Nu doar hotararile penale, ci si cele disciplinare trebuie motivate odata cu pronuntarea, pentru ca judecatorii si procurorii vizati sa cunoasca in timp util rationamentul sectiei corespunzatoare din CSM in materie disciplinara si pentru ca presa sa nu fie lasata a specula cu privire la eventualele fapte vizate in respectivele dosare disciplinare. Este principala propunere a judecatoarei Ancuta Blanariu (foto) de la Sectia penala a Judecatoriei Iasi in proiectul de candidatura pentru Consiliul Superior al Magistraturii – proiect depus joi, 24 martie 2022.

In legatura cu acelasi subiect al hotararilor disciplinare, Blanariu se pronunta pentru mai mult consens in cadrul Sectiei pentru judecatori a CSM. Chiar daca magistrata nu detaliaza, este vorba despre contrastul extrem de des intalnit dintre hotararile disciplinare pronuntate de catre cele doua sectii ale Consiliului: aproape totdeauna in unanimitate la Sectia pentru procurori, aproape mereu cu opinii separate la Sectia pentru judecatori.

Regii si reginele detasarilor n-o vor privi cu ochi buni

Cunoscuta pentru ca a obtinut la CCR Decizia nr. 454/2020 (prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a desfiintat legislatia privind transferurile judecatorilor), Blanariu vrea, in acelasi proiect, ca noul CSM sa puna capat raiului detasarilor, prin impunerea unor durate si a unor frecvente rezonabile, precum si prin cresterea transparentei.

De altfel, magistrata de la Judecatoria Iasi trateaza si subiectul delegarilor si transferurilor, pledand – la fel ca in cazul detasarilor – pentru transparenta si previzibilitate.

In rest, in proiectul publicat pe Juridice.ro, Ancuta Blanariu face propuneri pe care le-am intalnit si in alte proiecte de candidatura – respectiv: reglarea volumului de munca pentru judecatori si preluarea bugetelor instantelor de catre ICCJ de la Ministerul Justitiei. Totodata, magistrata vrea mai multa ordine in concursurile pentru admitere in magistratura si cele pentru promovare – inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Nu in ultimul rand, judecatoarea Blanariu doreste o mai buna comunicare intre breasla judecatorilor si cea a procurorilor, precum si gasirea unui punct de vedere unitar la nivelul CSM cu privire la modul in care trebuie anchetate faptele de coruptie ale magistratilor.

Redam intregul proiect al judecatoarei Ancuta Blanariu:

„Proiect privind principalele obiective urmarite in cazul alegerii in Consiliul Superior al Magistraturii (2023-2028)

Succinta prezentare. Eforturile depuse pana acum pentru apararea independentei justitiei si interesul manifestat pentru apararea statutului judecatorilor

Sunt judecator la Judecatoria Iasi, in sectia penala, am o vechime in functia de judecator de aproape 12 ani, am fost judecator stagiar la Judecatoria Bacau, judecator definitiv la Judecatoria Roman, o scurta perioada am fost presedinte de instanta la Judecatoria Bacau. Am desfasurat activitatea doar la judecatorii, in materie civila in primii 5-6 ani, respectiv in materie penala in ultimii 4-5 ani, am dobandit grad de tribunal la concursul de promovare pe loc din noiembrie 2017, in materia contenciosului administrativ. Am 35 de ani, sunt casatorita si am doi copii, de 7 ani, respectiv 5 ani.

Inca de la inceputul carierei am avut asteptari din partea sistemului de justitie, considerand ca magistratii trebuie sa aiba toate conditiile pentru indeplinirea misiunii lor de o maniera cat mai aproape de perfectiune. Am perceput imediat volumul mare de dosare, insuficienta resurselor materiale si a resurselor umane, orele lucrate suplimentar si oboseala aferenta, lipsa materialelor de studiu si pregatirea profesionala continua sporadica. In timp, la acestea s-au adaugat dezamagirea, neincrederea si dubiile privind respectarea principiilor care trebuiau sa calauzeasca parcursul profesional: transparenta si previzibilitatea deciziilor, promovarea pe criterii obiective, de performanta, luarea in considerare a nevoilor individuale. In primii 6 ani, pana la admiterea cererii de transfer, am urmarit ordinea de zi a sectiilor si a plenului CSM si am cunoscut indeaproape activitatea fostului si actualului CSM, existand chiar perioade in care erau postate pe site lucrarile si referatele care pregateau problemele dezbatute in consiliu.

De-a lungul timpului am intampinat mai multe dificultati in cariera si am incercat sa le depasesc de fiecare data, am fost preocupata sa contribui la imbunatatirea statutului si a independentei judecatorilor si am folosit toate parghiile legale, chiar daca procedurile erau greoaie, lipsite de predictibilitate si descurajante, consumatoare de energie, epuizante uneori. In majoritatea cazurilor am utilizat caile contenciosului administrativ, respectiv: plangerea prealabila, actiunea in anularea actului administrativ si recursul, in legatura cu aspecte privind salarizarea diferita a judecatorilor stagiari fata de procurorii stagiari, regulamentul de evaluare a activitatii judecatorilor (calculul perioadei de 2 ani de vechime efectiva pentru prima evaluare), regulamentul de organizare a concursului de promovare in functii de conducere (caracterul arbitrar al evaluarii probei privind sustinerea proiectului de management), regulamentul de organizare a concursului de promovare efectiva (nerecunoasterea gradului de tribunal obtinut anterior modificarilor legilor justitiei din 2018 si subiectivismul procedurii de evaluare a activitatii). In materia transferului am luptat pentru o practica transparenta si previzibila, am contestat hotararile CSM, la solicitarea mea a fost sesizata si Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate, exceptie admisa in 2020, am scris articol pe acest subiect in mediul online, in care am semnalat problemele de la acea vreme, iar rezultatele au aparut cand ma asteptam mai putin sau cand incepeam sa imi pierd speranta, lectia invatata fiind ca perseverenta este cheia succesului.

Modificarile legilor justitiei din 2018 ne-au luat prin surprindere, au fost bruste, fara o analiza atenta a tuturor consecintelor si a scenariilor posibile. Chiar daca au fost unele consultari, acestea au fost partiale, spontane, uneori fara posibilitatea reala de a se emite puncte de vedere, modificarile nu au venit ca o urmare fireasca a nevoilor interne ale sistemului, ca un reglaj fin care sa rezolve probleme punctuale, ci au fost percepute mai degraba ca niste schimbari impuse din exteriorul sistemului judiciar, care au destabilizat sistemul, astfel ca au generat actiuni, proteste, comunicate, scrisori, declaratii, memorii semnate de reprezentanti ai asociatiilor profesionale si de sute si chiar mii de magistrati. Am aderat din convingere la numeroase memorii si am sustinut astfel de demersuri, chiar daca nu se intrevedeau rezultate imediate. Am crezut in libertatea de exprimare si in obligatia magistratilor de a apara independenta justitiei, atunci cand aceasta era in pericol.

Unele din modificarile legilor justitiei din 2018 au fost amanate (durata de 4 ani a cursurilor INM, vechimea de 20 de ani pentru pensionare), unele modificari au fost abrogate, altele au produs efecte, fiind in vigoare (vechimea si conditiile pentru promovare, vechimea pentru numirea la DNA, DIICOT), existand in continuare controverse cu privire la aspecte importante, esentiale, ce tin de statutul magistratilor (evaluarea activitatii, sanctionarea disciplinara, cercetarea faptelor de coruptie). Atat de multe modificari au fost facute, incat nici nu mai stim pe care dintre acestea sa le mai combatem si sa le readucem la forma initiala sau la o forma mai buna, fiind aproape imposibil sa mai luptam la nivel individual pentru a reechilibra si intari statutul magistratilor.

Recunosc ca in ultima vreme am crezut din ce in ce mai putin in puterea mea de a schimba lucruri la nivel de profesie si m-am concentrat pe activitatea de judecata si pe pregatirea profesionala individuala. Am incercat chiar sa contribui la cresterea calitatii actului de justitie prin eforturi personale, prin pregatirea profesionala proprie si prin impartasirea in mod direct a experientei acumulate, asumandu-mi deschiderea si dialogul cu un public larg.

Am incredere ca un nou CSM ar putea schimba directia, avand atributii si competente in toate aspectele care permit imbunatatiri. Initial am hotarat, in forul meu interior, sa nu candidez pentru functia de membru in CSM, care ar presupune un efort suplimentar, o readaptare si o responsabilitate enorma, fiind convinsa ca vor exista colegi cu mai multa energie, cu mai mult entuziasm si mai multa implicare profesionala. Apreciez faptul ca au fost colegi curajosi si hotarati care si-au anuntat candidaturile la inceputul perioadei de inscriere. Recent am fost contactata de colegi care m-au cunoscut de-a lungul timpului si care mi-au apreciat eforturile constante pentru apararea independentei justitiei, m-au incurajat sa candidez pentru functia de membru in CSM pentru a continua aceste eforturi si m-au asigurat de sustinerea colegilor care au impartasit aceleasi idei cu privire la profesie. Astfel am ajuns in acest punct, animata de dorinta de a contribui cu toata experienta de viata, profesionala si umana, pentru a imbunatati independenta justitiei si, prin aceasta, pentru a crea un mediu mai sigur si mai prosper pentru intreaga tara.

Obiectivele pe care le voi urmari in calitate de membru CSM

Dupa valul de modificari din 2018 si din anii ce au urmat, au existat unele dezbateri in interiorul profesiei, insa este greu de analizat si de calificat impactul fiecarei modificari si efectele asupra independentei justitiei. Consider ca misiunea noului consiliu nu trebuie sa fie centrata pe readucerea legilor justitiei la forma anterioara, ci pe gasirea celor mai bune solutii pentru obtinerea unui efect maxim cu efort minim. Sistemul judiciar, desi trebuie consultat in probleme de interes major, nu poate fi bulversat din nou si supus unui nou val de schimbari, mai importanta pentru dezvoltarea acestuia fiind stabilitatea decat reforma. Reforma trebuie sa aiba loc doar in cazuri izolate, unde sunt absolut necesare ajustarile sau schimbarile, pentru respectarea principiilor statului de drept si pentru buna functionare a intregii societati.

Consider ca va trebui sa invatam din experientele consiliilor anterioare si ca vom pune pe primul loc interesul intregului sistem, dar si nevoile umane ale fiecarui judecator in parte. Va trebui sa mentinem dialogul in cadrul consiliului, dar si cu cei pe care ii reprezentam, sa fim receptivi si sa incercam cu toate eforturile posibile, cu buna-credinta si cu determinare, sa rezolvam macar o parte din problemele pe care deja le cunoastem fiecare dintre noi, sa le prioritizam si sa aducem un plus, o crestere. Este greu de anticipat toate situatiile care vor aparea pe durata mandatului si modalitatea de solutionare, insa pot sa evidentiez o parte din provocarile viitorului CSM, cunoscute la acest moment, care vor fi in atentia mea:

1. anchetarea faptelor de coruptie savarsite de magistrati: CSM trebuie sa sustina forma care raspunde cel mai bine interesului realizarii justitiei, pentru a se asigura cresterea increderii in justitie si in aplicarea legii inclusiv fata de magistrati, fiind cunoscut faptul ca prevederile legislative din ultimii ani nu s-au dovedit eficiente;

2. raspunderea disciplinara a magistratilor: este nevoie de o practica mai previzibila a consiliului, de pronuntarea unor decizii cu unanimitate, sa se dezbata solutiile pana se obtine o solutie unica, sa se respecte principiul sanctionarii graduale si proportionale, ar fi nevoie ca hotararile in materie disciplinara sa fie redactate odata cu pronuntarea, pentru asigurarea transparentei si pentru a nu se lasa loc de speculatii in presa cu privire la posibilele fapte care ar fi constituit abateri disciplinare; ar fi util ca CSM sa dea garantii magistratilor ca nu vor fi anchetati sau sanctionati disciplinar pentru aplicarea cu buna-credinta a dreptului – fie national, fie european;

3. asigurarea independentei financiare a instantelor, prin continuarea demersurilor privind preluarea gestionarii bugetelor instantelor de catre ICCJ, pentru a se asigura salarizarea unitara in intregul sistem de justitie, fara deosebire de institutia in care isi desfasoara activitatea judecatorul si pentru asigurarea resurselor materiale suficiente fiecarei instante;

4. volumul optim de munca pentru judecatori: trebuie gasite cele mai bune solutii in cadrul consiliului, dupa analizarea tuturor variantelor posibile; pe langa ocuparea schemelor existente, va fi nevoie de adaptarea schemelor de personal la unele instante, suplimentarea personalului auxiliar in intregul sistem, sustinerea unor proiecte de legi pentru simplificarea unor proceduri judiciare, sprijinirea digitalizarii justitiei, implementarea proiectului asistentului de judecator;

5. transferul, detasarea, delegarea judecatorilor pot fi adaptate cerintelor de previzibilitate si transparenta, cererile privind transferul pentru acelasi post ar putea fi analizate prin aceeasi hotarare, este necesara o analiza a locurilor scoase pentru transfer si a celor scoase pentru repartizarea judecatorilor definitivi sau pentru promovare, pentru a se pastra un echilibru, ar putea fi regandita data transferului, pentru a se da posibilitatea judecatorului transferat sa isi termine lucrarile, pentru evitarea reluarii cercetarii judecatoresti ca urmare a transferului si a lipsei timpului necesar redactarii hotararilor, mai ales in materie penala; detasarile si delegarile trebuie sa fie rezonabile ca pondere si frecventa si sa respecte conditii de publicitate;

6. concursurile de admitere in magistratura, la INM, de promovare, sesiunile de transferuri trebuie organizate dupa calendare stabilite in prealabil, trebuie sa incercam, pe cat posibil, sa asiguram o stabilitate si o predictibilitate a carierei judecatorilor;

7. concursurile de promovare in functii de conducere si la ICCJ pot fi imbunatatite, dar numai dupa consultarea colegilor si dupa analizarea atenta a fiecarei propuneri, pentru asigurarea independentei judecatorilor care ocupa aceste functii si pentru incurajarea participarii cat mai multor candidati la aceste concursuri;

8. colaborarea cu Ministerul Public si cu alte institutii si autoritati, pentru asigurarea unui climat de incredere in vederea solutionarii problemelor ce tin de independenta justitiei. Chiar daca s-a optat pentru separarea carierelor de judecator si de procuror, acest lucru nu ar trebui sa impiedice in viitor colaborarea dintre profesii, pentru asigurarea luarii celor mai potrivite decizii care pot influenta independenta justitiei, iar relatia cu celelalte puteri trebuie reanalizata, pentru obtinerea unei bune functionari a justitiei.

Va asigur de onestitate, de bune intentii si de deschidere catre dialog pentru rezolvarea problemelor sistemului de justitie si pentru apararea independentei justitiei”.