Curtea Constitutionala a Romaniei – condusa de judecatorul Marian Enache (foto) – a publicat joi, 9 ianuarie 2025, motivarea Deciziei nr. 402 din 19 septembrie 2024, prin care a desfiintat in integralitatea sa noul statut al grefierilor (Legea nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice).

Amintim ca legea a fost atacata la CCR de catre curtile de apel din Bucuresti si Ploiesti, fiind declarata complet neconstitutionala la numai doua luni de la intrarea ei in vigoare. Totodata, prin desfiintarea Legii 11/2024, Curtea Constitutionala a dispus reintrarea in vigoare a vechiului statut al grefierilor – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice (click aici pentru a citi).

Concret, instanta de contencios constitutional sustine ca Legea nr. 11/2024 schimba prea brusc lucrurile. Altfel spus: trecerea de la vechea la noua forma de organizare a grefierilor si a celorlalte categorii de personal auxiliar ar fi trebuit facuta mai lent. Iar aceasta schimbare ar fi trebuit operata prin textul legal in sine, nu prin acte infralegale (regulamente) emise ulterior intrarii in vigoare a Legii 11/2024, adauga CCR.

Totodata, Curtea Constitutionala atrage atentia ca aceste schimbari bruste sunt de natura sa dauneze atat carierei grefierilor si a celorlalte tipuri de personal auxiliar (angajatii riscand concedierea daca nu se adapteaza in timp util noilor reglementari), cat si justitiabilor (prin scaderea calitatii actului de justitie).

Redam principalul pasaj din Decizia CCR 402/2024:

„28. Cu privire la fondul exceptiei, Curtea observa ca autoarele acesteia aduc mai multe critici de neconstitutionalitate diferitelor litere si alineate ale art.58, 205, 208, 209, 256, 257 si 258 din Legea nr.11/2024 din perspectiva incalcarii principiului calitatii legii si a principiului securitatii juridice. Art.58 este parte a capitolului II – Cariera grefierilor si a altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, sectiunea IV – Recrutarea si numirea specialistilor IT, ale specialistilor criminalisti si ale tehnicienilor criminalisti. Art.205, 208 si 209 fac parte din capitolul VI – Atributiile grefierilor si ale altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea. Art.256, 257 si 258 din Legea nr.11/2024 fac parte din capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale al acestei legi. Aceste din urma dispozitii criticate stabilesc, in esenta, norme intertemporale pentru a realiza trecerea la noua reglementare.

29. Desi autoarele exceptiei de neconstitutionalitate formuleaza critici de neconstitutionalitate care vizeaza, in principal, chestiuni ce tin de existenta unui paralelism legislativ, necorelari intre diverse solutii legislative, caracterul imprecis si lipsit de previzibilitate al unor solutii legislative, nerespectarea principiului egalitatii in drepturi intre diverse categorii de personal, in final, le translateaza intr-o critica ce se refera la legea in ansamblul sau, in sensul ca aceste deficiente – unele redactionale sau de conceptie – determina, pe de o parte, o anumita inconsistenta si incongruenta la nivelul conceptiei de ansamblu a legii, iar, pe de alta parte, afecteaza securitatea juridica prin promovarea unor norme intertemporale carora le lipseste rationalitatea in realizarea trecerii la noile reglementari.

30. Ca atare, mai intai Curtea va evalua daca normele intertemporale au aptitudinea normativa sa creeze cadrul necesar unei receptari organice in ordinea normativa a noilor solutii legislative promovate, si anume cu respectarea principiului securitatii juridice, si numai in masura in care ajunge la o concluzie afirmativa va analiza criticile punctuale de neconstitutionalitate invocate.

31. Cu privire la normele intertemporale (tranzitorii), art.26 alin.(1) teza intai din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, prevede ca 'Proiectul de act normativ trebuie sa cuprinda solutii legislative pentru situatii tranzitorii, in cazul in care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situatii juridice nascute sub vechea reglementare, dar care nu si-au produs in intregime efectele pana la data intrarii in vigoare a noii reglementari'. Art.54 din aceeasi lege stabileste ca '(1) Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ. (2) Dispozitiile tranzitorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive'.

32. In situatia adoptarii unor noi acte normative, legea trebuie sa contina si dispozitii tranzitorii, care sa cuprinda masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ (Decizia nr.607 din 21 noiembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.245 din 22 martie 2024, paragraful 17). Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ si trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive (Decizia nr.134 din 19 martie 2024, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.661 din 10 iulie 2024, paragraful 16). Rolul normei tranzitorii este acela de a corela vechea reglementare cu noua reglementare, prin stabilirea unor masuri referitoare la raporturile juridice aparute in temeiul vechii reglementari menite sa evite retroactivitatea noii reglementari sau conflictul intre normele succesive. Obligatia de a corela cele doua reglementari, 'astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc', are ca scop inclusiv evitarea hiatusului normativ cu privire la materia reglementata, legiuitorul fiind obligat sa adopte masurile necesare pentru a preintampina un vid legislativ care poate genera consecinte juridice negative (Decizia nr.398 din 4 iulie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.869 din 27 septembrie 2023, paragraful 13, sau Decizia nr.400 din 4 iulie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.942 din 18 octombrie 2023, paragraful 18).

33. Curtea a statuat, in jurisprudenta sa [Decizia nr.467 din 2 august 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.727 din 7 august 2023, paragrafele 122 si 123], ca omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite sa asigure coerenta cadrului normativ reprezinta o incalcare a exigentelor constitutionale referitoare la principiul securitatii juridice, care impune legiuitorului limite in activitatea de modificare a normelor juridice, limite care sa asigure stabilitatea regulilor instituite. Astfel, respectarea art.26 alin.(1) teza intai din Legea nr.24/2000 – referitoare la dispozitiile tranzitorii – concura la asigurarea unei legislatii ce respecta principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea si previzibilitatea necesare [a se vedea si Decizia nr.845 din 18 noiembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.500 din 13 mai 2021, paragraful 101]. Avand in vedere ca legiuitorul nu a insotit modificarile aduse legii de norme tranzitorii exprese, menite sa asigure previzibilitate si certitudine modului de conformare la noile cerinte legale, in lipsa elementelor de circumstantiere mentionate mai sus, precum si a unui termen rezonabil in care destinatarii normelor sa se adapteze noilor prescriptii legale in scopul asigurarii continuitatii in activitatea economica, instanta constitutionala a constatat ca legea astfel modificata a fost adoptata cu incalcarea principiului securitatii juridice si a principiului legalitatii, consacrate de art.1 alin.(5) din Constitutie [a se vedea si Decizia nr.846 din 18 noiembrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.55 din 19 ianuarie 2021, paragraful 43]. Rolul dispozitiilor tranzitorii este acela de a permite o trecere graduala si fireasca in timp de la situatia de fapt si de drept existenta la cea urmarita/avuta in vedere de noua reglementare. Aceasta tranzitie nu presupune o escamotare a situatiei-premisa, ci acceptarea acesteia pentru a se realiza evolutia treptata catre finalitatea urmarita. De asemenea, tranzitia nu poate fi realizata ex abrupto, ci este necesara o abordare echilibrata si rationala, care sa asigure previzibilitatea normativa in domeniul vizat. Atingerea rezultatului urmarit se realizeaza in timp, in mod firesc, astfel ca destinatarii actului sa nu fie expusi unor situatii aleatorii pe care insasi reglementarea normativa adoptata o creeaza.

34. In jurisprudenta sa, Curtea a subliniat ca principiul securitatii juridice exprima, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca sa o creeze, impunand ca legea sa fie accesibila si previzibila [Decizia nr.51 din 25 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2012]. Securitatea juridica a persoanei se defineste ca un complex de garantii de natura constitutionala sau cu valente constitutionale inerente statului de drept, in considerarea carora legiuitorul are obligatia constitutionala de a asigura atat o stabilitate fireasca dreptului, cat si valorificarea in conditii optime a drepturilor si libertatilor fundamentale [Decizia nr.454 din 4 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68].

35. Curtea a mai statuat ca securitatea juridica reprezinta una dintre valorile fundamentale ale statului, fiind cuprinsa in mod implicit la art.1 din Constitutie, si reprezinta o garantie a statului de drept, iar ratiunea sa consta tocmai in protejarea individului de arbitrar, mai ales in relatiile dintre individ si stat. De altfel, Curtea a statuat, in jurisprudenta sa, ca, desi nu este in mod expres consacrat de Legea fundamentala, acest principiu se deduce atat din prevederile art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie, cat si din preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa. In legatura cu acest principiu, instanta europeana a retinut ca 'unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice' (Hotararea din 6 iunie 2005, pronuntata in Cauza Androne impotriva Romaniei, paragraful 44, Hotararea din 7 octombrie 2009, pronuntata in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99). Curtea europeana a mai statuat ca, 'odata ce a fost adoptata o solutie de catre stat, ea trebuie implementata cu o claritate si o coerenta rezonabile pentru a evita pe cat posibil insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectii de drept' (Hotararea din 1 decembrie 2005, pronuntata in Cauza Paduraru impotriva Romaniei, paragraful 92). In acelasi sens, se retin Decizia Curtii Constitutionale nr.467 din 2 august 2023, precitata, paragraful 146, si Decizia nr.678 din 28 noiembrie 2023, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1119 din 12 decembrie 2023, paragraful 53.

36. Legiuitorul are obligatia sa identifice o solutie legislativa rationala care sa permita trecerea treptata si fireasca la noul sistem, fara sa fie afectate securitatea juridica si previzibilitatea normativa. Aceasta obligatie deriva din principiul securitatii juridice, principiu de rang constitutional prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie [Decizia nr.467 din 2 august 2023, paragraful 125].

37. Problema care se ridica in cauza este de a stabili daca normele intertemporale atacate permit o tranzitie coerenta si fluenta la noile reglementari referitoare la statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice.

38. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca normele intertemporale criticate au fost adoptate pentru a asigura armonizarea situatiilor juridice nascute sub imperiul vechii reglementari (in principal, Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1197 din 14 decembrie 2004) cu o noua realitate normativa, insa nu reuseste sa realizeze o tranzitie organica catre aceasta. Mai exact, trecerea la organizarea personalului auxiliar al instantelor/parchetelor in categoriile de grefier judiciar, grefier de sedinta, grefier principal, grefier, agent procedural este realizata in mod abrupt, fara existenta unei perioade de tranzitie, a unei gradualitati necesare implementarii noilor solutii legislative, iar consecintele pe care le genereaza pot compromite insasi realizarea actului de justitie. Ca atare, nu este suficienta elaborarea mai multor regulamente – acte de reglementare secundara – pentru a se trece la sau a infaptui o reforma structurala a personalului auxiliar al instantelor/ parchetelor, intrucat implementarea noilor solutii, pe de o parte, trebuie sa se raporteze la respectarea principiilor constitutionale care stau la baza organizarii si functionarii statului roman si, pe de alta parte, nu rezida in excesul de reglementare, in reglementarea in detaliu, ci in dezvoltarea organica, coerenta si treptata a domeniului respectiv. Salturile calitative, desi posibile, nu fac altceva decat sa demonstreze ca regula, intr-o societate democratica, o reprezinta gradualitatea evolutiilor, o succesivitate a acestora la nivelul oricarui domeniu din viata statului.

39. Perioadele scurte sau nedeterminate in care se fac echivalarile intre functiile vechi cu cele noi, problemele ridicate de reincadrarea personalului care indeplineste noile cerinte, de reincadrarea personalului care nu indeplineste aceste cerinte, de conversia functiilor si atributiilor, de corelarea cu atributiile aferente functiilor transformate, de schimbarea ex abrupto a atributiilor, de necesitatea realizarii unor stagii de perfectionare premergatoare acestor schimbari si transformari profunde in structura corpului grefierilor, de redefinirea si regandirea rolului acestui corp, de organizarea concursurilor, de capacitatea administrativa a Scolii Nationale de Grefieri, de echitabilitatea procedurilor, precum si de grefarea unei noi functii in cadrul corpului grefierilor (grefierul judiciar) si relatiile functionale cu judecatorul sau cu alte componente ale sistemului de justitie (asistentul judecatorului) aduc in discutie o imperioasa etapizare si gradare a realizarii noii conceptii legislative. O reforma care nu este corect dozata – de la demararea unor proiecte-pilot la cresterea capacitatii administrative a autoritatilor implicate si la constientizarea schimbarilor ce vor fi operate – compromite insasi finalitatea urmarita, genereaza insecuritate juridica, submineaza, in cadrul anumitor segmente, functionarea autoritatii judecatoresti si afecteaza, totodata, drepturile si libertatile fundamentale atat ale celor supusi reformei (grefierii), cat si ale justitiabililor.

40. Departe de a realiza o evaluare a unei reforme sau a oportunitatii unor solutii legislative (aspecte care nu intra in competenta Curtii Constitutionale, din moment ce implica probleme de optiune legislativa), Curtea retine ca afectarea functionarii autoritatii judecatoresti – prin promovarea unor reglementari care compatibilizeaza doar formal, si nu substantial, situatii / raporturi juridice nascute sub imperiul reglementarilor abrogate cu cele nou-instituite – conduce la incalcarea insasi a drepturilor si intereselor legitime ale destinatarului actului de justitie, mai exact a accesului la justitie sau a dreptului la un proces echitabil solutionat intr-un termen rezonabil.

41. Totodata, personalul supus reformei, in lipsa gradarii si etapizarii ei, poate ajunge in situatii imprevizibile, cu afectarea exercitiului dreptului sau la munca. Curtea a constatat [Decizia nr.414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr.793 din 23 noiembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.93 din 31 ianuarie 2022, paragraful 17] ca dreptul de acces la functiile publice este unul complex, fiind compus din cel putin trei elemente esentiale, si anume: accesul / ocuparea efectiva a functiilor publice prin concurs; exercitarea acesteia si incetarea raporturilor de serviciu. Aceste elemente sunt legate intrinsec de cariera persoanei care ocupa o functie publica, fiind, asadar, inerente oricarei functii publice. Aceste norme intertemporale nu fac altceva decat sa expuna titularul functiei publice la o situatie imprevizibilam ca urmare a reincadrarii pe o functie care nu este bine definita sub aspectul atributiilor, si il poate pune in situatia de a nu face fata noilor cerinte ale acesteia, aspect care, imediat sau in timp, poate conduce la eliberarea sa din functie. Or, este axiomatic ca reglementarea carierei personalului, indiferent de categoria profesionala in discutie, trebuie sa fie realizata in toate etapele sale in mod clar, coerent si previzibil.

42. Impactul unei reglementari necorelate si neintegrate in sistemul normativ asupra functionarii sistemului justitiei, avand in vedere rolul grefierilor de a contribui la realizarea acesteia, echivaleaza cu o atingere adusa insesi exercitarii puterii de stat in parametrii stabiliti de art.1 alin.(3) din Constitutie in componenta referitoare la statul de drept.

43. Concluzionand, Curtea constata ca normele intertemporale esueaza in realizarea unei treceri fluente la noile reglementari referitoare la statutul grefierilor prin lipsa unei etapizari si gradari a noilor solutii legislative aduse in discutie. Mai mult, noile solutii legislative trebuie integrate organic in cadrul legislativ existent pentru a evita suprapunerile de competente intre asistentul judecatorului (functie deja reglementata prin Legea nr.393/2023 privind statutul asistentului judecatorului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1132 din 14 decembrie 2023) si grefierul judiciar, iar, in genere, atributiile intregului corp de grefieri trebuie astfel dimensionate incat sa se completeze atat intre ele, cat si in raport cu ceilalti participanti cu rol contributiv in realizarea justitiei. Rezulta ca art.256–258 din Legea nr.11/2024 incalca art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie sub aspectul securitatii juridice, in componenta sa de previzibilitate normativa, corelata cu exigentele ce rezulta din principiul statului de drept.

44. Avand in vedere viciul de neconstitutionalitate constatat, Curtea retine ca acesta are caracter dirimant cu privire la lege in integralitatea sa, intrucat afecteaza insasi racordarea noii reglementari la situatia normativa pe care o repudiaza. In lipsa acestei conexiuni intre cadrul normativ vechi si cel nou, devin imposibil de conciliat exigentele de securitate juridica inerent legate de reglementarea abrogata si aspiratiile legiuitorului de a promova noi solutii legislative. Ca atare, neconstitutionalitatea dispozitiilor mentionate determina, in consecinta, neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau.

45. Prin Decizia nr.261 din 5 mai 2022, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.570 din 10 iunie 2022, paragraful 77, si Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie 2013, Curtea a constatat ca efectele deciziilor sale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora: 'Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept'. De asemenea, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentala, 'Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor'.

46. Curtea a retinut ca, in considerarea textelor constitutionale antereferite, constatarea neconstitutionalitatii prevederilor actului de reglementare primara abrogator nu are ca efect aparitia unui vid legislativ, ci determina reintrarea in fondul activ al legislatiei a actelor abrogate, dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (a se vedea, in acelasi sens, si Decizia nr.1.039 din 5 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.61 din 29 ianuarie 2013).

47. In astfel de cazuri, in care se constata ca fiind neconstitutionale acte normative care abroga alte acte normative, nu intervine o 'abrogare a abrogarii', pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art.64 alin.(3) teza a doua din Legea nr.24/2000, potrivit carora 'Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial' (dispozitii opozabile legiuitorului in activitatea de legiferare), ci este vorba despre un efect specific al deciziilor de constatare a neconstitutionalitatii unei norme abrogatoare, efect intemeiat pe prevederile constitutionale ale art.142 alin.(1), care consacra rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei, si ale art.147 alin.(4), potrivit carora deciziile Curtii sunt general obligatorii.

48. De altfel, Curtea a evidentiat in mod expres aceasta distinctie in cuprinsul deciziilor nr.414 din 14 aprilie 2010 si nr.1.039 din 5 decembrie 2012, precitate, retinand ca 'acesta este un efect specific al pierderii legitimitatii constitutionale [... ], sanctiune diferita si mult mai grava decat o simpla abrogare a unui text normativ' (a se vedea, in acelasi sens, si Decizia nr.62 din 18 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.104 din 12 februarie 2007, Decizia nr.206 din 29 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.350 din 13 iunie 2013, Decizia nr.417 din 15 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.743 din 2 decembrie 2013, sau Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013, precitata, pct.VI).

49. Avand in vedere cele expuse, reglementarile legale abrogate prin Legea nr.11/2024 reintra in vigoare la data publicarii deciziei de neconstitutionalitate. Prin urmare, Legea nr.567/2004, precum si celelalte acte normative abrogate prin Legea nr.11/2024 reintra in vigoare la data publicarii prezentei decizii”.

* Cititi aici intreaga Decizie CCR nr. 402/2024