Anumiti magistrati nu se pot impaca cu gandul ca DNA nu a primit competenta in anchetarea judecatorilor si procurorilor dupa desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). Asa stau lucrurile in ceea ce-l priveste pe judecatorul Mihai Stefan Ghica (foto) de la Tribunalul Cluj, cel care tocmai ce a dat o solutie pe sufletul DNA, condamnandu-l pe primarul din Baia Mare, Catalin Chereches, la 5 ani inchisoare cu executare (click aici pentru a citi).

Astfel, in proiectul cu care candideaza la alagerile pentru noul CSM (care isi va incepe activitatea in 2023), judecatorul Ghica, magistrat activist, vorbeste despre implementarea recomandarilor facute Romaniei prin intermediul rapoartelor MCV si avizelor Comisiei de la Venetia. Iar in acest sens, Mihai Ghica aminteste despre criticile pe care Comisia de la Venetia le-a adus legii de desfiintare a SIIJ, pe motiv ca DNA nu a primit din nou liber la anchetat magistrati. Interesant este insa ca judecatorul Ghica face trimitere doar la aceste nemultumiri ale Comisiei de la Venetia legate de scoaterea DNA din cercetarea magistratilor, dar nu scoate niciun cuvant despre raportul Inspectiei Judiciare aprobat de CSM prin care s-a devoalat cum mii de judecatori si procurori au fost intimidati, supravegheati si cercetati in dosare fabricate de DNA, majoritatea dintre ele deschise doar cu scopul de a pune presiune si de a santaja magistratii in vederea obtinerii solutiilor dorite.

Iata un fragment din proiectul judecatorului Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj, candidat la alegerile pentru CSM (proiectul integral este atasat la finalul articolului):

“Implementarea recomandarilor Mecanismului de cooperare si de verificare si a avizelor Comisiei Europene pentru Democratie si Drept a Consiliului Europei

In ultimii ani, pe fondul framantarilor nationale privind organizarea si functionarea justitiei, cele doua organisme europene au furnizat Romaniei seturi vaste de recomandari, inca neimplementate. Nu putem ignora faptul ca in ceea ce priveste progresul independentei justitiei cele doua prodigioase entitati au constituit o sursa de sprijin esential pentru conturarea statutului magistratilor.

Nu voi insista in acest cadru restrans asupra elementelor de detaliu care ar trebui asumate si rezolvate de catre Consiliul Superior al Magistraturii incepand cu anul 2023, urmand a ma rezuma la mentionarea recentului Aviz nr. 1079/2022 emis de Comisia Europeana pentru Democratie si Drept a Consiliului Europei la data de 18-19 martie 2022. Comisia a criticat Legea nr. 49/2022 privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, precum si pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, aratand ca 'nu este plauzibil ca o structura de procurori nespecializati de la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al parchetelor de pe langa curtile de apel sa fie mai bine plasata pentru a efectua anchete privind acuzatiile de coruptie impotriva judecatorilor si procurorilor decat actualul parchet specializat DNA'. Fata de relativa autonomie si independenta functionala a DNA si DIICOT, specializarea si experienta de care dispun, Comisia si-a exprimat dezacordul fata de faptul ca legea intrata in vigoare nu a restabilit situatia anterioara modificarilor din anul 2018.

Desigur, Consiliul Superior al Magistraturii nu are competente legislative, insa in procesul de legiferare pozitia exprimata de Consiliul este absolut necesara. Eventualele garantii suplimentare contra abuzurilor se pot asuma prin mecanisme legislative de reformare. Pe de alta parte, asa cum a subliniat si Comisia, daca legea actuala va ramane in vigoare, accentul ar trebui sa cada asupra specializarii procurorilor, iar nu asupra desemnarii acestora, astfel incat combaterea coruptiei sa nu ramana in plan secundar”.

* Cititi aici integral proiectul de candidatura pentru CSM al judecatorului Mihai Ghia de la Tribunalul Cluj