3 luni si 21 de zile i-a luat Completului negru de la Inalta Curte sa motiveze solutia de condamnare a avocatului Robert Rosu la 5 ani de inchisoare in dosarul Ferma Baneasa pentru halucinatul motiv ca si-a exercitat profesia si a reprezentat interesele clientilor sai. 3 luni si 21 de zile in care Robert Rosu a stat inchis dupa gratii asteptand motivarea judecatorilor Ionut Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie pentru a vedea ce temei au gasit magistratii pentru condamnarea sa. Si nu prea au gasit temei, credem noi, ci doar probabilitati, indicii si rost de critica la adresa unor avocati! Lunile care au trecut de la aruncarea in inchisoare a lui Robert Rosu  (foto stanga) si evenimentele care au avut loc in toata aceasta perioada i-au facut pe Ionut Matei (foto dreapta), Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie sa ii dedice un "capitol" acestuia, cu siguranta cel mai amplu, in care sa demonstreze ca era parte a grupului infractional organizat care a urmarit transferarea unor terenuri de la Al Romaniei Paul catre SC Reciplia SRL.

Pentru a fi acceptata, motivarea trebuie sa fie si inteleasa

Dupa cum veti vedea, judecatorii si-au bazat condamnarea pe interpretari menite sa arate ca avocatul Robert Rosu era elementul principal care ii lega pe ceilalti inculpati trimisi in judecata si condamnati, iar asta pentru ca, in calitatea sa, Rosu:

-a organizat intalnirile intre parti la sediul casei de avocatura;

-a reprezentat interesele clientilor sai;

-a intocmit acte in baza contractului de asistenta juridica incheiat;

-si pentru ca si-a reprezentat clientii in fata autoritatilor.

Din punctul nostru de vedere, intreaga tesatura de argumente, precum si amploarea (repetarea) acestora aduse de Completul negru al Inaltei Curti pe sute de pagini nu demonstreaza decat dificultatea in care s-au aflat in momentul motivarii solutiei de condamnare a avocatului Rosu, reiesind din cuprinsul Deciziei pe care am parcurs-o integral, patima pe care acesti magistrati au acumulat-o impotriva avocatilor, probabil dupa solidarizarea cu Robert a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, a Baroului Bucuresti si, individual, a sute de avocati. Sa nu uitam ca imediat dupa aceste demersuri, cei trei judecatori ai Inaltei Curti s-au plans la CSM ca protestele avocatilor le-au lezat reputatia.

Basca, atat de revoltati par judecatorii pe activitatea avocatilor, incat inclusiv onorariul de succes a fost analizat de Inalta Curte, instanta concluzionand ca "onorariul de succes negociat personal reprezenta, in realitate, un beneficiu ilicit". Onorariu care, ce sa vedeti, nici macar nu a fost platit in perioada in care Robert Rosu s-a ocupat de caz, in ciuda succeselor obtinute.

Noi stim ca si daca un client nu are dreptate, avocatul presteaza serviciul contra-cost, indiferent de verdictul care se da. Verdict care va fi stabilit de catre instanta!

In caz contrar, mergand pe rationamentul ICCJ, toti avocatii din cauzele in care nu au obtinut castig de cauza ar fi pasibili de raspunderea penala deoarece s-au implicat in favoarea unui client fara sa aiba dreptatea/legea de partea lor. Cu alte cuvinte, cum toti infractorii au dreptul la aparare, se poate intelege pe logica ICCJ ca daca sustii infractorul, raspunzi alaturi de el.

Foiletonul Inaltei Curti in care sunt expuse "temeiurile" care au stat la baza condamnarii lui Robert Rosu se intinde pe 705 de pagini, motivarea Deciziei nr. 382/A din dosarul nr. 345/64/2016 – redactata/tehnoredactata de toti cei trei judecatori ai cauzei – fiind incarcata marti seara, 6 aprilie 2021, in sistemul ECRIS, dar inclusiv la orele pranzului de miercuri, 7 aprilie 2021, aceasta nu a putut fi accesata de avocatii cauzei. Totusi, documentul a aparut public si este de-a dreptul cutremurator.

Robert Rosu, condamnat pentru ca avea pregatire juridica

Conform motivarii in posesia carora am intrat si pe care Lumea Justitiei o prezinta integral la finalul articolului, avocatul Robert Rosu a fost condamnat pentru ca "a asigurat interfata juridica si a dat aparenta de legalitate a intregului demers, coordonand aspectele legale si implicandu-se ulterior, prin demersuri efective, in obtinerea ilicita a terenului aferent fostei Ferme Regale Baneasa", gravitatea faptelor sale fiind cu atat mai mare cu cat activa intr-una dintre cele mai importante case de avocatura din tara, astfel incat Inalta Curte "il va condamna la pedepse cu inchisoarea":

"In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, Inalta Curte retine ca acesta s-a implicat activ in proiectul Printul/Reciplia, a asigurat interfata juridica si a dat aparenta de legalitate a intregului demers, coordonand aspectele legale si implicandu-se ulterior, prin demersuri efective, in obtinerea ilicita a terenului aferent fostei Ferme Regale Baneasa.

Gravitatea faptelor comise de inculpatul Rosu este cu atat mai mare cu cat, dintre toti inculpatii, el nu doar ca avea pregatire juridica, ci activa intr-una dintre casele importante de avocatura din Romania, prezumandu-se in mod absolut ca acesta cunoaste rigorile legii, inclusiv ale celei penale, pe care era obligat sa le respecte, mai presus de interesele unui grup sau chiar a potentialelor beneficii materiale pe care si el urma sa le obtina, ca procent din bunurile restituite in mod ilegal.

In ciuda celor sustinute de inculpatul Rosu pe parcursul cercetarilor, probatoriul administrat in cauza a demonstrat ca acesta a ales in mod deliberat sa satisfaca interesele materiale ale unui grup infractional organizat cu caracter transfrontalier in detrimentul respectarii legii, implicandu-se in mod activ si fara scrupule in demersuri cu caracter ilegal, care au adus atingere inclusiv onoarei profesiei de avocat.

Din aceste motive, luand in considerare si faptul ca inculpatul Rosu se face vinovat de savarsirea unui concurs de infractiuni, instanta de apel il va condamna la pedepse cu inchisoarea, orientate catre minimul special, dar cu executare in regim de detentie, nefiind posibila si nici justificata o alta modalitate de individualizare a executarii pedepsei rezultante, prin raportare la cuantumul acesteia".

ICCJ l-a scos pe Robert Rosu capul rautatilor din dosarul Ferma Baneasa

In cuprinsul motivarii s-a retinut ca Robert Rosu se face vinovat de savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa, desi pe parcursul procesului penal a incercat sa isi minimalizeze contributia in procedura de restituire a unor terenuri, caci acesta ar fi intreprins mai multe infractiuni ca membru al unui grup infractional organizat, urmarind in final dobandirea ilegala a unui teren de catre acest grup, din care si Rosu, in mod indirect, ar fi urmat sa profite, prin obtinerea onorariului. Onorariu perfect legal pe care, ce sa vedeti, Robert Rosu nu l-a mai obtinut, din cauza ca plata nu a mai fost efectuata. "Nu fusese achitat nici dupa trei ani de la dobandirea terenului, astfel incat s-a pus problema riscului de a nu mai fi primit, dar si a prescriptiei dreptului de a-l mai solicita", retine Inalta Curte.

"In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, in esenta, si acesta a sustinut ca si-a exercitat profesia de avocat in limitele legii si ca a exprimat doar opinii juridice.

In realitate, prin apararile sale, inculpatul tinde la scoaterea din context si minimalizarea contributiei sale la restituirea ilegala a terenului aflat in administrarea Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, in conditiile in care acuzatiile care i se aduc nu vizeaza simpla reprezentare/asistare a unui client in relatia acestuia cu o institutie publica, ci actiuni multiple pe care inculpatul le-a intreprins, ca membru al unui grup infractional organizat, avand ca finalitate dobandirea ilegala a unui teren de catre acest grup, din care si inculpatul, in mod indirect, avea sa profite.

In ce priveste calitatea in care inculpatul Rosu a actionat, este de retinut ca acesta a reusit sa creeze aparenta ca este reprezentantul legal al inculpatului Al Romaniei Paul, prevalandu-se in acest sens si de imputernicirea avocatiala nr.258822 emisa la 2.09.2008 de S.C.A.TZA, semnata in calitate de client de catre inculpatul Al Romaniei Paul. Conform acesteia, inculpatul Rosu era imputernicit de catre clientul sau sa-l asiste/reprezinte in fata Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, obiect care a fost completat, prin mentiuni olografe efectuate ulterior pe aceeasi imputernicire, cu “semnare protocol predare-primire si alte protocoale primire acte”, in baza carora inculpatul Rosu a primit de la institut, intre alte inscrisuri, decizia nr.30 din 26.09.2008, protocolul de predare-primire a terenului restituit si expertiza intocmita de expertul Ioan Stangu (in realitate, inculpatul Stoian Ion) - fil.305,306, vol.10 dup .

In acest context, din email-urile descoperite cu ocazia perchezitiei rezulta ca plata onorariului de succes pentru obtinerea Fermei Regale Baneasa, ca parte a intelegerii incheiate cu Reciplia, a suscitat ulterior preocupare in cadrul S.C.A.TZA, intrucat nu fusese achitat nici dupa trei ani de la dobandirea terenului, astfel incat s-a pus problema riscului de a nu mai fi primit, dar si a prescriptiei dreptului de a-l mai solicita".

Robert Rosu a fost acuzat ca a aderat la grup infractional odata cu intocmirea contractul de cesiune

In culpa avocatului Robert Rosu, Inalta Curte mai retine ca inca din 1.11.2006, data semnarii contractului de cesiune – prin care Al Romaniei Paul isi cesiona/transmitea fara nicio rezerva, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente si viitoare asupra bunurilor imobile catre SC Reciplia SRL – acesta "a creat convingerea" lui Al Romaniei Paul ca Remus Truica il poate ajuta in demersurile sale privind retrocedarea imobilelor, "si s-a implicat in activitatea grupului pentru realizarea scopului pentru care a fost constituit, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul Philippe", desi ar fi existat impedimente legale, instanta conchizand ca "modalitatea de dobandire a bunurilor a fost disimulata de membrii gruparii prin incheierea in forma AUTENTICA a unor acte de vanzare cumparare".

Semnarea contractului a coincis, retine ICCJ, cu "constituirea grupul infractional organizat", incheierea contractului "redactat de inculpatul Rosu Robert, avocat partener in cadrul casei de avocatura S.C.A. Tuca Zbarcea si Asociatii (S.C.A. TZA)" reprezentand concretizarea "intelegerii de tip infractional". Intelegeri in urma careia la datele de1 5.10.2007 si 15.012009 bunurile imobile (Padurea Snagov si Ferma Regala) au trecut de Al Romaniei Paul Philippe la SC Reciplila SRL :

"Inca de la momentul constituirii grupului infractional organizat la data de 1.11.2006, inculpatul Rosu Robert Mihaita a creat convingerea inculpatului Al Romaniei Paul ca inculpatul Truica Remus il poate ajuta in demersurile privind retrocedarea imobilelor si s-a implicat in activitatea grupului pentru realizarea scopului pentru care a fost constituit, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul Philippe (desi existau unele impedimente legale pe care acesta le cunostea), care urmau a fi vandute catre SC Reciplia (modalitatea de dobandire a bunurilor a fost disimulata de membrii gruparii prin incheierea in forma autentica a unor acte de vanzare cumparare pentru o parte din imobilele obtinute urmare activitatii infractionale desfasurate de grupul infractional organizat, aspecte ce vor fi analizate la infractiunile de spalarea banilor). (...)

Asa cum rezulta din probele administrate in cauza, grupul infractional organizat a fost constituit la data de 1.11.2006, odata cu semnarea contractului de cesiune de drepturi dintre Al Romaniei Paul Philippe si SC Reciplia SRL, persoanele implicate fiind inculpatul Truica Remus, care reprezenta societatea in baza imputernicirii din 14.09.2006 data de reprezentantii firmei, Tal Silberstein, Steinmetz Benyamin si inculpatul Rosu Robert Mihaita, care trebuia sa creeze aparenta de legitimitate si legalitate a actiunilor membrilor asocierii in realizarea scopului pentru care aceasta a fost creata, respectiv obtinerea bunurilor revendicate de Al Romaniei Paul in conditiile in care toti acestia au cunoscut ca cel din urma nu era indreptatit la retrocedare (nefinalizarea procedurii de exequatur, existenta Deciziunii nr 1/1941, lipsa unor documente care sa sustina cererile si notificarile formulate de inculpatul Al Romaniei Paul in baza Legii nr. 10/2001 si a Legii nr. 247/2005 etc.).

In cadrul grupului ierarhia era stabilita, asa cum s-a aratat, prin raportare la investitia financiara facuta de inculpati in realizarea scopului pentru care a fost constituit, rolul de lider revenind inculpatului Steinmetz Benyamin, care coordona activitatea celorlalti membri prin intermediul omului sau de incredere, inculpatul Tal Silberstein, ce tinea legatura si transmitea informatiile catre inculpatii Truica Remus si Rosu Robert Mihaita si, ulterior, catre ceilalti membri care au aderat la grupul infractional organizat.

Existenta unor ierarhii si structuri organizate in care fiecare dintre membrii grupului aveau roluri bine determinate este dovedit si de faptul ca atunci cand inculpatul Truica Remus si-a insusit o parte din bani si din terenul forestier situat in Padurea Snagov, a fost nevoit sa paraseasca asocierea, locul acestuia fiind luat de Tal Silberstein, care a inceput sa se implice mai mult, anumite activitati desfasurate de Truica fiind preluate si de inculpatul Andronic Dan Catalin, care a aderat la grupul infractional in cursul anului 2007. "

ICCJ: avocatul Robert Rosu a introdus in contract clauze care sa ii protejeze clientul

Mai mult, in Decizia nr. 382/A s-a criticat inclusiv faptul ca la un moment dat continutul contractului de cesiune a fost modificat cu acordul partilor, instanta suprema interpretand acest gest ca fiind unul care avea rolul de a "securiza pozitia Reciplia", societate reprezentata de avocatul Robert Rosu:

"Prin urmare, incheierea contractului de cesiune din 1.11.2006 nu numai ca a consfintit infractiunile de trafic si cumparare de influenta savarsite de inculpatii Truica Remus si Al Romaniei Paul Philippe cu ocazia discutiilor purtate anterior, asa cum a retinut instanta de fond, ci a reprezentat baza juridica a intelegerii ilicite stabilite intre inculpatii Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein si Truica Remus, care avea ca scop dobandirea bunurilor revendicate de inculpatul Al Romaniei Paul Philippe prin savarsirea unor infractiuni de coruptie sau asimiliate acestora (...).

Or, aparenta de legalitate a acestei intelegeri ilicite a fost asigurata de inculpatul Rosu Robert Mihaita, in calitatea sa de avocat la S.C.A.TZA, care a introdus clauze menite nu doar sa securizeze pozitia Reciplia (adica a inculpatilor Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein si Truica) in relatia cu inculpatul Al Romaniei Paul Philippe, ci sa asigure ascunderea implicarii acestora, mai ales in relatia cu autoritatile administrative si/sau judiciare care urmau sa decida asupra revendicarilor acestui din urma inculpat.

De aceea, constituirea grupului infractional organizat a avut loc odata cu redactarea de catre inculpatul Rosu Robert Mihaita a contractului din 1.11.2006 si semnarea acestuia, pentru societatea Reciplia, de catre inculpatul Truica Remus, care a reprezentat interfata gruparii infractionale in relatia cu inculpatul Al Romaniei Paul Philippe.

Chiar daca acordul de vointa intre cumparatorul si traficantul de influenta, care marcheaza consumarea celor doua infractiuni de coruptie savarsite de inculpatii Al Romaniei Paul Phlippe si Truica Remus, s-a realizat mai inainte de incheierea contractului de cesiune, cu ocazia intalnirilor initiale care au avut loc doar intre cei doi inculpati, probatoriul administrat in cauza a demonstrat ca inculpatul Rosu Robert Mihaita a participat, alaturi de acestia, la mai multe negocieri prealabile incheierii contractului si, mai mult, a intarit convingerea cumparatorului de influenta ca promisiunile facute anterior de inculpatul Truica Remus, referitoare la modalitatea in care vor fi obtinute bunurile revendicate, vor fi indeplinite. (...)

In privinta inculpatului Rosu Robert Mihaita, apartenenta sa la grupul infractional organizat este probata de redactarea contractului din 1.11.2006, care a fost asumata explicit de inculpat prin semnatura si stampila aplicata la finalul sau, cu urmatorul continut: “Avocat Robert Mihaita Rosu, in conformitate cu disp.art.3 alin.1 teza a 3 a din Legea nr.51/1995, atest data, identitatea partilor si continutul prezentului act redactat de mine.”

In legatura cu acest contract, este de observat ca inculpatul Rosu Robert Mihaita cunostea continutul raportului de due diligence, efectuat la nivelul S.C.A TZA si transmis la 18.10.2006 atat B.S.G., societate controlata de inculpatul Benyamin Steinmetz, cat si Reciplia, care sublinia mai multe riscuri sau chiar impedimente in privinta obtinerii bunurilor vizate de membrii grupului infractional, cum ar fi inexistenta la acel moment a unei decizii de recunoastere a hotararii pronuntata de Tribunalul de la Lisabona in anul 1955, imprejurarea ca inculpatul Al Romaniei Paul formulase notificarile in nume propriu, desi la acel moment tatal sau era in viata, dar si existenta unor semne de intrebare cu privire la dovedirea dreptului de proprietate al fostului suveran cu privire la unele bunuri revendicate.

In ciuda acestor riscuri si impedimente, cunoscute de inculpatul Rosu Robert Mihaita, acesta a redactat contractul din 1.11.2006, inserand in cuprinsul sau inclusiv bunurile mentionate anterior cu titlu exemplificativ (la pozitiile 1.11., 1.17. 1.18., 1.19), acestea fiind prevazute printre cele 22 de imobile pentru care erau in derulare proceduri administrative (pct. I din contract).

Mai mult, in contract s-a prevazut explicit la art.12 faptul ca “cedentul recunoaste ca in prezent nu detine toate documentele necesare valorificarii drepturilor patrimoniale mentionate” si ca “se obliga ca, pe masura dobandirii lor si la cererea cesionarului, sa le puna la dispozitie in original sau in copii legalizate”, in conditiile in care, in acelasi articol, s-a prevazut ca cedentul “a prezentat cesionarului la data semnarii contractului oricare si toate documentele sau informatiile pe care le detine cu privire la bunurile ce fac obiectul contractului."

Noapte mintii: ICCJ il condamna pe Robert Rosu pentru ca a facut contract cu Remus Truica

In motivare se vorbeste despre cum a ajuns Remus Truica sa incheie contract de asistenta juridica cu avocatul Robert Rosu prin casa de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, acreditand ca din depozitiile martorilor reiese in mod evident ca acestia se cunoasteau dinaintea semnarii contractului de concesiune incheiat doua luni mai tarziu intre Reciplia si Al Romaniei Paul: "Aspectele relatate de martori vin sa confirme imprejurarea ca intre parti au existat negocieri, anterior datei de 21.09.2006, dovada fiind si imputernicirea pe care Truica a primit-o inca din 14.09.2006 de la reprezentantii SC Reciplia SRL si faptul ca ar fi existat un draft de contract pe care nu puteau aduce modificari profunde, intrucat se ajunsese la o intelegere intre parti".

Si nu este singura problema a Completului Negru format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie legat de maniera in care societatea de avocatura prin avocatul Robert Rosu a ajuns sa incheie contract de asistenta juridica cu SC Reciplia SRL, anume ca la data de 21.09.2006 Robert Rosu a intocmit contractul si l-a cerificat in conformitate cu Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, insa prin aceste activitati "nu a actionat in baza unor relatii client - avocat, ci a efectuat acte specifice functionarului public":

"Ca atare, din probele administrate, rezulta cu certitudine ca inculpatul Rosu Robert Mihaita a intocmit contractul datat 21.09.2006 si l-a certificat in conformitate cu art.3 alin.1 teza a III-a lit.c din Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, sub aspectul datei, identitatii partilor si continutului sau. Prin aceste activitati, inculpatul Rosu Robert Mihaita nu a actionat in baza unor relatii client - avocat, ci a efectuat acte specifice functionarului public, prin urmare, nu era necesar sa existe un contract de asistenta juridica intre parti, cum, de altfel, nici nu exista la acel moment, fiind purtate discutii la nivelul casei de avocatura TZA cu inculpatul Truica Remus, in vederea unei colaborari viitoare".

Grup infractional pentru ca se intalneau in biroul avocatului Robert Rosu

Pentru a fi mai specifici in legatura cu modalitatea in care avocatul Robert Rosu a fost parte a grupului infractional retinut prin hotararea lor, judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Ioana Alina Ilie au punctat ca intalnirile legate de modul de punere in executare a contractului de asistenta juridica aveau loc la sediul unde avocatul Robert Rosu:

"Referitor la activitatea desfasurata de inculpatii care au constituit grupul infractional organizat si relatiile dintre acestia si ceilalti inculpati care au aderat ulterior la grup, se constata ca, in perioada 2006-2010, inculpatul Truica Remus a tinut legatura intre membrii grupului infractional si cumparatorul de influenta, fiind realizate mai multe intalniri, de regula, la biroul inculpatului Rosu Robert Mihaita, unde inculpatul Al Romaniei Paul primea asigurari de la ceilalti doi inculpati ca s-a actionat pentru dobandirea bunurilor revendicate si urmeaza sa-si primeasca banii in cel mai scurt timp.

Relevanta in acest sens este declaratia inculpatului Al Romaniei Paul Philippe din 11.12.2015, in care a precizat ca i s-a spus de catre Truica Remus ca, fara ajutorul lor, nu poate obtine niciun bun, i s-a promis ca urma sa primeasca banii in scurt timp pentru unul dintre imobile revendicate, cu referire la Ferma Regala Baneasa, si i s-a cerut sa accepte procentul de 80% din valoarea acestui bun pentru S.C. Reciplia S.R.L., fiind asigurat de Truica Remus si Rosu Robert Mihaita ca totul se rezolva".

Intalnire cu un "posibil" avocat Robert Rosu

Pentru a crea in continuare impresia ca avocatul Robert Rosu era ominprezent si fara el tranzactiile nu puteau avea loc, instanta a retinut inclusiv o intalnire intre reprezentatii Casei Regale si oamenii de afaceri Tal Silverstein si Remus Truica la care, atentie, ar fi participat si un avocat din cadrul casei de avocatura TZA, "probabil inculpatul Rosu Robert". Aceasta desi in cuprinsul motivarii s-a retinut inclusiv faptul ca la mai multe actiuni avocatul Rosu, in calitate de coordonator al proiectului a trimis colegi avocati pentru a reprezenta cauza:

"Inculpatul Truica Remus a stiut ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe nu era persoana indreptatita la restituirea bunurilor revendicate de acesta, nu doar din concluziile raportului de due diligence si informatiile comunicate de inculpata Ignatenko (fosta Pavaloiu) Nela, ci si din demersurile intreprinse in mod direct. Astfel, pentru a se asigura ca reprezentantii Casei Regale nu vor actiona impotriva intereselor grupului infractional organizat, date fiind actiunile formulate de Al Romaniei Paul Philippe impotriva deciziilor administrative de restituire in favoarea Regelui Mihai I a Castelului Peles, a domeniilor Sinaia, Azuga si Predeal, precum si depunerea in instanta a Deciziunii nr.1 din 26.11.1941 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inculpatul Truica Remus a organizat in cursul lunii mai/iunie a anului 2007 o intalnire cu reprezentatii Casei Regale, la care au participat martorul Vasiliu Adrian, Truica Remus, Tal Silberstein si un avocat din cadrul casei de avocatura TZA, posibil inculpatul Rosu Robert Mihaita".

ICCJ: "Chiar daca nu a savarsit o infractiune distincta, inculpatul Rosu Robert Mihaita a actionat in beneficiul celorlalti membri ai gruparii infractionale, reusind intrarea in posesie si emiterea titlurilor de proprietate"

"Desi conduita inculpatului Rosu Robert Mihaita, ca si a altor inculpati, in cele doua cazuri va fi examinata ulterior, in mod distinct si detaliat, in considerentele prezentei decizii, ceea ce prezinta interes in acest punct al analizei este faptul ca acesta s-a implicat, inclusiv prin demersuri cu caracter infractional, in obtinerea unora dintre cele mai importante bunuri vizate de membrii gruparii infractionale.

Astfel, in cazul Padurii Snagov, inculpatul Rosu Robert Mihaita a intervenit doar in faza punerii in posesie, dupa ce functionarii publici dispusesera, cu incalcarea legii, retrocedarea catre inculpatul Al Romaniei Paul a suprafetei de 46,78 ha teren forestier.

Inculpatul Rosu Robert Mihaita cunostea ca inculpatul Al Romaniei Paul Philippe nu este indreptatit la restituirea acestui teren, aspect rezultat nu doar din raportul de due diligence intocmit de S.C.A. TZA, ci si din actele pe care le-a avut la dispozitie (nu figura printre bunurile preluate de statul comunist in baza Decretului nr.38/1948, ci facuse obiectul Deciziunii nr.1/1941, descoperita cu ocazia perchezitiei efectuate la sediul S.C.A.TZA cu mentiunea “a nu se folosi in niciun dosar”), precum si din discutiile purtate in primavara anului 2007 la acelasi sediu, in prezenta inculpatilor Truica si Tal Silberstein, cu martorul Vasiliu Adrian, avocatul fostului rege Mihai I, care le-a spus celor prezenti ca Padurea Snagov nu a apartinut fostului suveran Carol al-II-lea, facand trimitere la aceeasi Deciziune nr.1/1941, replica inculpatului Truica fiind aceea ca “asta e problema lor”. (...)

In aceste conditii, desi cunostea situatia reala a Padurii Snagov, in perioada aprilie-iulie 2007 inculpatul Rosu Robert Mihaita, in calitate de pretins avocat al inculpatului Al Romaniei Paul Philippe, a transmis catre Romsilva, Directia Silvica Bucuresti, dar si catre Prefectura Ilfov mai multe notificari pentru punerea in posesie a celui din urma inculpat cu suprafata de 10 ha teren forestier, dar si pentru emiterea unei noi hotarari de validare a dreptului de proprietate pentru diferenta de 36,78 ha.

In cadrul acestor notificari, formulate in termeni ultimativi, inculpatul Rosu Robert Mihaita a contestat valabilitatea Deciziunii nr.1/1941, a somat Romsilva sa nu mai continue demersurile judiciare de contestare a hotararilor Comisiei judetene de fond funciar (sa nu mai formuleze cale de atac impotriva sentintei civile nr.6161/2006 sau, daca aceasta s-a promovat, sa se renunte la ea), a sustinut in mod neadevarat ca nepunerea la dispozitie a suprafetei de teren constituie infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti prev.de art.271 C.pen., a amenintat cu proceduri judiciare impotriva Romsilva si altor institutii si persoane pentru “stoparea gravelor prejudicii care i se aduc Clientului (n.n.-inculpatul Al Romaniei Paul Philippe) prin lipsa de folosinta a terenului”, stabilind termene in interiorul carora autoritatile trebuiau sa se conformeze solicitarilor sale (“in speranta ca veti actiona in cursul acestei saptamani in sensul celor mai sus solicitate…”) - fil.382-402, vol.30 dup.

Desi, asa cum se va arata ulterior, in considerentele prezentei decizii, aceasta conduita a inculpatului Rosu Robert Mihaita nu este circumscrisa unei infractiuni distincte, de complicitate la abuz in serviciu, in conditiile in care, pe de o parte, el a intervenit doar in legatura cu punerea in posesie, iar nu si cu emiterea hotararilor nelegale de catre Comisiile de fond funciar, iar, pe de alta parte, nu au fost identificate dispozitii ale legislatiei primare incalcate cu ocazia punerii in posesie, acesta a contribuit, alaturi de inculpatul Truica Remus, la realizarea efectiva a punerii in posesie, urmata de emiterea celor doua titluri de proprietate pe numele inculpatului Al Romaniei Paul Philippe, acte care au stat la baza contractului de vanzare-cumparare incheiat intre acesta si societatea Reciplia, prin care intreaga suprafata de teren restituita nelegal inculpatului Al Romaniei Paul Philippe a ajuns in stapanirea grupului infractional organizat.

Cu alte cuvinte, chiar daca nu a savarsit o infractiune distincta, inculpatul Rosu Robert Mihaita a actionat in beneficiul celorlalti membri ai gruparii infractionale, reusind intrarea in posesie si emiterea titlurilor de proprietate.

Acest fapt si-a gasit recunoastere ulterioara, inclusiv in inscrisuri emise de societatea Reciplia, cum este corespondenta purtata de aceasta cu inculpatul Al Romaniei Paul Philippe la data de 18.07.2012, in contextul neintelegerilor intervenite ulterior intre membrii grupului infractional organizat si cumparatorul de influenta, in care s-a mentionat ca “avocatii Reciplia au reusit importante succese, precum obtinerea titlului de proprietate in legatura cu (…) 46,7 ha in Padurea Snagov (Fundul Sacului)”, in conditiile in care “toate demersurile HRH Prince Paul Philippe of Romania din anul 1990 si pana la data semnarii Contractului Principal (n.n.- contractul de cesiune din 1.11.2006) au fost sortite in totalitate esecului, iar avocatii Dvs nu au reusit niciun succes” (fila 184, vol.30 d.u.p.).

Daca in ce priveste obtinerea Padurii Snagov, conduita inculpatului Rosu Robert Mihaita nu este circumscrisa unei infractiuni de sine statatoare, nu acelasi lucru se poate spune despre implicarea sa in legatura cu restituirea fostei Ferme Regale Baneasa.

Astfel, asa cum se va arata ulterior, in considerentele prezentei decizii, in cazul fostei Ferme Regale Baneasa inculpatul Rosu Robert Mihaita a contribuit, alaturi de alti membri ai grupului infractional organizat, in principal, inculpatul Truica Remus, la restituirea nelegala a acestui bun revendicat de inculpatul Al Romaniei Paul.

Modul in care s-a reusit obtinerea fostei Ferme Regale Baneasa demonstreaza nu numai ca membrii gruparii infractionale au actionat efectiv in sensul savarsirii infractiunilor de coruptie si asimilate acestora care constituiau scopul asocierii lor, ci si faptul ca inculpatul Rosu Robert Mihaita a fost participant la acest demers infractional, indeplinind astfel rolul care ii revenea in cadrul gruparii".

Activitatea de avocat din speta Baneasa l-a facut infractor pe Robert Rosu. ICCJ dernajata de onorariile avocatilor

In motivare se acrediteaza inclusiv ideea ca avocatul Rosu si-a exercitat profesia si a facut toate diligentele asumate prin contract pentru a-si reprezenta clientul, pentru a obtine onorariul de succes. Onorariu de succes care, ce sa vedeti, astfel cum a fost retinut si in motivare, nici in 2013 nu era incasat. Acest aspect este recunoscut chiar de Robert Rosu care a marturisit ca "nu mai voiam sa lucrez fiind neplatiti 10 luni", in conditiile in care Rosu obtinuse succese in legatura cu Padurea Snagov si Ferma Regala Baneasa:

"Mai mult, in cazul fostei Ferme Regale Baneasa, desi inculpatul Rosu Robert Mihaita a incercat in mod constant sa acrediteze ideea ca si-a exercitat doar profesia de avocat, in realitate, prin conduita sa, a incalcat inclusiv reglementarile interne si internationale care guverneaza aceasta profesie si care interzic practic implicarea avocatului in demersurile cu caracter infractional ale clientului sau.

Or, fara a-l absolvi pe inculpatul Al Romaniei Paul Philippe, care stia la randul sau situatia reala a documentelor invocate in sustinerea notificarii, dar si faptul ca, in realitate, el nu mai era un titular al drepturilor revendicate, inculpatul Rosu Robert Mihaita cunostea in plus, mult mai bine decat “clientul” sau, ca, potrivit legislatiei in vigoare la acel moment, terenul solicitat nu facea obiectul Legii nr.10/2001, fiind, totodata, situat in domeniul public al statului si, prin urmare, nu putea fi legal restituit de catre Consiliul de Administratie al Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor.

Prin urmare, desi retinerea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat nu este conditionata de savarsirea efectiva a uneia dintre infractiunile care au constituit scopul gruparii criminale, probatoriul administrat in cauza demonstreaza implicarea inculpatului Rosu Robert Mihaita in savarsirea uneia dintre ele, in calitate de complice la infractiunea de abuz in serviciu prev.de art.132 din Legea nr.78/2000 si, prin aceasta, apartenenta sa la asocierea cu caracter infractional ce a actionat sub paravanul societatii Reciplia SRL.

Mai mult, este de retinut ca, potrivit intelegerii cu societatea Reciplia, pe care insusi inculpatul Rosu Robert Mihaita a negociat-o, a fost stabilit si un onorariu de succes de 2% din valoarea de piata a bunurilor restituite, existand asadar si un cert interes material al inculpatului pentru obtinerea unor importante sume de bani, tinand seama de valoarea extrem de ridicata a acestor bunuri (numai in cazul Fermei Regale Baneasa, aceasta a fost evaluata la peste 135 milioane de euro).

Cunoscand impedimentele legale pentru obtinerea bunurilor respective (nedovedirea calitatii de persoana indreptatita a inculpatului Al Romaniei Paul Philippe, nedovedirea dreptului de proprietate cu privire la unele bunuri revendicate, cu speciala referire la Padurea Snagov, inadmisibilitatea unor cereri, cum era cazul notificarii formulate in legatura cu Ferma Regala Baneasa), inculpatul Rosu Robert Mihaita a realizat ab initio ca restituirea acestora nu se va putea face decat prin incalcarea legii, ceea ce insemna, implicit, ca si onorariul de succes negociat personal reprezenta, in realitate, un beneficiu ilicit.

De asemenea, din email-urile aflate la dosar, rezulta ca inculpatul Rosu a fost preocupat si de incasarea acestui onorariu, facand demersuri in acest sens pe langa ceilalti membri ai grupului infractional organizat, inculpatii Benyamin Steinmetz si Tal Silberstein".

(...)

Chiar daca prevederea unui onorariul de succes nu este o chestiune prohibita, cata vreme nu este o vorba despre un pact de quota litis, si nu i se cuvenea exclusiv inculpatului Rosu, probatoriul administrat in cauza demonstreaza ca exista si un cert interes material, chiar indirect, al acestuia, avand in vedere si calitatea sa de partener la S.C.A.TZA, pentru a fi obtinute bunurile revendicate de inculpatul Al Romaniei Paul. Mai mult, acelasi probatoriu dovedeste ca incasarea ulterioara a acestui onorariu, ca si cel cuvenit pentru obtinerea Padurii Snagov, a constituit o preocupare a inculpatului Rosu, care a facut demersuri in acest sens, chestiunea banilor reprezentand, in opinia sa, motivul pentru care a fost indepartat din proiectul Printul/Reciplia.

Imprejurarea ca acest onorariu de succes, calculat ca un procent din valoarea terenului obtinut in mod ilegal de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor (circa 2,7 milioane de euro, reprezentand 2% din valoarea de piata a terenului, de 135.874.800 euro), nu a fost incasat efectiv, cel putin pana la indepartarea inculpatului Rosu din proiectul Printul/Reciplia, este lipsita de relevanta, intrucat nu s-a datorat lipsei de interes a S.C.A.TZA si, in particular, a inculpatului Rosu, ci lipsei de vointa a celorlalti membri ai grupului infractional organizat, care se aflau in spatele Reciplia, de a-l plati, in conditiile in care bunul nu fusese valorificat. (...)

In raport de toate aceste considerente, pe baza probatoriului administrat in cauza, Inalta Curte constata ca, prin actiunile sale, inculpatul Rosu Robert Mihaita a depasit limitele cadrului legal in care trebuie exercitata profesia de avocat, implicandu-se cu buna stiinta in constituirea, la 1.11.2006, a unui grup infractional ce a avut ca scop dobandirea, prin savarsirea unor infractiuni de coruptie si asimilate acestora, a unor bunuri revendicate de inculpatul Al Romaniei Paul, urmata de desfasurarea activitatilor mentionate anterior in interesul acestei asocieri pana in anul 2013, fapte care se circumscriu infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art.367 alin. 1 si 2 C.pen., ce reprezinta legea penala mai favorabila si pentru care urmeaza a fi condamnat".

ICCJ: "Dicu si Rosu nu sunt acuzatii pentru opinii juridice pe care le-au exprimat, si care, teoretic, pot fi si gresite, in situatia unor avocati incompetenti"

Si ca finalul sa fie monumental, referindu-se la avocatul Robert Rosu si avocatul Corina Dicu, Inalta Curte a acreditat ideea ca este normal ca reprezentatii unor inculpati sa mai greseasa si sa exprime opinii juridice gresite, "in situatia unor avocati incompetenti". Ce sa intelegem de aici? Ca onorabilii judecatori supremi au etichetat deja doi avocati prin motivare, facandu-i incompetenti?

"Intrucat insusirea acestor bunuri trebuia sa aiba o aparenta de legalitate, grupul infractional organizat a presupus si angrenarea unor profesionisti in domeniul dreptului in aceste fapte ilicite, fie prin cooptarea ca membru al gruparii, cum a fost cazul inculpatului Rosu, fie prin folosirea pozitiei detinute in cadrul institutiei publice care era investita cu solutionarea notificarii, cum a fost cazul inculpatei Dicu Corina, avocat angajat sa acorde asistenta juridica Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor.

Prin urmare, inculpatii Dicu si Rosu nu sunt acuzati pentru opinii juridice pe care le-au exprimat, si care, teoretic, pot fi si gresite, in situatia unor avocati incompetenti, ci pentru conlucrarea activa in atingerea unui scop ilicit, respectiv scoaterea din patrimoniul statului si insusirea a unui bun, in beneficiul unor terti si a grupului infractional din care acestia faceau parte.

In privinta inculpatei Dicu, este de retinut ca initial s-a opus retrocedarii terenului aflat in administrarea Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, intocmind in acest sens Nota juridica din 14.04.2008, argumentata in fapt si in drept.

Prin aceasta nota, inculpata a actionat nu doar in interesul institutiei publice careia ii acorda asistenta juridica, ci si in conformitate cu dispozitiile legale.

Schimbarea punctului sau de vedere nu a avut la baza alte documente decat cele deja existente la dosarul administrativ ori vreo reinterpretare, din proprie initiativa, a dispozitiilor legale, ci s-a produs in urma discutiilor purtate la sediul S.C.A TZA cu inculpatul Rosu".

In loc de concluzii: naduful Inaltei Curti asupra profesiei exercitate de Robert Rosu

"Prin urmare, dincolo de orice alte discutii in legatura cu indeplinirea conditiilor referitoare la calitatea de mostenitor a inculpatului Al Romaniei Paul ori la dovedirea dreptului de proprietate, inculpatul Rosu a stiut ca restituirea respectivului teren de catre Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor nu se poate face decat prin incalcarea legii de catre reprezentantii sai, cu consecinta producerii unui prejudiciu domeniului public al statului, ceea ce din perspectiva legii penale constituie infractiunea de abuz in serviciu.

In acest context, Inalta Curte retine ca, in calitatea sa de avocat, inculpatul Rosu era obligat sa respecte in primul rand dispozitiile legale.

Potrivit art.2 alin.1 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in forma in vigoare la data savarsirii faptelor, in exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

Potrivit art.37 alin.6 si 7 din aceeasi lege, avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin.5, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului. Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin.6 constituie abatere disciplinara grava, iar raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila, dupa caz.

Potrivit art.7 alin.4 din statutul profesiei de avocat, in forma in vigoare la data savarsirii faptelor, avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.

Potrivit art.114 alin.2 din acelasi statut, activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.

Potrivit art.144 alin.2 si 3 din statut, avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale. Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

Potrivit deciziei nr.1486 din 27.10.2007 a Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (U.N.B.R.), incepand cu 1.01.2007 Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana se aplica in Romania ca fiind si Codul deontologic al avocatului roman.

Astfel, potrivit pct.1.1 din acest cod, indatoririle avocatului nu se limiteaza doar la executarea fidela a unui mandat in cadrul legii.Avocatul trebuie sa vegheze la respectul Statului de drept si a intereselor celor ale caror drepturi si libertati le apara.

De asemenea, sub rezerva respectarii stricte a normelor legale si deontologice, avocatul are obligatia de a apara intotdeauna cat mai bine interesele clientului sau, chiar in raport cu propriile sale interese sau cu interesele confratilor sai.

Rezulta asadar ca obligatia avocatului de a apara interesele clientului sau nu este una absoluta, ci aceasta subzista numai pana la punctul in care aceste interese intra in coliziune cu dispozitiile legale. Altfel spus, mai presus de interesele clientului este legea, astfel incat avocatul nu are o fidelitate oarba fata de clientul sau, fiind obligat sa se abtina de la asistarea/reprezentarea acestuia, atunci cand clientul este angrenat in activitati ilicite si, mai grav, infractionale.

Intr-o asemenea ipoteza, avocatii nu beneficiaza de imunitate in fata legii penale, ci raspund pentru faptele penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta.

In apararea sa, inculpatul Rosu nu a recunoscut savarsirea infractiunii de care este acuzat, sustinand ca a exprimat doar opinii juridice si ca a actionat in interesul clientului sau.

In speta, contrar sustinerilor sale, inculpatul Rosu nu este acuzat de fapte care se circumscriu exercitarii cu buna-credinta si in limitele legii a profesiei de avocat, ci de implicarea sa in demersuri ilicite, savarsite in contextul existentei unui grup infractional organizat cu ramificatii transfrontaliere din care a facut parte inca de la data constituirii lui, ce a avut ca scop insusirea unor bunuri prin incalcarea legii, lucru care s-a si realizat in cele doua cazuri.

Intrucat insusirea acestor bunuri trebuia sa aiba o aparenta de legalitate, grupul infractional organizat a presupus si angrenarea unor profesionisti in domeniul dreptului in aceste fapte ilicite, fie prin cooptarea ca membru al gruparii, cum a fost cazul inculpatului Rosu, fie prin folosirea pozitiei detinute in cadrul institutiei publice care era investita cu solutionarea notificarii, cum a fost cazul inculpatei Dicu, avocat angajat sa acorde asistenta juridica Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Plantelor.

Prin urmare, inculpatii Dicu si Rosu nu sunt acuzati pentru opiniile juridice pe care le-au exprimat, si care, teoretic, pot fi si gresite, in situatia unor avocati incompetenti, ci pentru conlucrarea activa in atingerea unui scop ilicit, respectiv scoaterea din patrimoniul statului si insusirea a unui bun, in beneficiul unor terti si a grupului infractional din care acestia faceau parte.

In acest context, Inalta Curte retine ca opiniile juridice se fundamenteaza pe elemente factuale rezultate din mijloace de proba (inscrisuri). Or, asa cum s-a aratat anterior in considerentele deciziei, documentele atasate notificarii, cunoscute de inculpatii Dicu si Rosu, nu dovedeau nici calitatea de persoana indreptatita a lui Al Romaniei Paul la restituirea Fermei Regale Baneasa si nici incidenta Legii nr.10/2001 cu privire la respectivul teren, astfel incat orice demers efectuat in acest scop era unul ilicit.

Desi inculpatul Rosu a fost constient de la bun inceput ca restituirea Fermei Regale Baneasa se poate face doar cu incalcarea legii, acesta nu doar ca nu s-a abtinut de la desfasurarea in continuare a unor demersuri cu evidenta conotatie penala, ci a actionat in sens contrar, fortand obtinerea unei decizii ilicite in beneficiul unor terte persoane, care se aflau in spatele adevaratului sau client, dar, asa cum s-a retinut anterior, si in propriul beneficiu, in mod indirect.

Astfel, dupa ce au intrat in posesia Notei juridice intocmita de inculpata Dicu la 14.04.2008 si insusita de directorul institutului, Iliescu Horia, din care rezulta, intre altele, ca terenul nu face obiectul Legii nr.10/2001, intrucat se afla in extravilan la momentul preluarii abuzive, membrii grupului infractional organizat au realizat ca pentru obtinerea unei solutii favorabile este necesara schimbarea punctului de vedere sus-mentionat, prin influentarea persoanelor care l-au semnat.

In acest sens, membrii grupului infractional au conlucrat indeaproape, iar demersurile lor s-au completat reciproc, in conditiile in care cu totii cunosteau situatia terenului revendicat. Probatoriul testimonial, dar si declaratiile inculpatilor, analizate anterior, ii plaseaza in centrul acestor demersuri pe inculpatii Truica si Rosu, coordonati de inculpatul Tal Silberstein, astfel incat nu se poate sustine ca fiecare a actionat independent si fara vreo cunostinta despre actiunile celuilalt.

Restituirea Fermei Regale Baneasa nu mai era o chestiune care-l privea strict pe inculpatul Al Romaniei Paul, ci constituia o parte a intelegerii ce a stat la baza incheierii contractului de cesiune din 1.11.2006, astfel incat interesul de a obtine acest bun apartinea inculpatilor care se aflau in spatele proiectului Printul/Reciplia. (...)

Chiar daca inculpatii Rosu si Dicu au incercat sa minimalizeze importanta vizitelor efectuate de cea din urma la sediul S.C.A.TZA, cei doi inculpati nu au reusit sa explice in mod convingator de ce era necesar un asemenea demers, in conditiile in care, prin ipoteza, inculpatul Rosu, in calitatea sa de “avocat” al inculpatului Al Romaniei Paul, redactase si transmisese in scris punctul de vedere al “clientului” sau cu privire la aspectele mentionate in Nota juridica intocmita anterior de inculpata Dicu, iar aceasta din urma putea sa-si reconsidere pozitia initiala, desigur, in mod argumentat, exclusiv pe baza raspunsului primit in scris de la inculpatul Al Romaniei Paul si a noilor inscrisuri eventual prezentate de acesta, toate acestea trebuind a fi raportate strict la dispozitiile legale relevante in vigoare.

In realitate, dupa discutiile purtate cu inculpatul Rosu, inculpata Dicu s-a transformat in al doilea avocat al inculpatului Al Romaniei Paul (presupunand ca primul a fost, in mod legal, inculpatul Rosu), facand abstractie nu doar de Nota juridica pe care o intocmise anterior si de imprejurarea ca, formal, trebuia sa apere interesele institutului, ci mai ales de dispozitiile legale relevante in materie.

Aceasta “colaborare” intre cei doi avocati, care teoretic asistau clienti cu interese contrare, nu s-a rezumat la vizitele facute in aceasta faza de inculpata Dicu la sediul S.C.A.TZA, ci a avut in vedere, asa cum s-a mentionat anterior, si transmiterea unui document intern ale institului, respectiv procesul-verbal al sedintei Consiliului de Administratie, pe care, in spiritul “normalei exercitari a profesiei de avocat”, cei doi inculpati cu pregatire juridica l-au definitivat impreuna. (...)

Este evident ca, prin sustinerile sale, inculpatul Rosu nu a avut in vedere “stabilirea adevarului”, ci, dimpotriva, inducerea in eroare asupra unei chestiuni de fapt si, prin aceasta, influentarea membrilor Consiliului de Administratie in sensul luarii unei hotarari favorabile, dar ilegale, in beneficiul gruparii infractionale din care facea parte. Aceasta conduita a inculpatului Rosu nu se circumscrie unei “opinii juridice” si nu reprezinta decat o parte din acuzatiilor aduse inculpatului, in conditiile in care actiunile sale au fost mai numeroase si nu s-au rezumat la prestatia sa din sedinta Consiliului de Administratie din 2.09.2008.

Astfel, dupa finalizarea acesteia, deciziile adoptate trebuiau formalizate intr-un proces-verbal, care a fost intocmit intr-o prima forma de martora Avramovici, iar aceasta l-a transmis inculpatei Dicu spre verificare.

Inscrisurile predate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, constand in Registrul de procese-verbale si procesul-verbal semnat de membrii Consiliului de Administratie, ca si inscrisul ridicat cu ocazia perchezitiei de la S.C.A.TZA, purtand mentiunea “proiect”, demonstreaza, pe de o parte, diferente intre deciziile luate in sedinta din 2.09.2008 si cele mentionate in forma finala a procesului-verbal, iar, pe de alta parte, implicarea inculpatului Rosu, alaturi de inculpata Dicu, in stabilirea acesteia.

Inculpatul Rosu a sustinut in declaratia data in prima instanta ca acest document i-ar fi fost predat la finalul sedintei din 2.09.2008 si ca fiecare membru al consiliului ar fi primit un asemenea document, inclusiv inculpatul Al Romaniei Paul, pentru a fi citit, a confirma ca acesta a fost continutul si a-l semna. In plus, inculpatul a sustinut ca acest proiect de proces-verbal este identic cu cel semnat, adaugandu-se doar niste referiri privitoare la identificarea terenului. (...)

Toate aceste deosebiri demonstreaza ca inculpatul Rosu, in calitate de coordonator al proiectului Printul/Reciplia in cadrul S.C.A. TZA, care s-a ocupat personal de notificarea vizand restituirea Fermei Regale Baneasa, in deplina coniventa cu inculpata Dicu, s-a implicat in stabilirea formei finale a procesului-verbal al sedintei din 2.09.2008 a Consiliului de Administratie al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Plantelor, actionand astfel in afara oricaror atributii si drepturi recunoscute de lege in favoarea unui avocat".

*Cititi aici integral Motivarea Deciziei din dosarul Ferma Baneasa