia vor avea de executat pedepse mult reduse fata de cele stabilite in prima instanta (Parlamentul Romaniei a considerat astfel ca realitatile sociale nu mai justifica pentru initierea, constituirea sprijinirea sau aderarea la grup infractional organizat o pedeapsa intre 5 si 20 de ani inchisoare, asa cum era prevazuta in art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, limitele de pedeapsa prevazute in noul Cod penal fiind 1-5 ani inchisoare).

In privinta inculpatilor Seres, Nagy, Mucea si Donciu, acestia au nesocotit interesele statului roman pe care erau obligati sa le apere tinand seama de functiile detinute, furnizand informatii confidentiale ori care constituiau secret de serviciu in legatura cu procese de privatizare ori de selectie a consultantilor care urmau sa asiste Romania in privatizarea unora dintre cei mai importanti agenti economici din subordinea ministerelor pe care le conduceau sau in care isi desfasurau activitatea.

In acest sens, asa cum a demonstrat-o probatoriul administrat in cauza, informatiile furnizate au acoperit o paleta foarte larga, de la amanunte legate de initierea, traseul ori adoptarea unor acte normative, pana la cifre reprezentand valoarea ofertelor depuse de ofertanti in procesele de selectie sau de privatizare pe care inculpatii Seres, Nagy, Mucea si Donciu le-au condus, coordonat ori desfasurat efectiv ori la pozitia exprimata de autoritati pe parcursul negocierii contractelor de consultanta sau privatizare.

Practic, in cazurile ce au facut obiectul cercetarilor in prezenta cauza, inculpatii Seres, Nagy, Mucea si Donciu nu au servit interesele statului roman, ci ale unor indivizi lipsiti de scrupule, facilitandu-le adjudecarea in conditii de concurenta neloiala a mai multor licitatii organizate de statul roman, prin accesul la informatii confidentiale ori secret de serviciu.

Este real faptul ca in cauza nu s-a putut dovedi savarsirea unor acte de coruptie, insa pentru existenta infractiunilor analizate nici nu intereseaza daca acesti inculpati au obtinut personal un beneficiu de pe urma activitatii lor infractionale sau doar au contribuit la foloasele obtinute de ceilalti membri ai grupului infractional organizat (desi pare greu de crezut ca inculpatii Seres, Nagy, Mucea si Donciu si-au riscat cariera si libertatea doar pentru 'a-i servi' pe ceilalti inculpati, fara a obtine sau macar urmari foloase proprii, in conditiile in care veniturile realizate ca functionari ai statului roman erau unele derizorii, in raport cu activele de privatizarea carora se ocupau).

Prin activitatea lor infractionala, inculpatii Seres, Nagy, Mucea si Donciu nu doar ca au facilitat obtinerea unor beneficii substantiale de catre ceilalti membri ai grupului infractional, ci au afectat interesele si imaginea statului roman, care a fost pus in situatia de a recunoaste, odata cu instrumentarea prezentei cauze, ca nu au fost asigurate conditiile unei competitii reale si oneste si nici egalitatea intre ofertanti in procesele de selectie a unor consultanti internationali ori chiar de privatizare care au facut obiectul cercetarilor.

In mod corespunzator, prin denaturarea competitiilor (desfasurate cu incalcarea principiilor elementare prevazute in legislatia privatizarii), au fost afectate si interesele ofertantilor care s-au inscris si au participat la acestea fara a cunoaste relatia subterana dintre inculpatii din prezenta cauza si actiunile interprinse de inculpatii Seres, Nagy, Mucea si Donciu in favoarea altor competitori”.

(...)

„In plus, inculpatii cetateni straini nu au actionat pentru 'gloria' vreunei institutii financiare, ci au fost animati de propriul castig pe care l-ar fi obtinut, direct sau prin intermediul angajatorului (ca salariu sau bonus), in urma adjudecarii contractelor incheiate cu statul roman”.

(...)

„In acest sens, inculpatii au speculat in favoarea lor nu doar slabiciunile personale ale unor inalti functionari ai statului roman, ci si oportunitatile pe care le-a oferit mediul in care au actionat, Romania fiind perceputa ca o tara profund corupta, in care factorii decizionali sunt deseori supusi influentelor si pot fi cu usurinta deturnati in favoarea unor interese personale sau de grup.

Din aceasta perspectiva, vinovatia se imparte in mod egal intre inculpatii care ar fi trebuit sa manifeste loialitate fata de statul roman, cinste si corectitudine in exercitarea atributiilor de serviciu si inculpatii care ar fi trebuit sa fie preocupati de obtinerea unor castiguri in urma unor competitii corecte, probatoriul administrat in cauza dovedint existenta unui paienjenis de relatii subterane care a afectat concurenta si chiar rezultatele proceselor de selectie a consultantului ori de privatizare analizate”.

*Cititi aici integral decizia ICCJ de condamnare din dosarul „Privatizarilor strategice”