Afirmatiile facute de Presedintele Traian Basescu la adresa senatoarei Gabriela Firea si a familiei acesteia nu sunt date uitarii chiar daca procuroarea Camelia Sutiman de la PICCJ a infirmat plangerea in care era acuzat de santaj. Avocatul Lucian Bolcas (foto), aparatorul senatoarei Firea, a depus miercuri, 28 mai 2014, la Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere prin care ataca rezolutiile procurorilor de la Parchetul General prin care s-a dispus suspendarea urmaririi penale fata de Traian Basescu pe motiv de imunitate, solicitand "admiterea plangerii, desfiintarea solutiei si trimiterea motivata la procuror pentru a incepe urmarirea penala". Avocatul Lucian Bolcas afirma in plangerea depusa la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca afirmatiile pe care Traian Basescu le-a facut amenintand un senator al Romaniei cu posibila disparitie a sotului "daca nu sta in banca ei" nu constituie o activitate de exercitare a atributiilor prezidentiale asttfel cum sunt prevazute de art.91-94 din Constitutia Romaniei. Alaturat plangerii depuse la ICCJ, aparatorului senatoarei PSD Gabriela Firea a ridicat si o exceptie de neconstitutionalitate in care arata ca fiind vorba de un text procedural de natura a crea un impediment atemporar in derularea cursului urmaririi penale atunci cand cauza priveste Presedintele Romaniei, el trebuie raportat numai la o imunitatea procedurala si nula cea de drept material.

Astfel, in plangerea inaintata la ICCJ impotriva Ordonantei procurorului sef sectie, Camelia Sutiman, din 12.05.2014 dispusa in lucrarea nr.1139/II/2/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si criminalistica prin care a fost respinsa plangerea formulata impotriva ordonantei procurorului din 16.04.2014 emisa in dosarul nr.238/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si criminalistica avocatul Lucian Bolcas afirma ca in cauza nu se poate vorbi despre o activitate care sa intre in incidenta art.84 alin. 2) din Constitutie care ii asigura imunitate, cu atat mai mult cu cat problematica nu se refera la institutia prezidentiala, ci se refera la o afarare privata a familiei Basescu, respectiv modul in care a fost achizitionat terenul de la Nana de catre fiica acestuia, Ioana Basescu.

Plangere: "Problematica nu se refera la intitutia prezidentiala ci la o afacere privata a familiei Basescu"

Aparatorul senatoarei Gabriela Firea a evidentiat in plangerea depusa la instanta suprema ca interpretarea data de procurori pentru respingere plangerii, in baza primei teze a art.84 alin. 2) teza I din Constituie care reglementeaza imunitatea de drept procesual a sefului statului, unde teza finala a aceluasi articol are ca obiect imunitatea de drept material, este una total neconstitutionala, fiind contrara concluziilor general obligatorii ale unor decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei.

Iata ce cuprinde cererea depusa la ICCJ de avocatul Lucian Bolcas:

"Critic aceasta solutie si solicit, in temeiul art.341 al.(6) lit b) admiterea plangerii, desfiintarea solutiei atacate si trimiterea motivata la procuror pentru a incepe urmarirea penala

Pentru a ajunge la aceasta concluzie in Ordonanta se apreciaza ca “textul constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor“ si in aceste conditii se da o interpretare considerata “sistemica” proprie acestor texte sustinandu-se ca “prima teza a art.84 al,(2) teza I din Constitutie reglementeaza imunitatea de drept procedural a sefului statului.Teza finala a aceluiasi articol are ca obiect imunitatea de drept material..”

O astfel de interpretare este total neconstitutionala, fiind contrara concluziilor general obligatorii ale unor Decizii ale Curtii Constitutionale.

Astfel prin Decizia nr. 53/2005 - asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului publicata in MOF nr. 144 - 17/02/2005 se stabileste:

“Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat si pentru Presedintele României de art. 84 alin. (2), care prevede pentru seful statului aceeasi imunitate ca si pentru deputati si senatori, art. 72 alin. (1) din Constitutie aplicându-se în mod corespunzator”

Aceeasi teza este reluata mai explicit si in Decizia nr. 435/2006 - asupra cererii formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Preşedintele României şi primul-ministru, pe de altă parte publicata in MOF nr. 576 - 04/07/2006

“Imunitatea mandatului de demnitate publica este reglementata de Legea fundamentala la art. 72 alin. (1), având ca titlu marginal "Imunitatea parlamentara", potrivit caruia "Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". În conformitate cu dispozitiile art. 84 alin. (2) din Constitutie, "Presedintele României se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica în mod corespunzator". Analizând semnificatia juridica a institutiei imunitatii, Curtea constata ca aceasta este o garantie constitutionala, o masura de protectie juridica a mandatului, care are menirea sa asigure independenta titularului mandatului fata de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Interdictia de tragere la raspundere prevazuta la art. 72 alin. (1) din Constitutie are ca efect lipsa raspunderii juridice pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, iar organele competente sa stabileasca raspunderea juridica sunt instantele judecatoresti în temeiul art. 126 alin. (1) din Constitutie care are urmatorul cuprins: "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege." Chiar in Avizul consultativ privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu nr. 1/2007,din 05/04/2007, publicat in MOF nr. 258 – 18/04/2007, citat trunchiat in Ordonanta criticata, se reia aceeasi idee:

Referitor la atitudinea şi exprimările domnului Traian Băsescu la adresa unor personalităţi publice, art. 84 alin. (2) din Constituţie prevede că Preşedintele României se bucură de imunitate în condiţiile art. 72 alin. (1), adică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

In raport cu scopul politic urmărit, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice şi sunt protejate de imunitatea prevăzută de textul citat din Constituţie. In acest sens, Curtea aminteşte considerentele Deciziei sale nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: "Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică - aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice... rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie."

Apare astfel ca fiind contrara opiniilor Curtii Constitutionale a Romaniei disocierea textelor art.84 din Constitutia Romaniei practicata in Ordonanta criticata in sensul ca prima fraza (denumita teza I) s-ar referi la o imunitate procedurala iar fraza a doua (denumita teza finala) s-ar referi la o imunitatea de drept material, motivat de faptul ca “trimiterea este facuta doar la prevederile art.72 al.(1) din Constitutie…iar nu si la alineatele urmatoare..”

In opinia Curtii Constitutionale art.84 al.(2) din Constitutie conform caruia

(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

reprezinta un tot unitar, fiind vorba de aceeasi imunitate de drept material (functionala) careia art.72 al.(1) ii fixeaza conditiile,adica limitele rezumate la opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului., astfel dupa cum sestabileste de catre Curtea Constitutionala in Avizul consultativ privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu nr. 1/2007,din 05/04/2007, publicat in MOF nr. 258 - 18/04/2007 mai sus citat.

Acesta este si considerentul pentru care nu se face trimitere si la al. (2) si (3) ale articolului 72, (imprejurare observata si in Ordonanta dar gresit interpretata) care – tot in opinia Curtii Constitutionale – reprezinta cu adevarat aspecte ale imunitatii procedurale.

Cât priveşte imunitatea parlamentară - ca "imunitate de procedură" - aceasta este un mijloc de protecţie împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice. Curtea constată că, în urma revizuirii Constituţiei, imunitatea parlamentară are un conţinut mai restrâns, aşa cum se deduce din art. 72 alin. (2) din Constituţie. Astfel, deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi decât cu încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. In cauza de faţă, fiind vorba de sesizarea de către Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a uneia dintre cele trei autorităţi pentru a cere urmărirea penală a unor membri ai Guvernului care au şi calitatea de parlamentar, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea fundamentală, ce se referă strict la imunitatea parlamentară (Curtea Constitutionala Decizie nr. 270/2008 din 10/03/2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor publicata in MOF nr. 290 - 15/04/2008)

Singura forma procedurala referitoare la imunitatea Presedintelui este cea prevazuta de art.96 care instituie procedura de punere sub acuzare, de fapt singura modalitate de ridicare a imunitatii pentru acte si fapte in exercitarea prerogativelor constitutionale, situatie ce nu intereseaza in cauza. (...)

Nu contestam ca exprimarea opiniilor politice se poate face in orice conditii, pornind de la declaratii oficiale si continuand cu interviuri de presa scrisa sau audiovizuala.

In cauza insa nu este vorba de exprimarea unei opinii politice in cadrul atributiilor institutionale caci:

- problematica nu se refera la intitutia prezidentiala ci la o afacere privata a familiei Basescu

- amenintarea unui senator al Romaniei cu posibila disparitie a sotului daca nu sta in banca ei” nu constituie o activitate de exercitare a atributiilor prezidentiale astfel dupa cum sunt prevazute de art.91-94 s.urm din Constitutia Romaniei,

Fata de depasirea atributiilor constitutionale ale Presedintelui Romaniei in cauza nu se poate vorbi de o activitate ce ar cadea sub incidenta art. 84 al.(2) din Constitutia Romaniei fiind ocrotita de imunitate".

Exceptia de neconstitutionalitate

Asa cum am precizat, pe langa plangerea inaintata la ICCJ impotriva Ordonantei procurorului sef sectie, Camelia Sutiman, avocatul Lucian Bolcas, a ridicat si o exceptie de neconstitutionalitate a prevederilor art.312 al.2 C.p.c. in masura in care se aplica Presedintelui Romaniei.

Iata ce sustine avocatul Lucian Bolcas in acest document:

"Referitor la atitudinea şi exprimările domnului Traian Băsescu la adresa unor personalităţi publice, art. 84 alin. (2) din Constituţie prevede că Preşedintele României se bucură de imunitate în condiţiile art. 72 alin. (1), adică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

In raport cu scopul politic urmărit, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice şi sunt protejate de imunitatea prevăzută de textul citat din Constituţie. In acest sens, Curtea aminteşte considerentele Deciziei sale nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: "Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică - aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice... rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie."

Apare astfel ca fiind contrara opiniilor Curtii Constitutionale a Romaniei disocierea textelor art.84 din Constitutia Romaniei in sensul ca prima fraza (denumita teza I) s-ar referi la o imunitate procedurala iar fraza a doua (denumita teza finala) s-ar referi la o imunitatea de drept material, motivat de faptul ca trimiterea este facuta doar la prevederile art.72 al.(1) din Constitutie…iar nu si la alineatele urmatoare.

In opinia Curtii Constitutionale art.84 al.(2) din Constitutie conform caruia

(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător. reprezinta un tot unitar ,fiind vorba de aceeasi imunitate de drept material (functionala) careia art.72 al.(1) ii fixeaza conditiile,adica limitele rezumate la opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.,astfel dupa cum se stabileste de catre Curtea Constitutionala in Avizul consultativ privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu nr. 1/2007,din 05/04/2007, publicat in MOF nr. 258 - 18/04/2007 mai sus citat.

Acesta este si considerentul pentru care nu se face trimitere si la al.(2) si (3) ale articolului 72 care – tot in opinia Curtii Constitutionale – reprezinta cu adevarat aspecte ale imunitatii procedurale

Cât priveşte imunitatea parlamentară - ca "imunitate de procedură" - aceasta este un mijloc de protecţie împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice. Curtea constată că, în urma revizuirii Constituţiei, imunitatea parlamentară are un conţinut mai restrâns, aşa cum se deduce din art. 72 alin. (2) din Constituţie. Astfel, deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi decât cu încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. In cauza de faţă, fiind vorba de sesizarea de către Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a uneia dintre cele trei autorităţi pentru a cere urmărirea penală a unor membri ai Guvernului care au şi calitatea de parlamentar, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea fundamentală, ce se referă strict la imunitatea parlamentară ( Curtea Constitutionala Decizie nr. 270/2008 din 10/03/2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor publicata in MOF nr. 290 - 15/04/2008)

Singura forma procedurala referitoare la imunitatea Presedintelui este cea prevazuta de art.96 care instituie procedura de punere sub acuzare ,de fapt singura modalitate de ridicare a imunitatii pentru acte si fapte in exercitarea prerogativelor constitutionale,situatie ce nu intereseaza in cauza.

Intr-o astfel de conceptie nu ar mai exista raspundere pentru infractiuni contra persoanei,contra patrimoniulu etc."

*Cititi aici plangerea depusa de avocatul Bolcas

*Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata in acest caz